Hărţuire sexuală şi şpagă în universităţi

În timpul sesiunilor de iarnă, studenţii dau şpagă, în speranţa că vor lua examenele sau vor obţine note mai bune. Mita, însă, nu este singurul viciu din universităţi. Mai multe studente susţin că au fost hărţuite sexual în perioada examenelor. Profesorii universitari spun că principalul motiv pentru care iau mită este salariul mizer pe care îl primesc, evitând să vorbească despre acuzaţiile de hărţuire sexuală a studentelor.

SIS-ul în misiune specială

Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS), în colaborare cu Procuratura mun. Chişinău, l-au reţinut, recent, pe un prorector al Universităţii Agrare în momentul în care acesta primea sume de bani de la mai mulţi studenţi. Pe pagina web www.sis.md, se spune că banii au fost colectaţi de la studenţi din perspectiva susţinerii cu succes a examenelor.

Potrivit sursei citate, Procuratura mun. Chişinău a intentat o cauză penală. Dacă va fi găsit vinovat de luare de mită, prorectorul riscă o pedeapsă cu privaţiune de libertate pe un termen de 3 ani, cu lipsirea de dreptul de a ocupa actuala funcţie sau de a exercita activitate didactică pe un termen de până la 5 ani.

Universitatea Tehnică din Moldova (UTM) îşi are sediul pe bd Ştefan cel Mare şi Sfânt. UTM este separată de SIS de un gard din sârmă ghimpată, protejat de o linie de curent electric.

Constatăm, cu acest prilej, că SIS depistează mai lesne cazuri de mită la universităţi aflate mult mai departe decât UTM, care e chiar sub geamurile sale.

„Monitorul” cu banii în plic

Student în anul III la UTM, Oleg T. explică cum, împreună cu întreaga grupă, participă la sesiunile de iarnă. În preajma sesiunilor, studenţii adună bani pentru teze. „Totul are loc prin intermediul „monitorului” (n.r. – şef de grupă). El colectează câte 200 de lei de la fiecare student, punem banii în plic şi îi dăm profesorului”. După aceea apar şi rezultatele aşteptate, relatează studentul.

În urma mai multor discuţii purtate cu studenţi şi profesori universitari, am identificat diverse cazuri de corupţie. De obicei, aceştia dau vina unii pe alţii. Am asistat la un episod în care „monitorul” unei grupe de la UTM discuta aprins cu decanul unei facultăţi, încercând să stabilească cui anume aparţine iniţiativa de a da mită: studentului sau profesorului? Şeful grupei spunea că profesorii, în timpul sesiunilor, solicită sume exacte de bani de la studenţi. „De mai multe ori, profesorii ne spun să venim la examene nu doar cu ceva în cap, ci şi cu ceva în buzunar”, declară studenta.

Totodată, într-o discuţie cu „monitorul” unei grupe, acesta a confirmat că organizează colectarea unor sume de bani ce urmează să-i dea profesorului. El a ţinut să precizeze: „Eu strâng bani doar la solicitarea studenţilor”.

Solicitat de ZdG, rectorul UTM, Ion Bostan, afirmă că „flagelul corupţiei în universitate există şi nu-l neg”. Tot el a ţinut să precizeze că, săptămâna trecută, un profesor de la UTM a fost supus unei anchete interne, fiind bănuit de luare de mită. Rectorul susţine că, în cazul în care vor fi colectate suficiente probe, profesorul va fi destituit din funcţie. Totodată, rectorul afimă că, anual, se înregistrează mai multe cazuri de corupţie în universitate. Ion Bostan este totuşi optimist şi declară că peste un an flagelul corupţiei va dispărea din universitate.

Studente hărţuite sexual

Câteva studente de la UTM mai spun că, pe parcursul mai multor ani de studii, au fost supuse hărţuirii sexuale. La insistenţa unor profesori, tinerele erau sărutate, altele – pipăite. Drept răsplată pentru satisfacerea ambiţiilor sale, profesorul le aprecia cu note mari.

Studenta O.I. (iniţialele sunt schimbate de redacţie) povesteşte că, pe când era în anul II, a fost supusă de mai multe ori hărţuirii sexuale. Ea spune că, la o consultaţie cu profesorul I.P., acesta a aşteptat ca toţi colegii săi să iasă din sala de studii şi să rămână singur cu ea. Lectorul a motivat că mai are ceva să-i explice.

Studenta îşi aminteşte: „Profesorul s-a ridicat de pe scaun, m-a strâns în braţe şi m-a sărutat pe buze”. Ea recunoaşte că a rămas şocată de gestul profesorului.

„Asemenea acţiuni au continuat în serie”, susţine studenta, care nu-şi mai putea stăpâni emoţiile. Tânăra spune că a fost deprimată mai mult timp după cele întâmplate.

Vasile Cartofeanu, decan la Facultatea de Inginerie şi Management în Mecanică, UTM, susţine că acel caz de „hărţuire sexuală a studentelor” s-a soldat cu destituirea din funcţie a profesorului I.P. Decanul precizează că profesorul implicat în scandal are în jur de 60 de ani şi că era doctor, conferenţiar universitar.

Totodată, decanul spune că în urma unor anchete efectuate de organele de drept în acest caz s-a constatat că mai multe studente au fost supuse hărţuirii sexuale. În faţa organelor de drept au venit şi foste studente, care au deja copii, şi au spus că în acel timp le-a fost ruşine să declare public că au fost hărţuite sexual de profesor, precizează decanul Cartofeanu.
Cazul a fost confirmat şi de rectorul UTM. „În urmă cu doi ani, o studentă a fost supusă încercării de viol. Ulterior, în urma unei anchete interne, profesorul a fost eliberat din funcţie”, a recunoscut rectorul.
Profesorul I.P. nu a fost de găsit pentru a comenta cazul.

Jocul de-a universitatea

Un caz recent, când un student a încercat, prin intermediul mitei, să obţină o notă de 7, a provocat multă nelinişte printre studenţi, deoarece colegul lor a fost exmatriculat. Studentul I.G. a transmis matricula, în care era suma de o sută de lei şi o scrisoare de mulţumire, către profesorul Alexandru Plămădeală.

De fapt, scrisoarea transmisă profesorului nu este altceva decât biletul de la examene, cu trei întrebări. Studentul răspunde la cele 3 întrebări prin mulţumire şi recunoştinţă. „Vă sunt foarte recunoscător pentru ajutorul acordat şi vă rămân dator pe viaţă. Vă mulţumesc anticipat”, este răspunsul studentului la una dintre cele trei întrebări.

Decanul Vasile Cartofeanu spune că a cunoscut mai multe cazuri când profesorii provoacă studenţii în scopul luării de mită. Potrivit profesorului, însă, există şi cazuri în care studenţii îi provoacă pe lectori.

Încă 3 generaţii corupte

Potrivit juristului Constantin Lazari, de la Transparency International – Moldova, „în universităţi se elaborează coduri de etică, care ar trebui să prevină şi să combată corupţia”. El explică că aceste coduri sunt „frumoase” ca şi conţinut, marea problemă fiind, însă, nefuncţionalitatea lor. Lazari precizează că a fost efectuat un sondaj în 19 universităţi din R. Moldova, în cadrul căruia au fost intervievaţi o sută de profesori şi de 5 ori mai mulţi studenţi. Studiul a demonstrat că majoritatea dintre intervievaţi nici nu ştiu de existenţa codului etic.

De fapt, codul respectiv ţine de comportamentul studenţilor şi al profesorilor de la încadrarea acestora în instituţia de învăţământ până la expirarea contractului.

„Fenomenul corupţiei în universităţi rămâne a fi o mare problemă”, susţine juristul, explicând că „la noi tranziţia intelectuală încă nu a început”. Un calcul sumar, făcut de Constantin Lazari, dezvăluie că „tranziţia economică a unui stat continuă o perioadă de 20 de ani, dar cea de schimbare a mentalităţii, inclusiv a viziunilor despre daunele corupţiei, durează trei generaţii, adică vreo jumătate de secol”.

Pe parcursul anului 2008, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţiei a depistat 16 cazuri de corupţie în sistemul de învăţământ, dintre care 8 au fost comise de conducători de instituţii.

Iurie SANDUŢA