INTERVIU Prim-ministra Natalia Gavrilița, despre noile restricții anti-Covid, criza gazelor și activitatea Guvernului la șase luni de la învestire: „Într-adevăr, sunt timpuri dificile”

Natalia Gavrilița, prim-ministra R. Moldova, a vorbit, într-un interviu acordat pentru Ziarul de Gardă, despre necesitatea celor mai recente restricții anti-covid, trecerea școlilor pe online și necesitatea prezentării certificatelor Covid-19 în aproape toate spațiile închise, cu câteva excepții. Biserica e printre instituțiile care nu a fost vizată în ultima hotărâre a Comisiei Naționale Extraordinară de Sănătate Publică.

Am discutat cu prim-ministra și despre cealaltă criză majoră cu care se confruntă R. Moldova, cea a gazelor naturale. Natalia Gavrilița a fost întrebată despre încrederea pe care o are în șeful de la Moldovagaz, și dacă crede că acel contract semnat cu Gazprom nu este în detrimentul R. Moldova. Prim-ministra a vorbit inclusiv despre activitatea Guvernului și a miniștrilor, despre posibile remanieri guvernamentale, dar și despre faptul că încrederea în guvernare scade.

— Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică (CNESP) a stabilit joi restricții mai dure pentru a contracara răspândirea Covid-19. Se cer certificate Covid-19 de la cei care doresc să aibă acces în majoritatea spațiilor publice închise, iar responsabil pentru a verifica documentele este „personalul desemnat de către administrator”. Dar nu am văzut în hotărârea Comisiei să se menționeze cum anume se vor verifica aceste certificate, dacă acel personal trebuie să aibă cu el o aplicație prin care să verifice autenticitatea acelui certificat. Iar asta lasă loc pentru multe ieșiri din situație, chiar și pentru cei nevaccinați, dar care au certificate false. De ce nu există prevederi clare în această hotărâre? 
— Aceste prevederi au fost consultate cu mediul de afaceri. Săptămâna aceasta, am avut o întâlnire cu peste 50 de asociații de business și am discutat exact cum să fie formulate, care sunt măsurile și de ce le introducem. Am văzut cum se comportă tulpina Omicron în alte țări și trebuie să venim cu măsuri adiționale, anume din cauza acestui mod de răspândire rapidă, fulminantă a tulpinii Omicron. În a doua săptămână a anului, în comparație cu prima, am avut o creștere de 135 de cazuri și rata de contagiozitate a crescut foarte repede la 1,6. Știam că va trebui să venim cu măsuri diferite decât măsurile bazate pe gradele de alertă pe care le-am avut în cazul tulpinei Delta. Am consultat formularea acestor măsuri cu asociațiile de business. Un lucru care ne-a mirat și pe noi, și pe asociațiile de business este că nu se cunoaște despre mecanismele pe care noi le-am introdus pentru a ajuta localurile să verifice certificatul Covid și mecanismele de compensare care există pentru oamenii de afaceri și întreprinderi. Din octombrie 2021, avem aplicație de citire a QR codului din certificatele Covid. Această aplicație este pe site-ul certificatecovid.gov.md, la punctul „verificare certificate”. Codul QR se scanează foarte ușor cu telefonul și este dat răspunsul roșu sau verde. Nu este o prevedere menită să pună în dificultate operatorii, magazine sau afacerile. Este un lucru de bun simț. Ai luat telefonul, ai scanat QR codul și îi permiți omul să intre.

Nu putem avea un polițist în fiecare magazin care să spună „verifică certificatul Covid”

— Din observațiile noastre, asta se face foarte rar.
— Asta ne întristează foarte mult și ne îngrijorează. Întotdeauna discutăm cu asociațiile specializate despre aceasta, pentru că, pe deoparte, noi mărim eforturile de verificare, dar nu putem pune un polițist în fiecare magazin, în fiecare spațiu închis și nici nu ar fi normal. Trebuie să înțelegem că este de responsabilitatea fiecăruia să aibă grijă ca să nu se răspândească această infecție, pentru că în așa fel îi protejăm pe cei dragi, pe bătrâni, pe copii, pe femei însărcinate, pe cei imunocompromiși. Fiecare trebuie, în acest moment, să-și reducă activitatea și să-și schimbe comportamentul astfel încât să fie un cetățean responsabil. Da, noi vom mări efortul de verificare, dar să știți că nu putem avea un polițist în fiecare troleibuz care să spună „pune-ți masca”. Nu putem avea un polițist în fiecare magazin care să spună „verifică certificatul Covid”. Este un efort de solidaritate al întregii societăți.

— În Germania, de exemplu, pe lângă certificat, trebuie să prezinți și un act de identitate, pentru a evita situația când intri într-un spațiu public închis cu certificatul altei persoane. De ce în R. Moldova nu s-ar face așa ceva?
— În alte țări există altă legislație referitor la utilizarea buletinului de identitate. La noi, buletinul de identitate îl poate solicita doar organele abilitate expres pentru aceasta. În alte țări se operează mult mai mult cu permise de conducere sau alte confirmări de identitate. Acolo este și o altă cultură, o altă încredere în oameni. Deci, în privința buletinului de identitate, la moment, legislația nu prevede posibilitate a solicitării lui de către personalul din restaurante. Aici ține și de responsabilitatea fiecăruia. Sunt niște măsuri de bun simț. 

— Școlile trec pe online, dar grădinițele rămân deschise. Vi se pare o decizie echitabilă, în condițiile în care într-o familie unde un copil este școlar, iar altul la grădiniță, cel de la grădiniță poate aduce virusul acasă.
— Tulpina Omicron afectează copiii mai mult decât adulții și mai mult decât tulpina Delta. Avem o răspândire a infecției destul de semnificativă printre aceste grupuri care înainte nu erau afectate. Deci, e vorba de copii și, în special, copiii de la 12 ani în sus și femeile însărcinate. Am discutat cum am putea prioritiza cu asociații de părinți interesați, cum ar fi „Părinți Solidari”, și prioritatea ar fi dacă trec pe online întâi școlile profesional-tehnice, după care liceele, în afară de clasele absolvente, apoi și clasele absolvente, după care gimnaziile, apoi școala primară. Din discuțiile cu epidemiologii am înțeles că este important să mergem cu o trecere online a întregului sistem de învățământ, pe o perioadă scurtă de două săptămâni, în speranța că aceasta stăvilește acest val, care are caracteristică să treacă foarte repede. Părinții care au copii în grădinițe ar putea să ia decizia individuală să nu meargă la grădiniță. 

— Convingeți-i pe părinții nemulțumiți că decizia de a face lecții online e una benefică pentru ei.
— Eu vreau ca ei să-și imagineze ce înseamnă să ai un copil bolnav și să înțeleagă că în spitalul „V. Ignatenco” nu mai sunt paturi. Să înțeleagă că ne așteptăm la un val, dacă este să ne uităm la țările europene, care depășește de zeci de ori vârful valurilor precedente. De această dată, copiii au o tuse caracteristică, febră înaltă. Avem medici care se îmbolnăvesc și chiar dacă vom avea paturi, nu vom avea suficiente cadre medicale. Deci, ce este mai important – să avem un disconfort timp de două săptămâni sau este mai important să fim solidari, să ne asigurăm că avem cât mai puțini copiii, femei însărcinate și bătrâni bolnavi și că sistemul medical face față acestor vremuri.

— Părinții argumentează prin faptul că OMS si Unicef recomandă ca școlile să fie închide printre ultimele. În condițiile funcționării restaurantelor, frizeriilor, sălilor de sport, care este raționamentul închiderii școlilor?
— Nu este adevărat. În primul rând, ocupațiile în grup sunt interzise, iar, în al doilea rând, sălile de sport sunt deschide doar pentru cei cu certificate Covid. 

Noi încă nu știm care vor fi consecințele într-o țară precum Moldova, unde rata de vaccinare, din păcate, este la 30%.

— Dar sunt deschise în continuare, dar profesorii sunt vaccinați în proporție de 90% în mun. Chișinău. 
— Copiii nu sunt vaccinați și se îmbolnăvesc. De această dată, cu tulpina Omicron, copiii sunt purtători și se îmbolnăvesc și distribuie infecția mult mai mult decât în tulpina Delta. Nu știu la ce recomandări ale OMS vă referiți pentru că ele se schimbă în dependență de situația. Noi am văzut cum se comportă tulpina Omicron în țări cu rate foarte înalte de vaccinare. Noi încă nu știm care vor fi consecințele într-o țară precum Moldova, unde rata de vaccinare, din păcate, este la 30%.

— Revenim acum și la vechea problemă. Ce să facă cei care au mai mulți copii, dar doar un singur calculator? Pot cere cu împrumut de la școală?
— În acest val suntem mai pregătiți. Au fost procurate, pe parcursul ultimilor doi ani, mai multe laptopuri. Câteva săptămâni în urmă, am avut o hotărâre de Guvern prin care am transmis aceste laptopuri în localități. Înțeleg că este dificil chiar și pentru familiile care au unul sau doi copii, pentru că nu toți au câte un laptop per membru al familiei. Nu știu exact în ce localități și câte laptopuri sunt, dar ar trebui să fie, cel puțin, pentru familiile care nu au făcut față în perioada precedentă când a fost învățământul online. Acum ar trebui să existe posibilitatea de a accesa un laptop.

— În decizia Comisiei nu am văzut nicio referire despre accesul în biserici. Reiese că acolo se poate fără certificat Covid de intrat?
— Nu am discutat acest subiect la CNESP. Înțeleg că se aplică prevederile precedente, care oricum prevăd anumite reguli de comportament. 

— Nu s-a discutat despre asta pentru că vă este frică că biserica va ieși cu critici? 
— Nu vă pot spune de ce nu s-a discutat. Nu este vorba de frică. Este vorba că au fost anumite propuneri, dar această propunere nu a venit. Acum o vom lua în considerare pentru următoarea ședință. 50% dintre membrii CNESP sunt experți în sănătate publică și vom examina și această propunere. 

— Care sunt schimbările majore între gestionarea crizei provocate de Covid-19 de Guvernul dvs față de Guvernul precedent? Există păreri că, din păcate, nu s-au schimbat foarte multe. 
— Îmi pare rău de această percepție. Primul lucru fundamental este că, în urma discuțiilor, cu mai mulți actori interesați, cu asociațiile de business și alte organizații, în septembrie 2021 am adoptat un cadru predictibil de măsuri de protecție, bazat pe incidența cazurilor de infectare și grade de alertă, cu un sistem bine pus la punct, unde în fiecare zi de luni, Agenția Națională în Sănătate Publică spune care este gradul de alertă pentru localitate, iar după asta Comisia teritorială, în baza acestor cifre și analize, aplică măsurile de protecție stabilite de CNESP. Asta a funcționat în valul patru și am avut o rată de infectare mai mică decât România și Ucraina. Mai mult, noi am venit cu mecanisme serioase de compensare. Din octombrie 2021, avem această aplicație de citire a codului QR. Avem certificatul verde de vaccinare, acceptat în UE. Avem două zile libere, finanțate de stat, pentru fiecare doză de vaccinare. Acum trecem la învățământul online, dar încă de la finele anului trecut, avem mecanismul de compensare pentru părinții care stau acasă cu copiii, în cazul în care școlile intră în izolare sau, cum este acum, școlile intră pe online. Cu acordul angajatorului, unul din părinți poate să-și ia zile libere și este plătită o anumită indemnizație. În plus, avem compensarea șomajului tehnic și compensarea pentru reducerea termenului de muncă al angajaților, pentru a proteja locurile de muncă. Deci, statul vine cu subvenționarea salariului pentru angajații care nu pot lucra din cauza măsurilor de protecție. Aceste mecanisme au fost aplicate în alte țări și nu au fost aplicate la noi în anul 2020. 

— În ultimele luni s-au plătit bani din bugetul de stat pentru a achita datoriile Moldovagaz către Gazprom. Opoziția spune că aceste decizii ale guvernării sunt pasibile de răspundere penală. Vă gândiți că, peste ani, ați putea ajunge să fiți cercetată penal pentru că ați participat la luarea acestor decizii?
— Nu este adevărat că în ultimele două luni s-au plătit datoriile Moldovagaz către Gazprom. 

— Guvernul a anunțat că a plătit în avans, din buget banii cu care urmau să fie achitate compensațiile pentru facturi. Luna trecută, la fel s-au dat bani din buget.
— Nu s-au luat bani din buget. În noiembrie-decembrie am oferit această compensare pentru diferența de lichidități a Moldovagaz, care era prevăzută în protocolul discuției din octombrie între Moldovagaz, Gazprom și cu participarea ministrului Spînu. Ceea ce am făcut este că am răscumpărat datoria întreprinderii de stat Termoelectrica de la Moldovagaz. Aceste datorii au fost auditate și confirmate în judecată. Aceste datorii au fost răscumpărate de întreprinderea de stat Energocom. Deci, datoria a trecut de la Moldovagaz, unde Gazprom are 65% din acțiuni, la Energocom, care este întreprindere de stat controlată 100% de Guvernul R. Moldova. Aceste datorii vor fi plătite de Termoelectrica. Nu este vorba despre compensarea din bugetul de stat. Este vorba despre cesiunea de creanță care a permis ca banii să fie dați Moldovagaz, dar datoria rămâne și rămâne să fie plătită de Termoelectrica.

— Deci, aceste acțiunile vi se par corecte?
— Absolut. Nu am niciun dubiu. Am avut juriști, avem totul documentat. Nu am nicio îngrijorare referitor la viitor. Ieri am dat cu anticipare sumele bugetare care erau planificate pentru compensațiile consumatorilor, care oricum erau planificate să meargă la Moldovagaz. Le-am plătit un pic mai devreme, în stare de urgență recunoscută de Parlament, fiind un risc iminent pentru sistarea gazelor naturale pentru consumatorii din R. Moldova. Și aici, pot să vă spun că nu au mers cheltuieli adiționale din buget la Moldovagaz sau la Gazprom și aici nu am nici un dubiu referitor la legalitate. Pot să vă asigur că în toată perioada stării de urgență vom lua doar decizii care sunt legale și în interesul cetățenilor.

Evident că nu poate fi avantajos pentru R. Moldova un contract unde soluționarea disputelor are loc în judecățile Federației Ruse.  

— Ați citit contractul dintre Moldovagaz și Gazprom, anunțat cu satisfacție anterior de dl Spînu? 
— Da. Nu am citit totul, pentru că asemenea contracte sunt analizate de juriști. Există companii internaționale care sunt specializate în interpretarea și analiza unor asemenea contracte. 

— Puteți să afirmați public că este un contract care nu este în detrimentul R. Moldova?
— Nu pot, pentru că eu nu sunt specialist în asemenea evaluări. Mai mult, acest contract există din anul 2006, a fost cu multe modificări, amendamente. Este evident că el este învechit și este un contract negociat în alte vremuri, când erau alte abordări. Evident că nu poate fi avantajos pentru R. Moldova un contract unde soluționarea disputelor are loc în judecățile Federației Ruse.  

— În ultimele luni în spațiul public s-a vehiculat informația că cineva ar fi luat bani pentru a semna acest contract, pe care l-a semnat dl Spînu cu Gazprom. Ați auzit despre asemenea discuții? 
— În ultimele luni în spațiul public din R. Moldova este foarte multă dezinformare. Înțeleg foarte bine că după victoria PAS și luarea unei majorități, a rămas foarte multă lume în afara puterii, sunt interesele obscure și hoți care s-au mobilizat și muncesc împotriva noastră. Există probabil și o componentă geopolitică. Noi avem foarte multe semi adevăruri, zvonuri, manipulări. Deci, spațiul informațional este plin de asemenea acuzații. Eu cred că trebuie să fim înțelepți și să privim aceste zvonuri cu foarte multă gândire critică și să muncim cu abnegație pentru reforma justiției, pentru că atâta timp cât nu avem justiție funcțională este foarte dificil să demonstrezi acuzațiile aduse de o parte sau alta. 

— În domnul Ceban, șeful Moldovagaz, pus în funcție de socialiști, aveți încredere? Aveți încredere că el apără interesele R. Moldova și nu pe cele ale altui stat și ale opoziției?
— Conducătorul Moldovagaz poate fi pus doar cu acceptul Federației Ruse. 

— Aveți încredere în el?
— Nu.

— Aveți în plan să renegociați acest contract? 
— În timpul negocierilor din luna octombrie s-a discutat despre renegocierea contractului, pentru că, după cum am spus, este unul învechit. Chiar și forma lui juridică este învechită. Contractul ar urma să fie renegociat, dar noi avem un contract pe termen lung, o criză energetică și trebuie să trecem cu bine de această iarnă și după aceasta să vorbim despre orice timp de renegocieri.

— Simțiți, spre exemplu din comentariile de pe rețelele sociale, din discuțiile cu oamenii, că popularitatea guvernului pe care-l conduceți a scăzut în ultimele luni?
— Eu urmăresc inclusiv și sondajele de opinie. Înțeleg că susținerea pentru PAS a scăzut la nivelele precedente, înainte de campania electorală. Urmăresc aceste sondaje, dar și mai important – merg în teritoriu, discut cu oamenii, ca să înțeleg preocupările lor. Eu înțeleg că este o perioadă de mai multe crize, o perioadă dificilă, iar această creștere de prețuri bate pe buzunarele fiecărui. Într-adevăr, sunt timpuri dificile. Să știți că pe mine mai mult mă preocupă cum Guvernul poate fi alături de aceste persoane, cum putem crește pensiile, salariile, cum putem oferi indemnizații, compensații pentru creșterea tarifelor, cum putem deschide piețe de afaceri noi, ca să reanimăm economia, să facem proiecte de infrastructură, cum putem pune bazele pentru revenirea economică și nu care este susținerea pentru Guvern sau susținerea pentru partid. Noi nu avem alegeri în următorii câțiva ani…

— Sunteți sigură că nu vom avea alegeri?
— Sunt absolut sigură, pentru că următoarele alegeri sunt alegerile locale, care vor avea loc la sfârșitul anului 2023. Deci, preocuparea noastră nu este electorală, ci o preocupare de guvernare și de susținere a oamenilor care acum trec printr-o perioadă dificilă. 

— Dar luați în calcul că în următoarea perioadă ar putea să apară nemulțumiri mari, inclusiv în rândul liderilor PAS, inclusiv în rândul deputaților PAS, care ar putea să vrea altceva, inclusiv un alt guvern?
— Eu discut săptămânal cu colegii mei din Parlament. Noi coordonăm agenda parlamentară, legislativă, inițiativele Guvernului. Discutăm subiectele unde sunt mai multe opinii. Uneori avem discuții aprinse, pentru că suntem un partid democratic. Însă până la urmă noi toți ne dorim un lucru esențial – Moldova să rămâne în spațiul liber, Moldova să rămână pe calea integrării europene, Moldova să rămână pe calea dezvoltării economice, în baza unor valori democratice și nu cred că anumite discuții, chiar și certuri contextuale mici, pot deraia această agendă. 

— Dar cum le răspundeți celor care spun că PAS ar trebui să accepte la guvernare profesioniști, inclusiv din cadrul altor formațiuni politice, mai ales că asta e o opțiune în situații de criză, când poate fi mai rentabil politic să împarți responsabilitățile cu forțele sănătoase?
— PAS a luat la guvernare foarte mulți specialiști și experți care nu sunt membri PAS. 

— Dar nu sunt membri ai altor partide.
— Eu sunt sigură că, dacă ne gândim, sunt și membri ai altor partide. Altceva este că, dacă nu sunt câțiva lideri activi din spațiul public, asta nu înseamnă că PAS nu este deschis pentru a include experți în echipa guvernamentală. Vreau să vă reamintesc că, în contextul electoral, au fost discuții, negocieri, încercări de a crea coaliții. Acum nu știu cum putem discuta despre aceste modificări, dat fiind mandatul cetățenilor a fost unul foarte clar. 

— Noi le-am cerut cititorilor noștri să lase întrebări pentru d-voastră și în cel puțin 5% din cele 200 de mesaje oamenii se întreabă când vor fi demisii. Lumea vrea remanieri guvernamentale și pomenește de ministrul Spînu, ministra Revenco…
— 5% din 200. Haideți să ne calibram un pic afirmațiile, pentru că în spațiul public sunt foarte multe și, cu toată bunăvoința, vă spun că trebuie să începem să calibrăm ceea ce vedem pe online. Eu merg în teritoriu și dispoziția este cu totul alta la oamenii care nu stau în acest spațiu online, care este foarte isterizat, inclusiv, prin participarea unor trolii sau forțe politice organizate, care nu au altă ocupație decât să pună paie în acest foc. Eu înțeleg că sunt oameni care au o preocupare legitimă. Lor le spun că nu putem în fiecare 3 luni să facem evaluarea miniștrilor și să facem remanieri guvernamentale. Ați pomenit două nume. Care sunt exact motivele care ar duce, în opinia acestor oameni, la necesitatea demiterii?

— Nu știu care este opinia oamenilor, dar în cazul dl Spînu s-ar lua de la criza energetică, acel contract pe care, deocamdată, nu l-am văzut și nu știu dacă va fi făcut public. 
— Nici eu nu știu pentru că este un contract făcut între Moldovagaz și Gazprom și ar trebui să îi întrebați pe ei dacă contractul va fi făcut public. Noi am solicitat aceasta, inclusiv în Consiliul de administratori. Pot să vă spun că în toată această perioadă am lucrat în echipă, cu atragerea experților locali și internaționali. Într-adevăr este o perioadă foarte dificilă, cu prețuri absolut exorbitante pe piețele internaționale. Eu cred că acest contract, în condițiile în care a fost negociat, este unul avantajos pentru R. Moldova, luând în considerație și evoluția pe piețele internaționale, și insistența Guvernului de a negocia doar pe subiecte economice și gestionarea crizelor care apar în domeniul energetic.

— De la ce miniștri ați așteptat mai mult atunci când i-ați cooptat în Guvern decât vedeți acum după 7 luni?
— Nu știu cum să vă răspund la această întrebare, pentru că noi cu acești miniștri avem o agendă. Evident că eu cred că putem îmbunătăți lucrurile. Eu sunt specialist în dezvoltare, am lucrat în multe țări, în Asia de Sud, India, Bangladesh, țări din Africa, dar și țări europene, și înțeleg foarte bine evoluția dezvoltării unui stat și vă pot spune că, în contextul unor crize economice, când resursele financiare ale statului trebuie să fie prioritizate, spre exemplu pentru protecția socială a populației, atunci sunt domenii în care nu poți progresa atât de repede, precum ai fi putut progresa în absența crizelor. Eu privesc lucrurile complex, discut cu fiecare ministru care sunt prioritățile și care pot fi obiectivele, ce poate fi făcut în mod realist și cât de repede asta poate fi făcut. Cred că un lucru foarte important este stabilitatea. Noi nu trebuie să schimbăm la fiecare 5-6 luni un ministru. Eu înțeleg că unii miniștri au venit din organizații nonguvernamentale sau nu au lucrat niciodată în sectorul public, iată de ce au nevoie de timp pentru ajustarea profilului de lucru, de management. 

— Dar Moldova are timp să le acorde acestor miniștri timp să se acomodeze? 
— Dar Moldova are altă opțiune?

— Poate sunt alți oameni care merită să încerce, dacă timp de șapte luni cineva nu s-a descurcat.
— Examinăm și această opțiune. Dar, pot să vă spun că Moldova are un deficit enorm de oameni, în general. Asta o spun toți și sunt sigură că și cititorii și ascultătorii d-voastră o cunosc.

— Se trăiește în R. Moldova mai bine acum decât se trăia acum un an, când erați în opoziție? 
— Cred că nu trebuie să spun eu asta. Asta trebuie să o spună oamenii. Cu siguranță, există probleme foarte mari cauzate de criza prețurilor. Aceasta erodează nivelul de viață al populației. În același timp, am crescut pensiile mai mult decât rata inflației. Guvernul se preocupă, în primul rând, de acest nivel de bunăstare al populației. În momentul în care mă întrebați dacă în Moldova se trăiește mai bine sau nu, eu cred că la această întrebare trebuie să răspundă cetățenii, iar Guvernul poate să răspundă doar atunci când are anumite măsurări. De exemplu, dacă scade sau nu nivelul de sărăcie și altele. 

— Ce ați făcut în cele 6 luni de guvernare pentru diasporă, care v-a votat masiv? Pentru diaspora s-a promis anterior că o să poată devama un automobil când se întorc în R. Moldova. Legea respectivă însă nu a fost aprobată.
— Am avut zeci de acorduri care grăbesc recunoașterea permiselor de conducere și care reglementează asistența socială și pensiile celor care au lucrat peste hotare. Lituania recunoaște permisele de conducere. În curând, și Belarus va recunoaște. Despre permisele de conducere am discutat personal atunci când am mers în Marea Britanie și am încercat să găsim unde sunt problemele și cum putem să schimbăm felul în care se organizează examenele în Moldova, astfel încât să putem să obținem acea recunoaștere a permiselor. Pe lângă aceasta, am făcut modificări în legislația privind digitalizarea. Am adoptat un pachet de legi importante care recunosc semnăturile electronice și scot anumite autorizații și certificare. Am schimbat portalul serviciilor publice, care pot fi accesate electronic. Pentru acest an am pregătit deschiderea centrelor unice pentru prestarea serviciilor în cele mai mari sate în Moldova și consulate, unde oamenii vor putea fi asistați pentru a accesa serviciile publice oferite online. Plus, am adoptat în lectură finală Codul Vamal, în care există prevederea cum să persoanele care au trăim mai mult de un an într-o altă țară, vor putea să își aducă bunurile scutite de plata vamală. Această legislație a fost adoptată și va fi aplicată odată cu intrarea în vigoare a noului Cod Vamal în 2023. În privința legii încă, discutăm asupra mecanismului din cauză că am avut aceste crize, negocieri cu Fondul Monetar Internațional. Politica fiscală pentru anul 2022 a trebuit să fie menținută pentru a oferi predictibilitate mediului de afaceri, dar ne trebuie mai mult pentru a ne asigura că aceste mecanisme nu vor fi abuzate. Continuăm să lucrăm asupra acestor mecanisme până la intrarea în vigoare a Codului Vamal. 

Dacă noi vrem o sustenabilitate și vrem să schimbăm lucrurile fundamental și într-un mod ireversibil, atunci trebuie să construim instituții în alt fel

— În cercurile de juriști există percepția că PAS nu are oameni suficient de pregătiți pentru a realiza cu succes reforma justiției. Îi puteți contrazice?
— În Moldova absolut toți, și sectorul privat și public, se confruntă cu acest deficit de oameni, cauzat de valurile masive de emigrare. Scopul nostru principal este să schimbăm condițiile în țară în așa fel ca să oprim acest val de emigrare. În ceea ce privește reforma justiției noi avem o echipă excelentă care conduce acest efort. Îl avem pe ministrul Sergiu Litvinenco, care a fost șeful Comisie juridice în Parlament, și care a lucrat foarte mult la toate mecanismele de evaluare externă. Săptămâna trecută am adoptat acest mecanism de evaluare externă a candidaților la poziții în Consiliul superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor. Și în Parlament o avem pe Olesea Stamate, care este șefa Comisie juridice, care a fost ministru al Justiției și care, de asemenea, a lucrat la toate mecanismele. Nu este doar despre viziune. Ambii cunosc, în detaliu, și mecanismele de implementare. Dacă ne uităm la secretarii de stat, la lumea care este implicată în acest proces, noi vedem o echipă puternică. Anume de asta oamenii au avut încredere că noi suntem acea forță politică care poate face reforma justiției și care poate face mai multă dreptate în felul în care se iau deciziile în Moldova. 

— Oamenii au dorit schimbări radicale în poliție, la vamă, în procuratură sau judecătorii, dar până acum, aceste „schimbări radicale” s-au rezumat, adesea, la promovări ale unor oameni care au fost anterior în sistem, iar unii dintre ei nu au cea mai bună reputație. De ce s-a întâmplat asta? Nu-s oameni în exterior, nu au vrut să vină sau pur și simplu nu se dorește asta, iar promisiunile au fost doar unele electorale? În structurile MAI, vin tot mai multe mesaje că sunt promovați oameni compromiși. De ce nu s-a mers pe o reformă cum a fost în Georgia anterior, cu oameni tineri și noi, chiar dacă fără experiență, aduși în aceste instituții?
— Eu pot să vă spun că se face o reformă adevărată și radicală și vedem foarte multe schimbări. Noi, în sfârșit vedem că hoții sunt reținuți și nu eliberați. Așteptăm ducerea până la capăt a acestor dosare. Da, sunt din cei care au fugit. Da, avem funcționari publici care nu pot fi dați afară imediat. Da, uneori sunt și greșeli pentru că este foarte multă dezinformare și nu avem instituții ale statului care pot spune cu siguranță dacă persoana are păcate sau nu. În acest caz, corectăm aceste greșeli și mergem înainte. Exemplul Georgiei este de mai mulți ani în urmă, 15-20 de ani în urmă. Atunci era o altă situație demografică în Georgia și o altă situație cu aceste valuri de așa-numite reforme, era o altă atitudine a partenerilor externe. Chiar și cu aceste reforme, în Georgia vedem anumite mișcări care deturnează unele din progresele obținute. Dacă noi vrem o sustenabilitate și vrem să schimbăm lucrurile fundamental și într-un mod ireversibil, atunci trebuie să construim instituții în alt fel.

— În campanie, PAS a promis că hoții vor ajunge la pușcărie. Prin hoți oamenii au înțeles că vă referiți la politicienii care au sărăcit în ultimii ani țara, dar majoritatea dintre ei acum se plimbă liber prin Londra sau alte orașe mari din lume. Oamenii au votat PAS anume pentru asta. Dar, asta nu poate face guvernul. Și unde am ajuns? Zilele trecute  s-a anunțat că Gheorghe Cavcaliuc este dat în căutare de Interpol, apoi am aflat de la ambasadorul englez că așa ceva nu exista, dupa care procuratura noastră anunța că este un refuz de la Interpol? Este o situație cam delicată, aș spune. 
— Este o situație foarte delicată aș spune eu. Am multe întrebări vizavi de procedura care a avut loc la Interpol. Noi am trimis deja solicitări de informații și vom continua să insistăm, pentru că, câțiva ani în urmă au fost radiate dosarele lui Plahotniuc, de exemplu, și pe atunci, în comisia care examina dosarele, era Vitalie Pîrlog. Acești oameni și-au luat cei mai buni avocați, pentru că au mulți bani din furtul miliardului și invocă că sunt politicieni. Nu vedeți că imediat ce a fost transmis dosarul lui Botnari, el a ieșit și a spus că este persecutat politic. Acest proces este o luptă, o luptă destul de dificilă, dar noi o să o ducem până la capăt. 

— Îi vedeți pe Plahotniuc, Șor, Botnari și sau pe alții ajungând în închisorile din R. Moldova? 
— Noi vom face totul posibil pentru ca aceasta să se întâmple.  

— Vă mulțumim.