Interviu cu Radu Hossu, activist civic din România, autorul „Rezumatelor de noapte” despre războiul din Ucraina: „Nu cred că există cineva pregătit mental ca să dea față în față cu războiul”

Are 36 de ani, este din Brașov, România, și, de la începutul războiului din Ucraina, și-a asumat să informeze publicul, zi de zi, despre principalele evenimente de pe front. „Rezumatele” sale de noapte au ajuns virale în internet, astfel încât a devenit posibil ca cei care le citesc să se implice concomitent într-o campanie de caritate, în sprijinul ucrainenilor prinși în război. În curând, Radu Hossu, căci despre el este vorba, va pleca în Ucraina pentru a distribui ajutoarele colectate, dar și pentru a documenta războiul din prima sursă.

– Radu, ți-am urmărit rezumatele de noapte, pe care le mediatizezi de la începutul războiului. De ce ți-ai asumat să nu dormi, dar să urmărești, traduci, sintetizezi cronici autentice despre războiul din Ucraina, în condițiile în care, s-ar părea, există multă informație despre acest război?

– În realitate, lipsește informația corectă, sintetizată, punctată… Nu am planificat să fac asta, dar în dimineața zilei de 26 februarie, văzând că nu există informații condensate și pe înțelesul tuturor, de fiecare dată când încercam să aflu ce se întâmplă pe fronturile din Ucraina, trebuia să mă uit pe diferite site-uri, care prezentau date dispersate din zonele de război. Așa mi-am dat seama că ar fi bine să sintetizez eu, să le traduc și să postez niște rezumate la primele ore ale dimineții. Chir primul rezumat a fost vizualizat de câteva sute de mii de oameni. Din acel moment, am început să scriu aproape zilnic. În primele 100 de zile de război cred că am scris 90 de rezumate.

– Dar ce te leagă de Ucraina?

– În istoria umanității există cam 7 tipuri de povești în esență universale. Una dintre ele este David vs Goliath, despre cum cineva mic se bate, luptă și îl învinge pe cel mare. Cea de-a doua e despre lupta binelui împotriva răului. În sensurile acestor povești se regăsesc în prezent Rusia și Ucraina. Răul este exprimat prin ceea ce a făcut și face Rusia în Ucraina, recurgând la o invazie neprovocată, ilegală, ilegitimă, care încalcă orice reguli internaționale… Pe de altă parte, avem Ucraina, o țară pacifistă, care nu a încercat să întreprindă nimic împotriva Rusiei, dar care a fost agresată ilegal. Consideram, la începutul războiului, că una dintre cele mai mari forțe armate din lume ar putea rade Ucraina de pe fața pământului, o țară care este foarte aproape de România și cu care România are cea mai lungă frontieră comună. Este un război care e important pe mai multe planuri: este o bătălie a răului împotriva binelui, a autocrației împotriva democrației. De Ucraina mă leagă statutul său de luptătoare împotriva unui stat în care nu ai voie să gândești și să acționezi cum vrei. Lupta pentru democrație și pentru drepturi este importantă pentru mine și de mulți ani sunt voluntar în această luptă în România. Am decis să scriu rezumatele când am înțeles că suntem cu toții soldați într-un război informațional, că suntem victime ale manipulărilor venite dinspre Moscova. Așa a fost clar pentru mine că este important să continui acest lucru.

Despre sine:

„Fac politică și consider că politica ne influențează viața. Nu există element al vieții care să nu fie influențat de politică. De la nașterea unui copil, alegerea maternității – de stat sau privată, prețul sau lipsa lui, până la educație, job, pensie – toate sunt guvernate de politică. Consider că toți ar trebui să fim activi civic sau politic. O societate sănătoasă este cea care are cetățeni, nu locuitori. Locuitorii sunt cei care locuiesc. Cetățenii sunt cei care se implică în viața cetății. Că-i prin ONG-uri, prin politic sau prin acțiuni concrete la ei în bloc, cartier, sat. Voi continua să scriu rezumatele și ceea ce se întâmplă cu războiul informațional cel puțin până la finalul Bătăliei pentru Donbas, care va mai dura câteva luni, după care voi scrie o carte despre cum am trăit eu alături de voi acest război, o carte care să aibă valoare atât pentru prezent, dar mai ales pentru cei care acum sunt prea mici să înțeleagă ce se întâmplă. Consider că nu toți politicienii sunt la fel, că politica este esențială, corupția este poate cel mai mare dușman al nostru”. 

– Cât de mult este interesată sociatatea să afle despre evenimentele de pe front?

– Am observat că oamenii, ușor-ușor, încep să se obișnuiască cu războiul. Așa a fost și alteori, oamenii se obișnuiesc și încearcă să-și ducă viața de zi cu zi. Suntem o specie ușor adaptabilă. Dar, este clar că există interes. Când am scris că a început contraofensiva de la Herson, am descoperit un interes enorm pentru aceste informații. Există o dorință ca tot ajutorul pe care l-am dat ca societăți vestice, să se materializeze în ceva. Cu cât ucrainenii vor avea succese, cu atât susținerea externă va continua.

„Până la acest moment, 99% din informațiile pe care le prezintă Rusia sunt false sau trucate”

– Cum reușești să eviți falsurile în acest război informațional?

– După primele săptămâni a fost destul de ușor. Am constatat că, dacă Rusia vorbește, înseamnă că Rusia minte. Consider că, până la acest moment, 99% din informațiile pe care le prezintă Rusia sunt false sau trucate. Plecând chiar de la motivele invaziei – demilitarizare, denazificare… Minciuni sfruntate. Cum să denazifici o țară care are în fruntea sa conducători de etnie evreiască? S-a mai spus că alt motiv ar fi intenția Ucrainei de a intra în NATO și Ucraina a spus clar că, până la urmă, renunță la acest lucru, Rusia, însă, așa a și continuat invazia. În sine, denumirea dată de Rusia acestei invazii – operațiune specială, e o minciună, în realitate fiind un atac la scară extinsă. Să trimiți 200 de mii de oameni ca să invadeze o țară nu este o operațiune specială, ci un război în toată legea.

– Și cum s-ar putea încheia acest război?

– Deoarece din 29 august a început contraofensiva din Herson, am putea face niște prognoze mai optimiste. Oricum, cred că anul 2023 ne va prinde în continuare în război, mai cred că Rusia a pierdut deja inițiativa acestui război, că, iată, Ucraina, a preluat inițiativa și că am intrat într-o nouă fază a războiului, una pozitivă pentru Ucraina.

– Cum se descurcă în România refugiații din Ucraina?

– În orașul meu, la Brașov, sunt în jur de 3000 de persoane, refugiate din Ucraina. În județ, sunt 6000. Majoritatea s-au integrat și ar dori să rămână în această zonă. De altfel, la Brașov activează singurul centru din România, certificat Blue Dot (punctul albastru), asta însemnând că e cel mai sigur, cel mai prietenos și cel mai de calitate centru pentru refugiați din România. Centre similare sunt amplasate în zonele de frontieră. 

– Cu ceva timp în urmă, ai inițiat o campanie de colectare de fonduri în sprijinul ucrainenilor prinși în război. Când vor ajunge aceste ajutoare în Ucraina?

– În septembrie voi pleca numaidecât în Ucraina. Merg încolo cu trei tipuri de ajutoare. Acestea constau din pachete alimentare destinate celor din zone îndepărtate, acolo unde nu prea ajung ajutoarele care vin din afară, voi duce și mâncare pentru animale, ajutoare militare non-letale, însemnând căști, plăci balistice, veste antiglonț.

– Cine sunt principalii donatori ai campaniei organizate de tine?

– Simpli cetățeni, cei care mă urmăresc pe pagina mea de FB. Au fost și din afara României, persoane care tot de la români au aflat despre această acțiune. 

– Ce descoperiri despre oameni ai făcut pe parcursul acestei campanii?

– Că le pasă. Au fost oameni care au donat 5 lei, și cei care au donat 3000 de lei. Un român din SUA a donat 2000 de dolari. Oamenilor le pasă de libertate, de valori, de democrație, de bine… Le pasă. Asta a fost principala descoperire.

– Te vei vedea cu Andrei (nume conspirativ), sursa te de pe linia frontului?

– Bineînțeles.

„O întâlnire Zelenski-Putin poate avea loc doar atunci când Ucraina va fi aproape de câștigarea războiului”

– Ce așteptări ai de la această plecare a ta în Ucraina?

– În primul rând, îmi doresc să documentez războiul așa cum este și să aduc informații prețioase, nemaiîntâlnite în România până acum, despre cum se întâmplă un război cu-adevărat, despre ce simt civilii, ce simte armata. Toate acestea sunt importante pentru mine și e important ca tot mai multă lume să aibă acces la adevăr.

– Războiul e întotdeauna un mare risc. Tu ai decis să ajungi pe frontul din Ucraina…

– Nu cred că există cineva pregătit mental ca să dea față în față cu războiul, dar sunt conștient că, pentru a afla adevărul și pentru a face această documentare pentru cartea mea, e nevoie să fiu acolo. Sunt conștient că neprevăzutul este cel care mă sperie cel mai mult. Și nu mă refer doar la ruși, ci la neprevăzutul în sine.

– Dacă i-ai solicita un interviu lui Volodimir Zelenski, ce l-ai întreba mai întâi?

– Nici nu știu dacă l-aș întreba ceva mai întâi. Cred că l-aș strânge în brațe și i-aș mulțumi pentru ceea ce face. Urmăresc serialul în care, în calitate de actor, l-a jucat pe președintele Ucrainei și mă gândesc ce tragică, dar și ce curajoasă soartă are. Dintr-un actor care a jucat rol de președinte al Ucrainei, să ajungă șeful acestui stat în asemenea vremuri. Celor care râd de Zelenski, spunând că e doar un actoraș, vreau să le amintesc că unul dintre cei mai importanți și mai iubiți președinți americani a fost Ronald Reagan, un fost actor de mâna a doua, nici pe departe un actor atât de iubit, cum era Zelenski în Ucraina. Ce l-aș întreba? De unde își ia curajul, de unde a învățat leadershipul și când are de gând să scrie o carte despre asta, pentru că, e clar, în lume, avem nevoie de lideri autentici. Cred că Zelenski va rămâne în istorie. Momentul în care America a încercat, i-a propus să-l scoată din Ucraina, pentru a-l proteja, iar el a zis – nu am nevoie de un taxi, am nevoie de muniții, va fi scris în manualele de istorie. Zelenski a fost sau învață din mers a fi un lider istoric. Îmi amintesc cum se vehicula, în campania electorală, că Ucraina se va transforma într-un rai LGBT sau într-un rai al desfrâului. Omul, însă, a avut curajul să susțină drepturile omului, indiferent de rasă, de culoare, de limbă, de preferințe sexuale, etc. Cred că este un lider înnăscut, deoarece toate aceste calități ale sale sunt extrem de firești, naturale.

– Cine, cum ar putea decide o întâlnire Zelenski-Putin, din perspectiva semnării unui tratat de pace?

– Oricând e vorba despre negocieri e important, ca la poker, ce cărți ai în mână. O astfel de întâlnire nu poate avea loc atâta timp cât Zelenski nu va avea în mâinile sale cărți bune. Doar atunci când Ucraina va avea cea mai bună poziție la negocieri, acestea vor fi posibile. Deci, o atare întâlnire poate avea loc doar atunci când Ucraina va fi aproape de câștigarea războiului.

„Orice degajare de radiație care poate ajunge peste România sau Polonia, va activa art. 5 al NATO, care va trata fenomenul drept un atac asupra unei țări membre NATO”

– Războiul de la frontiera cu R. Moldova constituie un risc atât pentru noi, cei din stânga Prutului, cât și pentru românii din dreapta Prutului. Cum pot fi evitate riscurile?

– R. Moldova este în acest moment într-o zonă de risc. Slavă Domnului că poate beneficia și beneficiază de susținerea României. Cred că România este un partener important pentru R. Moldova, la fel cum R. Moldova e extrem de importantă pentru România. Cum pot fi evitate riscurile? Ceea ce, consider eu, a dus la pierderile Rusiei în Ucraina, or bătălia pentru Kiev a fost pierdută, pentru Harkiv – a fost pierdută, aceste pierderi au fost suportate din cauza corupției din cadrul Armatei. R. Moldova, pentru a evita astfel de riscuri, trebuie să lupte cu corupția, care este cel mai mare dușman al dezvoltării unei societăți. Cu cât lupta anticorupție este susținută mai ferm de societate, în R. Moldova, cu atât șansele de a evita astfel de riscuri sunt mai mari, cu atât șansele ca R. Moldova să fie susținută de parteneri vestici sunt mai mari, cu atât șansele R. Moldova să fie condusă de lideri de calitate – sunt mai mari.

– Dar ce facem cu ceea ce numeai tu, într-un context, „beția puterii”?

– Un astfel de fenomen ar putea fi diminuat doar în condițiile funcționării unor instituții puternice și independente, dar, revenim, în condițiile unei lupte ferme  împotriva corupției.

– Și cum redăm putere presei?

– Presa trebuie să-și dea putere de una singură. Presa independentă ar trebui să fie susținută de cetățeni, și nu de oligarhi. Ar trebui să existe cât mai multe surse independente. Presa nu poate exista fără finanțare. Dacă ai un public care te susține în a fi independent, cu orice preț, atunci vei rezista. Presa poate deveni puternică doar cu suportul societății, al cetățenilor și doar dacă sprijină constant adevărul. 

– Ceea ce se întâmplă acum în Rusia e un dezastru, inclusiv felul în care tratează rușii acest război. Există acolo o putere care ar putea opri acest dezastru?

– Cred că nu, cred că există doar niște muguri acum. Tot ce a existat până acum, mă refer la opoziție, a fost lichidată sau eliminată. În acest moment, Kremlinul controlează totul în Rusia și asta e o mare problemă pentru democrație. Rusia e o oligarhie cu valențe de autoritarism.

– Lumea este înspăimântată de șantajul rusesc din jurul Centralei atomice de la Zaporojie. Cine i-ar putea opri pe ruși din aceste posibile intenții?

– Așa ceva nu ar trebui să existe pe planetă nicăieri, niciodată. Ceea ce face Rusia la centrala de la Zaporojie se numește terorism nuclear. Să urmărim rapoartele Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, care analizează situația sub aspect umanitar și nu sub aspect militar. Centrala e cea mai mare din Europa și poate afecta foarte multă lume, inclusiv ruși. Nu cred că amenințările rușilor vor fi puse în aplicare, deoarece orice degajare de radiație care poate ajunge peste România sau Polonia, poate activa art. 5 al NATO, care va trata acea radiație drept un atac asupra unei țări membre NATO. Nu cred că Rusia va face așa ceva…

Un altfel de CV

Radu Hossu, 36 de ani, din Brașov, student la Științe Politice la Universitatea Babes-Bolyai. Consultant politic, activist civic.

2015, organizatorul protestelor de la Colectiv, Brașov, după tragedia de la Clubul Colectiv.

2017-2018, printre organizatorii protestelor împotriva OUG13 și împotriva legilor justiției.

2017, inițiază „Brașovul Civic”, un grup de răspuns în fața „asaltului asupra statului de drept”.

2018-2019, președinte al Asociației Pro Democrația Brașov.

De la 26 februarie 2022, autorul rubricii „Rezumatul de noapte”, în care publică sinteze despre războiul din Ucraina.