VIDEO Tot ce trebuie să știi despre vaccinarea împotriva COVID-19

Când va ajunge vaccinul anti-Covid-19 în R. Moldova? Care sunt grupurile-țintă ale campaniei de vaccinare? Când va fi vaccinată populația generală? Care sunt reacțiile adverse ce ar putea surveni în urma administrării vaccinului? De ce o persoană care are deja anticorpi trebuie să se vaccineze? Este permisă vaccinarea pentru persoanele care suferă de HIV/SIDA, cancer, hepatite? Mă mai pot infecta dacă am fost vaccinat? Cum a fost posibilă dezvoltarea vaccinurilor în termen atât de scurt?

La acestea, dar și la alte întrebări răspunde Alexei Ceban, medic epidemiolog, Secția supraveghere epidemiologică a bolilor prevenibile prin vaccinări din cadrul Agenției Naționale de Sănătate Publică.

— Când începe campania de vaccinare? Care sunt etapele campaniei de vaccinare? Când și cât durează fiecare?

— Campania de vaccinare va începe îndată ce vaccinul va ajunge la Depozitul Național de vaccinuri din cadrul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică. Deja am recepționat scrisoarea oficială de la platforma COVAX în care se spune că vaccinul va fi livrat începând cu mijlocul lunii februarie, spre sfârșitul lunii februarie. Nu avem o dată concretă de livrare a acestui vaccin. (COVAX este gestionată de către Alianța Globală pentru Vaccinuri și Imunizări, Organizația Mondiale a Sănătății și Coaliția pentru Inovații în Pregătirea Antiepidemică. COVAX este o platformă care sprijină cercetarea, dezvoltarea și fabricarea unei game largi de vaccinuri anti-COVID-19. Totodată, COVAX are și rolul de negociere a prețurilor cu producătorii).

Avem trei etape. În prima etapă vor fi vaccinați cei cu riscul sporit de infectare, adică lucrătorii medicali. Va fi vaccinat personalul ce activează în cadrul secțiilor de reanimare și ATI și în cadrul secțiilor spitalicești cu specific de tratament COVID-19.Nu putem neglija nici prioritatea altor lucrători medicali – cei din asistența medicală spitalicească, primară, urgentă, stomatologiile, farmaciile. Deci, indiferent de forma juridică – de stat sau privat, personalul medical va fi vaccinat gratuit, în mod prioritar, în prima etapă. La aceeași etapă sunt și beneficiarii și personalul centrelor de plasament de lungă durată și azilurile. Prima etapă va avea o durată de aproximativ două luni.

Etapa a doua de vaccinare va avea o durată de trei-șase luni, în care se vor vaccina persoanele cu vârstă mai mare de 60 de ani și cu comorbidități. Tot în a doua etapă, vor fi vaccinați angajații din sectorul de securitate a statului sau asigurarea ordinii publice, precum și lucrătorii sistemului penitenciar, lucrătorii din domeniul educației, personalul din cadrul serviciilor sociale. Ultima etapă a campaniei de vaccinare va acoperi populația generală, care nu a fost vaccinată în primele două etape de vaccinare. Ultima etapă va dura până în momentul atingerii imunității colective.

— Câte persoane anume avem de vaccinat în fiecare din aceste categorii?

Spre exemplu, câți lucrători medicali avem în R. Moldova, atâta este și necesitatea pentru prima etapă. În total, cu regiunea transnistreană, avem peste 60 de mii de persoane. Ulterior, pentru azilurile și centrele de plasament de lungă și scurtă durată – peste 70 de mii de persoane. Ulterior, deja în a doua etapă, conform vârstelor și categoriei de securitate, asigurare a ordinii publice, educație – adițional, se formează alte cifre. Spre exemplu, persoanele cu vârsta mai mare de 60 de ani, sunt în jur de 500 de mii. Persoanele cu comorbidități constituie aproximativ 275 de mii de persoane.

Numărul angajații structurilor de menținere și asigurare a ordinii publice, apărării și securității statului, lucrătorii sistemului penitenciar ajunge la 53 de mii de persoane.

Dacă vorbim de lucrătorii din domeniul educației, atingem cifra de 108 mii de persoane.

Personalul din cadrul serviciilor sociale constituie aproximativ 2000 de persoane.

— Vorbind de utilaj și instruirea personalului, cât de pregătită este R. Moldova pentru păstrarea, distribuirea vaccinului?

— Avem o experiență bună în mânuirea și distribuirea vaccinului, deoarece avem deja implementate peste cinci programe naționale de imunizări, adică există deja infrastructură pentru depozitarea și transportarea vaccinului. Am încercat acum să o îmbunătățim. La nivel național, avem spațiu pentru depozitare pentru fiecare tip de vaccin. Avem patru camere mari de păstrare a vaccinurilor tradiționale la +2 °C şi +8°C, pentru vaccinul Oxford AstraZeneca. Spațiul este suficient pentru a acoperi cu dozele de vaccin întreg teritoriul R. Moldova. O altă categorie de vaccin este cea care necesită temperaturi de – 20°C, spre exemplu, vaccinul produs de Moderna, dispunem de trei congelatoare, destul de spațioase. Mai dispunem de un congelator pentru -60°C, -90 °C pentru vaccinul Pfizer. Deocamdată, este suficient spațiu pentru a stoca 200 de mii de doze de vaccin, iar, la necesitate, pot fi activate alte echipamente în decurs de 24 de ore, care asigură o stocare de până la 800 de mii de doze de astfel de vaccin. La nivel regional, (raion și municipii), în fiecare teritoriu există un astfel de centru în care se găsește un depozit pentru întreg teritoriul, ce are capacitatea de stocare a vaccinului de la +2°C la +8 °C și, respectiv, la -20°C. La nivelul instituțiilor medico-sanitare sunt frigidere speciale. În aceste cabinete de imunizare este echipament pentru păstrarea vaccinurilor de la +2°C la +8°C. Vaccinul Pfizer poate fi păstrat cinci zile la această temperatură. Trebuie să ne mișcăm cu rapiditate și asta ne va permite să acoperim vaccinarea cu dozele de Pfizer. Pentru Moderna, chiar dacă necesită condiții de păstrare la – 20 °C, la nivel regional și la nivel de instituție pot fi păstrate fără probleme timp de o lună, la temperatura de +2°C, +8°C. Deci există capacitate, iar transportarea se va face în condiții izotermice, cu asigurarea de la nivel național, central și la nivel de instituții.

— Câte doze va primi R. Moldova din donații? Care sunt costurile celorlalte doze? Sunt prevăzuți bani în buget pentru aceasta?

— Există câteva posibilități de achiziționare a vaccinului. Prima posibilitate este prin intermediul COVAX, platforma care asigură echitabil accesul la vaccin pentru toate țările lumii. Astfel, 20% din populație va fi vaccinată cu vaccinul venit prin intermediul Covax. În prima scrisoare oficială se arată că în luna februarie vom recepționa 24 570 de doze de vaccin Pfizer și între 156 şi 260 de mii de doze de AstraZeneca, în funcție de disponibilitatea vaccinului la nivel internațional.

Trebuie să înțelegem că acum există o cerere foarte mare, iar procesul de producere și distribuire a acestuia este puțin mai îngreunat. Deci, putem să vorbim despre date concrete – 20% vor fi acordate gratuit, prin intermediul COVAX.

Ulterior, 30% din populația generală poate fi vaccinată cu vaccinuri care vor fi achiziționate la un preț preferențial, tot prin intermediul COVAX. Va fi un preț mai jos decât cel expus de producător și R. Moldova îl va putea achiziționa. Ulterior, avem o declaraţie de donații de 200 000 de doze din partea României. Suntem la etapa acordurilor dintre producător și România și așteptăm data de livrare a primului lot.

Trebuie să fim conștienți de faptul că loturile de vaccin vor fi distribuite la anumite intervale de timp. În niciun caz, loturile nu vor fi distribuite într-o zi, ci e vorba de zile, săptămâni, câteva luni. Mai există posibilitatea unor acorduri bilaterale, adică dintre stat și producător. Toate cheltuielile vor fi asigurate din bugetul de stat al R. Moldova, cu suportul Băncii Mondiale și al altor parteneri esențialI care pot acoperi un cost din necesarul de doze.

Spre exemplu, dacă vorbim de vaccinarea 10% din populație, asta însemnând vreo 350 de mii de oameni, adică 700 de mii de doze, prin urmare, o doză costă între cinci şi 30 de dolari. Punând în medie 10 dolari, asta ar însemna șapte milioane de dolari. Desigur, sunt resurse considerabile, tocmai de aceea e bine să fim pregătiți pe toate fronturile, iar dacă va fi disponibilă o partidă mai mare de vaccin, să o putem procura în termeni cât mai scurți.

— Mai întâi va fi vaccinat personalul medical. Iată eu, bunăoară, fiind asistentă medicală din Edineț care lucrează în secția Covid-19, cum ajunge vaccinul la mine sau eu la vaccin?

— Vaccinarea acestei categorii de personal va fi efectuată nemijlocit la locul de muncă, adică în instituție. Cei din sectorul spitalicesc vor fi vaccinați în spital, iar cei de la urgența primară și din alte sectoare vor fi vaccinați în cadrul centrelor de sănătate raionale sau al centrelor de Sănătate Publică teritoriale, spre exemplu, din municipiul Chișinău.

— Conform studiului – „Viziuni comportamentale privind COVID-19 în R. Moldova”, realizat de Biroul regional al OMS pentru Europa și Biroul OMS din R. Moldova, rata de acceptare a unui vaccin anti-Covid-19 de către populația R. Moldova este de 31%. În aceste condiții, cum își propun autoritățile să obțină această imunitate colectivă de 70%?

— Sunt niște rezultate care nu bucură niciun specialist din domeniul imunizării și din sectorul medical. Această proporție trebuie mărită considerabil. Sunt și persoane care ezită, adică nu sunt împotrivă, dar mai așteaptă răspuns la multe întrebări. Pentru aceasta a și fost lansată campania de informare în procesul de vaccinare anti-COVID-19 și etapizat, conform strategiei de comunicare, vor fi lansate anumite acțiuni.

La momentul dat, informarea se produce prin intermediul lucrătorilor medicali. Deci, lucrătorii medicali au fost instruiți în două etape, ceea ce reprezintă un lucru considerabil pentru implementarea unui vaccin. O altă pârghie ar fi mediatizarea informațiilor despre vaccinarea anti-COVID-19 din surse credibile. Întotdeauna trebuie să urmărim surse credibile și să limităm răspândirea știrilor false. Această povară vine pe umerii MSMPS, ANSP, dar și a oricărui lucrător medical sau a unei persoane bine informate – de a răspândi informațiile utile și cele care sunt bazate pe dovezi.

De asemenea, mass-media își are rolul său în promovarea mesajelor privind beneficiul vaccinării și a elucida riscurile de îmbolnăvire. Vaccinarea este cea mai eficientă și sigură metodă de prevenire. Israelul, vaccinând peste 40% din populație, are rezultate foarte bune și au scăzut îmbolnăvirile cu peste 94% în rândul persoanelor vaccinate. Acestea sunt argumente incontestabile pentru un proces de vaccinare și informare.

— Totodată, 70% dintre respondenții studiului sunt îngrijorați de siguranța vaccinării. Cât de sigure sunt vaccinurile anti-COVID-19? Ce se cunoaște despre posibile complicații?

— Atunci când este produs un vaccin, urmează niște faze de control, de evoluție foarte bine stabilite. Adică sunt respectate fazele preclinice, când are loc gândirea conceptului vaccinului, unde sunt incluse toate procesele de laborator, investigații, experimente. Ulterior, la prima fază clinică, vaccinul se administrează câtorva persoane. În a doua fază, vaccinul se administrează câtorva sute de persoane. Și în faza trei – la câteva mii de persoane. Spre exemplu, pentru vaccinul Pfizer au fost înrolate peste 40 de mii de persoane la etapa de testare. Ulterior, aceste persoane au fost împărțite în persoane care au recepționat vaccinul și cele care au recepționat un placebo, adică o soluție fiziologică și s-a monitorizat în timp numărul de îmbolnăviri. Astfel, s-a demonstrat că Pfizer este eficient în proporție de 95%. Totodată, se monitorizează siguranța acestui vaccin și în acest sens au fost înregistrate doar reacții ușoare. România a administrat deja în jur de un milion de doze, fiind înregistrate în jur de două mii și ceva de reacții ușoare și moderate: dureri la locul injectării, febră, dureri musculare – ceva ce trece în decursul la o zi – două, dar numărul acestor reacții este sub un procent. Sunt doar beneficii, riscurile fiind minore.

— Care este protecția oferită de vaccin și cât va dura imunitatea dobândită prin vaccinare? Suntem protejați dacă facem doar o doză de vaccin?

— În urma ultimelor studii, s-a stabilit că imunitatea după vaccinare este una mai de durată decât cea a imunității naturale, dobândite după infecție. La acest moment, nu se cunoaște cât ar dura această imunitate. Se studiază mai multe ipoteze potrivit cărora vaccinul trebuie administrat anual, o dată la câțiva ani sau acesta este suficient pentru toată viața? Aceste răspunsuri vor veni în timp.

Medicii recomandă vaccinarea în două doze, căci eficiența unei singure doze este mai joasă. E strict necesar să avem două doze de vaccin pentru anticorpi și imunitate suficientă.

— Cum va acționa vaccinul asupra organismului dacă o persoană a avut COVID-19 în formă asimptomatică și nu a știut despre asta? Este nevoie să facă test la anticorpi? Ce relevanță pentru vaccinare are testul la anticorpi?

— Dacă o persoană a fost infectată cu COVID-19 și are deja anticorpi, de ce trebuie să se vaccineze?

Vaccinul administrat persoanelor care au suportat boala în formă asimptomatică nu duce la dezvoltarea reacțiilor adverse. Totodată, în cazul vaccinării nu este relevantă efectuarea unui test la anticorpi, pentru că orice persoană care a avut COVID-19 sau are anticorpi este eligibilă pentru vaccinare. Persoana care a fost infectată cu COVID-19 dezvoltă o imunitate de scurtă durată care poate varia între trei și șase luni, iar vaccinarea împotriva infecției COVID-19 dezvoltă o imunitate cu durată mult mai îndelungată și stabilă.

— Dacă am avut o formă severă de COVID-19 ce a necesitat tratament cu plasmă convalescentă, mă mai pot vaccina?

— În cazul formelor extrem de grave, care au necesitat tratament cu plasmă convalescentă, persoana poate fi vaccinată după o perioadă de trei luni.

— Mă mai pot infecta cu COVID-19, dacă am făcut vaccinul?

— Desigur că niciun preparat nu este eficient o sută de procente. Cu toate acestea, posibilitatea că o să să ne infectăm din nou este foarte mică. La o sută de persoane, cinci se pot reinfecta. Și chiar dacă ne-am infecta din nou cu COVID-19, în urma vaccinării se reduc drastic șansele de a face o formă gravă.

— Pentru ce categorii de cetățeni este contraindicată vaccinarea anti-COVID-19?

— Contraindicațiile sunt minime. Este vorba mai mult de precauție pentru persoanele care au o formă de maladie acută, au temperatură mai mare de 38°C, prezintă probleme grave de sănătate. Vaccinarea se amână până la momentul însănătoșirii. Totodată, dacă s-au înregistrat reacții alergice la administrarea primei doze, a doua doză nu mai poate fi administrată. De asemenea, este interzisă vaccinarea în cazul reacțiilor alergice severe la alte vaccinuri, spre exemplu, cei care au suferit șocuri anafilactice. Persoanele care anterior au înregistrat reacții alergice severe, sunt îndemnate să consulte medicii specialiști și să urmeze recomandările acestora.

— Este permisă vaccinarea pentru persoanele care suferă de HIV/SIDA, cancer, hepatite?

— Așa cum persoanele cu comorbidități prezintă risc major de consecințe grave și decese, acestea sunt eligibile pentru vaccinare, tocmai de aceea este nevoie de vaccinat și aceste persoane.

— Vor exista posibilități de vaccin cu plată, așa cum clinicile private fac acum alte vaccinuri cu plată pentru copii sau teste COVID? Vor face și acest vaccin cu plată?

— La acest moment, nu se discută despre sectorul privat. Vaccinarea se va face nemijlocit, gratuit, din partea statului din considerentul că toate dozele de vaccin vor fi livrate către stat, nu instituțiilor private. Și asta pentru că se ia în calcul beneficiul și importanța administrării acestui vaccin tuturor persoanelor.

— Este permisă vaccinarea pentru femeile însărcinate sau pentru mamele care alăptează? Acesta nu afectează sarcina?

— Femeile însărcinate nu au fost înrolate în studii clinice și chiar sunt excluse, întrucât nu se cunoaște care ar fi riscurile sau beneficiile. Ceea ce ține de femeile care alăptează, unele state au făcut recomandarea că ar putea fi permisă vaccinarea, dar după consultația medicului.

— O persoană se poate vaccina, dacă la moment este infectată cu COVID-19?

— Nicidecum. Dacă are simptome de COVID-19, se va vaccina odată cu vindecarea.

— Copiii și adolescenții tot vor fi vaccinați?

— Pentru vaccinul Pfizer există limita de vârstă de la 16 ani, iar pentru celelalte vaccinuri – de la 18 ani. Copiii, ca și femeile însărcinate, nu au fost incluși în studii, de aceea nu se vaccinează.

— La cât timp după administrarea vaccinului persoana va înregistra imunitate faţă de COVID-19?

— După administrarea celei de-a doua doze, după două săptămâni, putem spune că suntem imunizați și protejați.

— Este nevoie să mai respect cele trei reguli de aur (mască, distanțare socială, igiena mâinilor) după vaccinare?

— Indiferent dacă am fost vaccinați sau nu, va trebui să respectăm regulile care au fost impuse anterior. De ce? Dacă am fost vaccinați, ne considerăm protejați. Cu toate acestea, am putea inhala virusul și, astfel, putem deveni purtători, adică putem infecta alte persoane. Adică, în căile respiratorii superioare, pentru o perioadă foarte scurtă, aerosolii se pot multiplica și, ulterior, pot infecta alte persoane. Și asta e posibil, chiar dacă personal nu ne-am îmbolnăvi de COVID-19.

— Dvs. personal vă veți vaccina? Ce vaccinuri vi s-au administrat anterior?

— Mi-au fost administrate toate vaccinurile din Programul Național de Imunizări. În fiecare an mă vaccinez împotriva gripei sezoniere. Mama mea este asistentă medicală și aștept cu nerăbdare să o pot vaccina, pentru că face parte din prima categorie a vaccinării. Și da, mă voi vaccina și eu.

— De ce oamenii se tem de acest vaccin, deși li s-au administrat şi alte vaccinuri?

— Probabil, această teamă este legată de termenul în care a fost elaborat vaccinul, este vorba de un an. Vaccinul nu este unul nou ca proces, ci au fost respectate fazele preclinice. Procesul a fost unul accelerat pentru că au fost alocate resurse umane, financiare și voință, atât politică, cât și științifică. Toate astea fac ca lucrurile să evolueze mult mai repede. Și vaccinul împotriva SARS-CoV-2 (virusul care provoacă COVID-19) s-a început încă de la primele apariții ale SARS-CoV-1, adică în 2002. Asta înseamnă că metodele și tehnologiile care sunt folosite acum au fost cunoscute încă de atunci.

— O ultimă întrebare: când va dispărea pandemia?

— Este o întrebare destul de complicată. Din epidemiile anterioare – cea de rujeolă, rubeolă, poliomielită – s-a demonstrat că doar prin eforturi conjugate ale autorităților, ale societății științifice și ale populației, se poate eradica o maladie sau poate fi eliminată.