„Fiind o țară neutră, nu putem miza pe nimeni. Noi trebuie să mizăm pe noi”. Interviu cu Anatolie Nosatîi, ministrul Apărării al R. Moldova

În contextul tensiunilor la granița Ucrainei cu Rusia, dar și a unor probleme la nivel național, am discutat cu ministrul Apărării al R. Moldova despre securitate regională, capacitatea R. Moldova de a rezista unor eventuale atacuri, precum și despre capacitatea Guvernului de a înfrunta încă o criză, pe lângă cea pandemică și a gazului. 

— Dle ministru, o întrebare care e pe buzele tuturor acum. Din informațiile și analiza pe care o are Ministerul Apărării al R. Moldova, din experiența dvs de militar, cum credeți: va fi sau nu război între Rusia și Ucraina?

— Vreau să vă spun că aceasta e o întrebare destul de complexă. Situația în regiune e destul de alarmantă, iar asta ne face să urmărim cu atenție ceea ce se întâmplă. Referitor la întrebarea dacă va fi sau nu război în regiune, nu e posibil de răspuns acum. Dar nimeni nu-și dorește asta. Războiul e rezultatul unor insuccese a altor modele sau soluții care ar putea fi aplicate.

În acest context, noi sperăm foarte mult că, totuși, diplomația va prevala și se vor găsi soluții care ne vor permite să omitem o confruntare de scară largă în regiune. 

— Cum se pregătește R. Moldova de un eventual conflict armat la hotarele ei?

— Eu vreau să spun, la întrebarea asta, că nu trebuie să ne axăm pe cum se pregătește R. Moldova. R. Moldova, ca și alte țări din regiune, activează într-un mod normal, instituțiile statului își fac lucrul. Fiecare instituție analizează diferite situații care pot surveni, în dependență de posibila destabilizare a situației, fiindcă o confruntare militară ar aduce după sine urmări în diferite domenii, care ar avea impact negativ asupra societății, asupra ritmului de viață normal. 

— Care este în prezent starea Armatei din R. Moldova? De câți soldați dispune R. Moldova pentru a fi mobilizați? 

— Armata se ocupă de îndeplinirea misiunii sale de bază, apărarea integrității și suveranității statului. Programul de instruire se desfășoară în măsură deplină, militarii prin contract și în termen sunt la instruire. La început de an a demarat un nou ciclu de instruire, am primit soldați tineri, care s-au încadrat deja în unitățile lor, după cursul inițial de pregătire. Se folosesc rațional resursele pentru instruirea acestora. Vreau să menționez că, de când am preluat funcția, atrag o atenție deosebită la instruirea practică a unităților. Ce ține de numărul de militari ai Armatei Naționale, acesta nu este un secret de stat.

Armata Națională numără 6500 de militari în termen și pe contract și circa 2 mii de angajați civili.

Rezerva de apărare a statului e o altă chestiune, mai complexă. Mobilizarea presupune un număr de oameni care, la necesitate, pot fi chemați pentru prestarea diferitor servicii și include vârsta de la 18 până la 65 de ani, pe diferite categorii. De aceea, putem să vorbim de un număr foarte mare de oameni care pot fi mobilizați, în diferiți termeni. 

— Cine apără R. Moldova de un eventual atac din exterior? Mizăm pe NATO?

— Apărarea oricărei țări, în caz de conflict, împotriva unei agresiuni externe, este, în primul rând, responsabilitatea fiecărei țări. Chiar și țările din Alianța Nord-Atlantică au responsabilitate proprie pentru o suficientă capacitate de a răspunde unui atac direct, până va fi posibil ca celelalte țările membre să se mobilizeze și, în baza art. 5 de Apărare Colectivă, să reacționeze. Noi, fiind o țară neutră, nu putem miza pe nimeni,

noi trebuie să mizăm pe noi și să facem apel la instituțiile internaționale, pentru a reacționa în modul stabilit, în caz de o agresiune a unui stat mic ca R. Moldova, cu statut de țară neutră. 

— Dar s-a negociat, se duc discuții cu NATO, cel puțin pe subiecte legate de instruiri, de exemplu?

— Noi avem o colaborare de lungă durată cu NATO, care a evoluat pe mai multe segmente și domenii. Cooperarea cu NATO, aș vrea să menționez aici, nu se face sub aspectul a ce vor ei, ci a ceea ce solicităm noi. De exemplu, noi vrem să ne perfecționăm învățământul militar, să-l aliniem la standardele europene. Respectiv, ei vin, analizează unde suntem noi, ce necesități avem și oferă recomandări, posibil cu unele instruiri, posibil cu unele cursuri de formatori. La fel și-n alte domenii. Știți, la noi când se aude de NATO, în primul rând se gândesc la ceva agresiv, militar. Dar programele NATO acoperă diverse domenii. 

— În contextul unei vizite la Bruxelles, în decembrie, se lăsa de înțeles că, deși situația era tensionată în Ucraina, R. Moldova nu se adresase la NATO, după suport. Ulterior, acolo a mers ministrul de Externe. S-a schimbat ceva de atunci? 

— Am menționat despre statutul nostru de neutralitate. Noi nu putem solicita ce spuneți dvs. de la ei, să ne apere, să ne asigure. Noi avem capacitatea noastră de apărare suficientă, noi activăm în baza planurilor pe care le-am discutat cu ei ceva ani în urmă, în cadrul programului individual de parteneriat, noi avem o direcție strategică de cooperare cu NATO. Ceva mai avansat, să spunem că „vai, că-i pericol undeva și dați-ne nouă urgent…”, nu există. 

— Sunt și glume deja pe seama capacității de apărare a R. Moldova în eventualitatea unui atac, inclusiv unul venit dinspre regiunea transnistreană. Avem capacitate să rezistăm? Cât?

— În zilele noastre, când fiecare poate să spună că este specialist în securitate internațională sau în domeniul apărării naționale, asta este într-adevăr doar o glumă și nu cred, în fapt, că merită ca noi să glumim pe acest subiect și, în al doilea rând, să luăm în serios ceea pe ce cineva se face mare specialist sau, cel mai principal, să facem panică din toată asta.

Eu vreau să vă încredințez că sistemele de apărare ale statului au suficientă capabilitate pentru a răspunde la provocări sau oarecare crize de aspect militar ori de securitate. 

— Presa internațională a scris anterior despre retragerea familiilor personalului Ambasadei americane de la Kiev. Urmează să primească și Ambasada R. Moldova recomandări similare?

— M-am documentat despre acest subiect, dar ce ține de membrii familiilor din R. Moldova nu pot să vă spun. Nu am auzit nimic. 

— Multe țări, inclusiv cele baltice, au promis sau propus ajutor Ucrainei, în eventualitatea unui atac din partea Rusiei. Ce face R. Moldova în acest sens?

— Mesajele oficiale din partea R. Moldova au fost aduse la cunoștință oficial de către conducerea țării, de către Guvernul R. Moldova, de către Parlament. Eu cred că este clar pentru toți că noi ca țară neutră, ca țară din apropiere, ne dorim ca la hotarele noastre să fie pace și securitate, să nu-i afecteze pe ei și, respectiv, alte țări din regiune, inclusiv pe noi. 

— S-a vorbit în presă inclusiv despre faptul că s-ar pregăti destabilizări din zona regiunii transnistrene. Cum urmărește R. Moldova ce se petrece acolo? Exercițiile militare de acolo sunt supravegheate în vreun fel? 

— Ministerul Apărării urmărește foarte atent ce se petrece, cum am menționat, în zonă, în regiunea transnistreană.

Numărul exercițiilor, într-adevăr, ne îngrijorează,

fiindcă permanent ei se antrenează pentru ceva, permanent se instruiesc pentru ceva. Aceasta este decizia lor.

Noi, cu regret, nu putem să intervenim,

dar vreau să vă spun că recent, în cazul unor activități efectuate în zona de securitate, noi am intervenit cu o notă și am spus că rolul forțelor, așa-numite, pacificatoare de acolo nu e să efectueze exerciții cu trageri, cu explozii, ca să facă oamenii să se îngrijoreze. Vreau să vă spun că, în ultimul timp, ei deja nu mai fac așa exerciții în zona de securitate, s-au limitate la poligoanele lor de instruire. 

— Decesul unui militar din cadrul forțelor mixte de menținere a păcii… Ați găsit ceva suspect în acest caz?

— În primul rând, îmi pare foarte rău de ce s-a întâmplat. E clar că ancheta va stabili care au fost cauzele, dar pentru mine e foarte dureros că acest tânăr nu mai este în viață. Vreau să menționez că a fost un militar destul de bun, care își îndeplinea serviciul de trei ani, dintre care doi în cadrul forțelor de menținere a păcii. Era bine apreciat de colegi și comandanți, avea planuri mărețe pentru viață. Eu cred că trebuie să așteptăm concluziile investigației, după care vom veni cu mai multe precizări. 

— 30 de ani au trecut de la războiul de pe Nistru. Când se vor retrage forțele ruse de acolo, în opinia dvs.? 

— Într-adevăr, este un format de pacificare care are un statut, așa să spunem, nu tare răspândit în lume. Sunt multe discuții referitor la necesitatea de retragere. Personal, consider că precondițiile pentru aceasta sunt deja stabilite. Misiunea asta poate fi transformată în una civilă. Nu mai e acel pericol și acea confruntare care a existat anterior. Dar întrebarea necesită o rezoluție politică a statelor implicate.

— Însă vedeți asta ca pe o posibilitate?

— Sigur că e posibil și poate fi îndeplinit foarte repede, dacă vor fi luate deciziile respective de către părțile implicate. 

— Ați discutat cu Vadim Krasnoselski?

— Nu, nu am discutat și nici nu-l cunosc. Nu am avut ocazia să-l cunosc și nici posibilitatea să vorbesc cu el.

— Dar cu ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu? 

— La fel, nu. Când a fost d-lui în R. Moldova, mă aflam în alte misiuni, nu eram pe loc. 

— Dezertările din armată. Chiar recent a avut loc un asemenea caz, când doi tineri au fugit de pe poligon. De ce se întâmplă asta? 

— Acesta tot e un subiect neplăcut pentru noi. De ce se întâmplă… Sunt mai mulți factori care stau la baza acestor încălcări. Unele apar din nedorința militarilor de a îndeplini programul zilnic, de a fi la unitate permanent. Sunt situații diferite. Atâta timp cât avem de lucru cu militarii în termen, noi permanent vom avea probleme cu ei. De ce? Fiindcă ei sunt obligați să vină să facă serviciul și unii vor, iar alții nu. De ce nu doresc? Păi, că nu e simplu. Acasă ai program lejer, faci ce dorești… Cu regret, la armată nu-i așa. Activitatea lui zilnică e limitată și de eforturi fizice, care iarăși nu sunt pe plac. Apoi, aici ai niște limitări, pentru că ești într-un colectiv. Perioada inițială e cea mai dificilă și nu doar pentru ei, ci și pentru alți tineri, care merg la facultate, de exemplu. Probleme sunt, dar noi lucrăm asupra acestora, lucrăm ca să nu le admitem. În unele locuri ne reușește, în altele –  mai greu. 

• VIDEO/ Armata de care fug recruții

— Ținând cont de aceste cazuri, tot mai dese, poate e nevoie de o reformă radicală a armatei și de renunțat la stagiul militar obligatoriu? E posibil acest lucru în viitorul apropiat?

— Sunt de acord că este nevoie de o reformă militară. Noi permanent tindem să devenim mai buni și să gestionăm orice problemă mai bine.

Profesionalizarea armatei e un deziderat de lung timp, dar pentru îndeplinirea acestuia trebuie create precondiții importante.

Cu regret, nu putem să spunem acum că putem face tot posibilul pentru a-i motiva pe tineri și tinere, ca să ajungem la acel număr suficient de militari de care avem nevoie. Dar se depun eforturi pentru a trece la serviciul militar prin contract. 

— Cum ați spune că a gestionat instituția apărării cazul lui Marin Pavlescu? 

— Eu cred că noi nu am gestionat bine acest caz la capitolul comunicării. Noi nu am gândit că acest subiect este atât de important. În armată, noi avem zero toleranță față de discriminare. Noi nu am luat acest caz separat, ca să spunem că e o problemă. Faptul că nu am ieșit cu o reacție la un anumit moment a avut loc pentru că nu am vrut să intervenim în procesul de investigații. Poate noi undeva nu am reușit ceva în această unitate, poate ne-a scăpat ceva. Noi vom analiza foarte atent rezultatele acestei cercetări, deja am făcut multe măsuri și vom face și altele pentru a nu admite pe viitor cazuri similare sau alte cazuri ce ar leza drepturile oricărui militar sau angajat. 

— Ce fel de certificat ar trebui să arate o persoană de orientare homosexuală, pentru a fi crezut de angajații instituției dvs.?

— Nu cunosc ce fel de certificat trebuie, pentru ce trebuie. Cred că, în cazul acelui filmuleț tăiat din cadrul ședinței poate este o interpretare incorectă, poate domnul nu s-a expus cum trebuie, dar nu este necesitate de niciun certificat. Nimeni nici nu are dreptul să dea prea multe întrebări despre viața privată a oricărui militar sau civil. 

— Ce ar trebui să facă R. Moldova pe termen scurt pentru a-și îmbunătăți capacitățile militare? 

— Când vorbim despre capacitatea de apărare, noi trebuie să înțelegem că toate structurile statului au tangeță cu acest domeniu. Domeniul de apărare e unul atât de complicat, pe care dacă nu-l abordezi consecvent, pe termen lung, nu poți să asiguri o apărare suficientă, în caz de necesitate. Pregătirea pentru apărare necesită timp, resurse și oameni pregătiți, din toate domeniile. 

— Dar are R. Moldova suficient buget pentru asta? 

— Suficient buget pentru orice domeniu nu a fost și nu va fi, pentru că un bun conducător permanent va identifica noi necesități. În R. Moldova, cu regret, nu a fost acordat de niciun guvern o atenție sporită pentru domeniul de apărare. Unu, pentru că suntem situați într-o zonă geografică care era liniștită. Doi, am moștenit de la fosta URSS destul armament, tehnică, care a fost folosit pe parcursul timpului. Anii s-au dus, iar bani suplimentari nu s-au alocat. Și am ajuns acolo unde suntem.

Tehnica și armamentul sunt învechite, dar pentru procurarea a ceva nou sunt necesari bani mulți.

Guvernele alocă o sumă oarecare, dar suma ar trebui să fie mai mare. 

— Cât de pregătit este actualul guvern pentru o situație de conflict, în contextul în care în prezent, R. Moldova trece prin alte două crize – cea a gazului și pandemia de COVID-19?

— Cred că Guvernul acum trece prin mai multe crize, printr-o de crize, iar acestea au arătat că Guvernul este pregătit pentru a le face față. Sunt ferm convins că, la necesitate, va face face față și unei noi alte crize. 

— Vă mulțumim!