„E un lucru intenționat din partea unor persoane interesate să creeze o percepție de destabilizare în țara noastră, pentru că de asta beneficiază doar criminalii”. INTERVIU cu Veronica Dragalin, șefa Procuraturii Anticorupție

Veronica Dragalin, șefa Procuraturii Anticorupție, a vorbit în cadrul unui interviu recent pentru Ziarul de Gardă despre relațiile dintre instituția pe care o conduce și Centrul Național Anticorupție, în contextul unor discuții publice privind disensiunile dintre cele două instituții.  De asemenea, a oferit detalii despre dosarele de rezonanță și a explicat de ce oligarhul fugar, Vladimir Plahotniuc, nu poate fi localizat nici până în prezent. Interviul integral, în format video, îl veți putea viziona duminică, 18 iunie, în cadrul Podcast ZdCe.

— S-au întâmplat mai multe situații care denotă o criză instituțională, o criză de comunicare. Să ne spuneți dumneavoastră despre ce e vorba între cele două instituții, Procuratura Anticorupție pe care o conduceți și Centrul Național Anticorupție, instituții care trebuie să conlucreze în activitatea lor pentru a combate corupția. E o situație de comunicare deficitară sau e ceva mai grav, în contextul în care președinta Maia Sandu a spus că se teme că această situație ar putea să ajungă în rapoartele Comisiei Europene?

— Conlucrarea între aceste două instituții care sunt responsabile de investigarea cazurilor de corupție a fost una bună de când am ajuns eu aici la 1 august 2022 și în ziua de azi continuă să fie o conlucrare foarte bună. Noi avem dosare la care lucrăm împreună, procurorii anticorupție lucrează împreună cu ofițerii CNA pe cazuri foarte importante, în care am avut succese pe parcursul ultimului an. Noi lucrăm împreună mai departe, dar în spațiul public au ajuns alte versiuni despre realitatea care există. E un lucru intenționat din partea unor persoane interesate să creeze o percepție de destabilizare în țara noastră, pentru că de la asta beneficiază doar criminalii. Când există o percepție că instituțiile de stat nu lucrează bine, atunci se creează o atmosferă de destabilizare. 

Pentru mine asta demonstrează că noi lucrăm foarte bine, avem rezultate foarte bune și acum vedem eforturi să ne destabilizeze. Vă pot asigura că noi în continuare avem o comunicare foarte bună. Dar, după cum am spus de la început, în clădirea aceasta, în care vă aflați și dumneavoastră astăzi, sunt persoane care lucrează în interesele altor persoane, și nu în interesul statului și al cetățenilor. Și de asta, câteodată se ajunge la situații care chiar sunt regretabile, dar eu sunt sigură și cred că asta demonstrează că noi am început a avea efecte pozitive în lupta cu corupția mare. 

— Centrul Național Anticorupție nu a dorit să ofere un comentariu, cel puțin când am solicitat noi, ca instituție de presă. Ați comunicat după aceea cu conducerea CNA?

— Continui să comunic cu conducerea CNA. Vineri (9 iunie, n. r.) după masă am avut o discuție cu domnul Iulian Rusu. Până la urmă, suntem două instituții separate, deciziile instituționale ale CNA îi aparțin domnului Rusu. CNA are un serviciu de presă separat de al nostru. Eu nu cunosc toate strategiile, planurile lor. Când e vorba despre comunicate de presă, coordonăm, e clar că trebuie să coordonăm. De exemplu, când au loc percheziții unde au fost ofițeri CNA și procurori de la PA, noi coordonăm textul, astfel încât comunicatul care apare pe pagina CNA să fie corect și să reprezinte ce s-a întâmplat și noi de multe ori punem același text și pe pagina noastră. Dacă această instituție vrea sau nu să dea o reacție, aceste lucruri noi nu le coordonăm. Decizia aparține fiecărei instituții. 

— Vorbeați despre faptul că în interiorul instituțiilor anticorupție sunt persoane care nu sunt bine intenționate și că această ședință despre care vorbeați în acel live pe Facebook (transmisiune din dimineața zilei de 9 iunie, în care Veronica Dragalin a oferit unele explicații, n.r.), a fost convocată în acest context, după niște scurgeri de informații prin canale de Telegram. Ce măsuri pot fi luate în mod eficient în această situație?

— Dacă vorbim despre scurgeri de informații din instituția noastră, care ne afectează în cel mai grav sens, pe dosare penale concrete, e destul de dificil să prevenim aceste lucruri, pentru că noi cu toții avem în buzunar telefoane, care în trei secunde pot lua o poză a oricărui lucru care se află în clădirea noastră, se pot trimite aceste poze prin aplicații cifrate către persoane care gestionează canale de Telegram și să se ducă mai departe. Să prevenim aceste lucruri e foarte dificil. 

Eu din august-septembrie discut despre ce am putea face și care ar fi soluțiile. Discut cu procurorii din PA, cu conducerea CNA. Ca o propunere ar fi să interzicem calculatoarele sau telefoanele personale, să fie obligat fiecare angajat să aibă doar telefon de serviciu. Eu, ca procuror în SUA, aveam un telefon pe care îl primeam de la angajatorul meu și semnam un document care spunea că eu înțeleg că acest telefon nu-i proprietatea mea, am obligația să-l folosesc doar în interes de serviciu și că în orice moment angajatorul meu poate avea acces la acest telefon. Eu așa am lucrat ca procuror timp de șase ani în SUA. 

Eu cred că noi, ca instituție, dacă am avea suficiente resurse să putem cumpăra telefoane mobile pentru fiecare angajat și am institui așa o regulă, cred că asta ne-ar ajuta foarte mult. Pentru că atunci când se întâmplă o scurgere, noi ca șefi ai acestor instituții, am avea instrumentele să verificăm foarte repede de unde a venit scurgerea. Noi discutăm cum putem obține finanțare  pentru așa lucru. Asta nu e ieftin. Cred că o să identificăm oamenii toxici din instituțiile acestea, o să-i înlăturăm și o să lucrăm mult mai eficient decât am reușit până acum. Dar până acum eu cred că noi am demonstrat că și în condițiile foarte dificile în care lucrăm, totuși avem succese pe dosare de rezonanță. 

— În cadrul acelui live pe Facebook ați menționat despre faptul că există persoane infiltrate la cel mai înalt nivel în organizațiile criminale din R. Moldova. Angajați ai procuraturii, ai CNA, din structurile de ordine…

— Aici vreau să precizez că eu nu am spus asta. Înțeleg că au existat reacții la această frază. Am vrut s-o corectez, pentru că eu nu asta am spus. Eu am spus că PA, împreună cu CNA, am reușit să infiltrăm persoane la cele mai înalte nivele în grupuri criminale organizate și prin asta noi cunoaștem cu ce se ocupă aceste grupări, ce planuri au mai departe. Și ca să fie foarte clar la ce mă refeream eu: după cum cunoaște întreaga societate, noi pe 26 mai am fost în plenul Parlamentului să citim în mod public o învinuire foarte detaliată pentru procedura de a ridica imunitatea parlamentară a Marinei Tauber pe un caz care e în gestiune la CNA și PA.

— Finanțarea ilegală a Partidului „Șor”.

— Corect, finanțarea ilegală a Partidului „Șor”. Eu cred că persoanele care sunt juriști, procurori, avocați, judecători și alții care înțeleg ce înseamnă o învinuire, dacă ar citi această învinuire, ar privi ședința publică din Parlament, ar înțelege foarte clar că unicul mod de a obține așa acuzații specifice, și aici trebuie să punem accentul că noi suntem doar la faza de acuzații și urmează judecătorii să se pronunțe dacă aceste lucruri sunt probate sau nu, dar în învinuire este data, ora exactă, suma exactă de lei care a fost transmisă de la o persoană la altă persoană. Și am dat asta în multe-multe detalii. Și noi am spus în plenul Parlamentului că unele persoane vizate în această investigație au cooperat cu organul de urmărire penală. Nu țin minte cifra exactă, dar am spus-o și în Parlament, e vorba de 65-70 de persoane care au statut de bănuit sau învinuit în acest dosar. Din acest grup de persoane, care nu sunt angajați CNA sau ai PA, unele dintre aceste persoane au cooperat cu organele de urmărire penală și am putut înregistra discuții, întâlniri, transmitere de bani.

Numele acestor persoane au devenit cunoscute învinuitei Marina Tauber, au devenit cunoscute Partidului Politic „Șor”, ca persoană juridică, avocaților lor, pentru că legea spune că ei au dreptul să ia cunoștință cu toate probele din dosar. Acum, în ultimele câteva săptămâni, avocații iau cunoștință cu tot materialul și cunosc foarte bine numele persoanelor vizate. Versiunea învinuirii care a fost citită în Parlament și publicată, cum a explicat procurorul general interimar, a fost depersonalizată, ca să nu includem numele. Noi am preîntâmpinat aceste persoane că acest lucru urmează să se întâmple, ei știu acest lucru. 

Vreau să spun că eu, ca procuror, am fost mereu foarte sensibilă la securitatea agenților sub acoperire și a martorilor care cooperează. Din punctul meu de vedere, martorii care cooperează merită cea mai mare protecție pe care statul poate s-o ofere, pentru că ceea ce fac ei este să ajute organul de urmărire penală să ajungă în vârful schemei. Și acest lucru e foarte periculos, le poate afecta viața, familia și noi înțelegem foarte bine. 

— Pentru că s-a încheiat urmărirea penală pe acest dosar, acum ne puteți spune de unde veneau banii pentru a finanța Partidul „Șor”?

— Vreau să menționez că o porțiune a acestei investigații a fost disjunsă, ca să fie trimisă în judecată în privința deputatei Marina Tauber și a persoanei juridice Partidul „Șor”, dar restul dosarului încă se află la faza de urmărire penală, deci sunt unele lucruri pe care le pot spune, dar sunt altele pe care nu le pot comenta. Vă pot spune că în învinuirea care a fost citită în plenul Parlamentului s-a descris modul în care unele persoane zburau tur-retur în 24 de ore de la Chișinău în Rusia și aduceau înapoi câte 8000 de dolari, pe care după lege nu erau obligați să-i declare. Mai multe persoane făceau acest lucru destul de des. Opt mii, plus opt mii, plus opt mii – ajungi la sume mari destul de repede. Aceasta era una dintre metodele de a aduce bani din Rusia în R. Moldova. 

Dar vreau să accentuez că suntem la faza de acuzații, asta e poziția PA conform probatoriului pe care l-am colectat, urmează avocații să spună poziția lor, pot să aibă probe și martorii lor. Și până la urmă, judecătorii o să determine într-o judecată publică dacă sunt suficiente probe sau nu. Eu cred că e foarte important să ținem cont de prezumția de nevinovăție. 

— Vladimir Plahotniuc este vizat în mai multe dosare de rezonanță, cel mai mare fiind dosarul privind frauda bancară. Nici până astăzi nu a fost expediat în judecată, deși un demers a fost făcut încă în august 2022. Ați și făcut mai multe apeluri legate de modul în care s-a tot tărăgănat acest lucru în instanțe. Cine credeți că se face vinovat de această situație? Este vorba de sistemul judecătoresc sau de modul în care au procedat avocații?

— Cred că sunt mai mulți factori ce au contribuit la această tergiversare și sunt mai multe soluții. Una dintre soluții care o să ne ajute să nu mai avem așa tergiversări în viitor sunt modificările la Codul de procedură penală, pentru că sunt unele proceduri care le permit avocaților să depună anumite feluri de demersuri, care, ca efect, suspendă ședința. De exemplu, un avocat depune un demers să fie recuzat judecătorul. Ca efect legal, când se depune așa demers, ședința e suspendată. PA a venit cu propuneri despre unde trebuie de intervenit în Codul de procedură penală, ca să putem merge înainte, să nu fie anulată sau suspendată o ședință, pentru că asta poate fi folosit în mod abuziv ca să tergiversezi procedura. Știu că suntem la o etapă destul de avansată și că Ministerul Justiției lucrează la un proiect destul de amplu pe Codul de procedură penală și pe Codul penal. Noi, ca instituție, participăm la mai multe grupuri de lucru, dezbateri publice pe această temă. Urmează să fie modificată legislația. 

— Un caz de furt din apartamente examinat în instanță. Persoana inculpată depunea foarte multe recuzări. Atunci când am venit noi, ca jurnaliști, în instanță, judecătorul a decis să nu mai accepte aceste recuzări. Deci, judecătorul poate să nu mai accepte aceste situații atunci când e vorba de o tergiversare?  

— Legea le permite judecătorilor, dacă consideră că aceste demersuri sunt repetate, nefondate, neîntemeiate, să le respingă. Dar noi, ca procurori, susținem poziția statului, de acuzare, dar, totodată, înțelegem foarte bine că dacă noi avem o poziție și avocații au altă poziție, dacă judecătorul cade de acord cu noi într-o situație în care nu e evident și clar care parte are dreptate, așa o decizie în favoarea procuraturii, de fapt, riscă ca la nivelul de apel sau la CEDO să aibă câștig inculpatul. Eu, ca procuror, și în SUA, nu doar în Moldova, întotdeauna eram conștientă despre acest lucru. Pentru că noi vrem să câștigăm, dar suntem conștienți, când este o chestie care nu e doar alb-negru, eu, câteodată, când judecătorul lua partea inculpatului, mă simțeam mai sigură că noi, când o să obținem condamnarea, o să fie menținută și la Curtea de Apel. Eu cred că este un lucru normal, care există în fiecare sistem de justiție și nu putem așa de repede sări și spune că judecătorii sunt corupți, avocații sunt corupți. Sunt lucruri destul de complicate când vorbim despre un sistem de justiție, despre toate regulile care trebuie să fie aplicate, standardele  și nu e așa ușor de spus, de arătat cu degetul cine e de vină. 

— Pe numele lui Vladimir Plahotniuc a mai rămas un dosar legat de frauda bancară pe care încă nu s-a finalizat urmărirea penală.

— Da, în investigația foarte amplă și mare „Frauda bancară” urmărirea penală a fost terminată în privința lui Vladimir Plahotniuc pe un anumit episod, unde prejudiciul demonstrat prin probele care au fost acumulate este de aproximativ 40 de milioane de dolari sau euro. Este vorba despre acest caz care încă nu a ajuns în judecată, dar urmează. Dar sunt și alte episoade, porțiuni din dosar care încă sunt la faza de investigații. Se mai lucrează, nu doar în privința lui Vladimir Plahotniuc, dar pe multe alte persoane, avem o listă destul de lungă de persoane care au statut de bănuit sau învinuit, avem comisii rogatorii trimise în mai multe părți, căutăm bunuri peste hotare și în Moldova. Se lucrează mai departe, pe mai multe aspecte, inclusiv în privința lui Vladimir Plahotniuc în frauda bancară. 

— Nu cunoașteți unde se află Vladimir Plahotniuc – asta este poziția oficială a procuraturii.

— Corect.

— Dar au fost făcute demersuri. De ce durează atât de mult? Nu poate fi localizat? Cum putem să înțelegem acest lucru?

— PA a trimis solicitare la Interpol ca să fie anunțat în căutare Vladimir Plahotniuc și asta ar însemna că dacă, de exemplu, Plahotniuc călătorește dintr-o țară în alta și ajunge la aeroport, ar putea fi oprit și noi am putea fi notificați ca să pornim, de exemplu, o procedură de extrădare. Dar Interpol nu a acceptat solicitarea noastră să fie anunțată această persoană în căutare. Acesta este răspunsul oficial din partea Interpol.

— De ce? Nu aveți suficiente argumente? 

— Noi nu avem o explicație amplă din partea Interpol, de ce nu. Răspunsul oficial a fost că nu este anunțat în căutare în Interpol. Noi am făcut solicitări în alte țări, dar răspunsurile oficiale sunt că noi nu știm în ziua de azi unde se află această persoană. Dar legea ne permite să mergem înainte cu dosarul chiar dacă nu cunoaștem țara în care se află. 

— Legea a fost modificată în vara anului trecut și specifică în mod clar că poate fi finalizată urmărirea penală atunci când autoritățile nu cunosc și nu pot identifica locul aflării inculpatului. Dacă aflăm unde-i, nu mai putem trimite în judecată dosarul?

— Sunt două opțiuni. Este opțiunea numărul unu, unde noi, Moldova, nu cunoaștem în ce țară se află persoana, pentru că chiar nu știm unde se află și asta e faza în care ne aflăm acum, dar mai întâi trebuie să demonstrăm că am încercat să determinăm unde este, deci nu putem pur și simplu să punem ochii în pământ și să spunem că nu avem idee, trebuie să demonstrăm unui judecător că noi am făcut totul necesar ca să aflăm, dar avem răspunsurile pe care le avem. Noi asta am făcut în august 2022.

Și este o altă situație, când noi cunoaștem țara unde se află persoana, dar nu o putem localiza acolo. Și aici avem exemplul lui Veaceslav Platon. Poziția procuraturii este că Veaceslav Platon se află în Marea Britanie. Noi trebuie să ne adresăm direct prin canale oficiale țării respective, ca ei să localizeze persoana în țara lor și să-i aducă la cunoștință învinuirea pe care noi am pregătit-o și am transmis-o. Asta e o procedură diferită, unde noi suntem obligați să cooperăm direct cu țara în care știm că se află persoana. 

— Și aici nu se mai aplică noua lege?

— Ba da. În cazul lui Veaceslav Platon noi am mers prin acest canal. Autoritățile din Marea Britanie l-au localizat, s-au întâlnit cu el, i-a fost prezentat faptul că sunt trei învinuiri care trebuie să-i fie aduse la cunoștință. El a refuzat să le examineze. Dar, conform noii proceduri, PA a întreprins toate acțiunile pe care suntem obligați să le întreprindem, ca să putem acum merge în instanța de judecată și să putem trimite aceste dosare în judecată în lipsa lui, pentru că el a luat decizia să nu se prezinte în țară, să nu meargă în judecată să-și apere poziția. Dar are tot dreptul să trimită avocați în locul lui și o să meargă procedura mai departe în lipsa lui.

— Despre Ilan Șor ce ne puteți spune? După decizia Curții de Apel care poate fi executată, conform legislației naționale. A mai dat vreun răspuns Israelul, statul în care se află?

— Aici vorbim despre o altă procedură. R. Moldova a trimis o cerere de extrădare către statul Israel în 2020, ca să participe în procedura de apel. Acea cerere de extrădare nu a fost executată până în ziua de azi. Acum, după ce a fost condamnat și de Curtea de Apel, din punct de vedere legal s-a schimbat situația, pentru că R. Moldova poate să ceară extrădarea lui nu pentru participarea într-un proces de judecată, dar pentru executarea unei pedepse definitive. Aici procuratura nu are un rol. Ministerul Justiției este instituția care trimite cereri de extrădare, dar, clar lucru, noi, toate instituțiile statului responsabile pe acest subiect, comunicăm, conlucrăm. Acum se lucrează mai departe pentru extrădarea pentru executarea unei pedepse. Lucrurile acestea nu sunt simple, durează. Sistemul de justiție este birocratic în fiecare țară. Dar urmează să vedem care o să fie poziția statului Israel cu privire la această cerere de extrădare.  

— Vladimir Plahotniuc mai este vizat și în alte dosare. Care este etapa la care acestea se află? De exemplu, dosarul „Metalferos”?

— Vladimir Plahotniuc este vizat în mai multe dosare, multe din ele se află în gestiunea PA. De exemplu, dosarul „Metalferos” a fost în gestiunea PCCOCS, dar în ultimele luni a fost transferat  la PA, după competență. Toate dosarele în care este vizat Vladimir Plahotniuc se află la faza de urmărire penală. Dosarul cel mai avansat este acesta unde s-a finalizat urmărirea penală în august 2022 și urmează să fie trimis în judecată. 

— Să le menționăm. Este vorba despre dosarul privind procurarea frauduloasă a blanchetelor pentru pașapoarte și despre dosarul numit „Kuliok”, după acea pungă neagră pe care se presupune că i-a transmis-o președintelui de atunci, Igor Dodon. În acest dosar  Plahotniuc are statut de învinuit.

— Dacă nu greșesc, cred că e învinuit, dar dosarul se află la faza de urmărire penală, deși o porțiune a acestui caz a fost trimisă în judecată în privința lui Igor Dodon. În cazul de corupție împotriva lui Igor Dodon, acuzația este că a acceptat sume de bani de la Vladimir Plahotniuc. În acest caz, persoana acuzată trimisă în judecată pentru acceptare este Igor Dodon și în acuzațiile față de Igor Dodon, poziția procuraturii e că această sumă de bani sau beneficiile incriminate vin de la Vladimir Plahotniuc, grupul cu care el era asociat.

— Ce era în punga aceea despre care toată lumea se întreabă dacă erau sau nu erau bani?

— Vă invit să participați la ședințele de judecată, pentru că acolo o să fie cercetate toate probele, inclusiv video, alți martori. Toate aceste lucruri vor fi expuse în ședința de judecată la Curtea Supremă de Justiție.

— Vă mulțumim!

NOTĂ: Interviul integral, în format video, îl veți putea viziona duminică, 18 iunie, în cadrul Podcast ZdCe.