Cum a fost achitat Ion Perju
Galina Moscalciuc, judecătoarea care a decis că fostul poliţist Ion Perju nu l-a ucis pe Valeriu Boboc în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009, îşi motivează decizia prin faptul că „actul de acuzare în privinţa inculpatului se bazează pe presupuneri şi dubii”. Magistrata scrie în motivarea sentinţei că procurorul Vladimir Moşneaga a recurs la înscrierea în dosar a unor date false, iar majoritatea probelor au fost acumulate cu încălcări ale legislaţiei, motiv pentru care le-a anulat. Totodată, Ion Perju a declarat în instanţă că a fost victima unei înscenări pusă la cale de Ruslan Saachian, fost şef al Poliţiei Criminale, care, în campania electorală din 2009, i-a cerut să-i spioneze pe liderii PLDM, aflat atunci în opoziţie.
În ajunul Crăciunului, pe 24 decembrie 2013, Ion Perju, poliţistul învinuit de procurori de uciderea lui Valeriu Boboc în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009, a fost declarat nevinovat. Săptămâna trecută, părţile din dosar au primit, oficial, sentinţa motivată, pe 37 de pagini, emisă de magistrata Judecătoriei Buiucani Galina Moscalciuc în dosarul în care Ion Perju, fost şef al serviciului căutare al Comisariatului General de Poliţie, era învinuit, conform rechizitoriului, că „prin participaţie cu alte persoane, la moment nestabilite de organul de urmărire penală, pentru excluderea sustragerii lui Valeriu Boboc de la reţinere, din intenţie directă…, din mişcare, i-a aplicat o lovitură cu piciorul drept, în partea stângă a toracelui, acţiuni soldate cu urmări grave… care au dus la stopul cardiac reflector, insuficienţă cardio-vasculară acută şi, ca urmare, moartea cet. Valeriu Boboc”.
Şedinţa din biroul lui Saachian
Ion Perju nu şi-a recunoscut vina. El a declarat instanţei că, pe 7 aprilie 2009, după o şedinţă în biroul lui Ruslan Saachian, atunci şeful Poliţiei Criminale, s-a stabilit ca el, împreună cu Ilarion Burghelea şi Igor Furtună, să fie implicaţi în menţinerea ordinii publice în Piaţa Marii Adunări Naţionale (PMAN), iar sarcina sa era de a se infiltra în mulţime pentru a acumula informaţii despre derularea evenimentelor. Perju a insistat că el era îmbrăcat „în scurtă neagră din piele, blugi de culoare cafeniu-deschis, pulover cu dungi albastre cu negru, în încălţăminte de culoare neagră…”. În faţa instanţei, el a povestit ce a făcut în ziua de 7 aprilie 2009, menţionând că s-a întâlnit pe la 13.00-14.00 cu Ion Cristei, poliţist la Râşcani, cu Igor Toma, vecin de-al său, în două rânduri, iar seara, pe la 21.30, cu o altă cunoscută, Carolina Iedu, care avea cu ea un aparat de fotografiat. Seara, pe la 22.30, au fost adunaţi de Saachian în spatele cinematografului „Patria”, care i-a dat indicaţii să se deplaseze în perimetrul străzilor Bănulescu-Bodoni şi Puşkin, unde protestatarii aprinseseră un rug.
Perju a precizat că în jurul orei 00.49 i-a telefonat lui Saachian şi i-a spus că un grup de persoane doreau să devasteze magazinul „Gemenii”, iar Saachian i-ar fi spus să nu facă nimic până nu ajung colaboratorii de la „Fulger”. Când aceştia au venit, a relatat Perju, el fugea împreună cu mascaţii pentru a reţine acele persoane. Două dintre ele au fost reţinute, iar celelalte au fugit, pe str. Bănulescu-Bodoni. Când a ajuns la intersecţia Bodoni şi Columna, dorind să sară pe scările care coboară din parc, a alunecat şi s-a lovit puternic la piciorul stâng, mai jos de genunchi.
Pus să spioneze PLDM
Perju a mai spus că între orele 00.55 şi 01.15 s-a aflat la intersecţia străzilor Bodoni şi Columna şi nicidecum în PMAN. După ce a dus persoanele reţinute la Poliţie, în jurul orei 02.00 a mers acasă. A doua zi, la serviciu, a aflat că o persoană decedase, iar Saachian le-ar fi spus tuturor „să nu intre în panică fiindcă el o să aibă grijă ca decesul acelei persoane să nu aibă legătură cu intervenţia poliţiei”. Perju a spus că, în acea zi, un poliţist ar fi plecat la Centrul de Medicină Legală „ca să-i convingă pe medicii legişti” pentru ca aceştia să excludă faptul că Boboc a decedat în urma leziunilor corporale. El a mai spus că nu cunoştea identitatea persoanei, dar că a auzit noţiunea „toxic necunoscut” în biroul lui Saachian. Perju a mai declarat în faţa judecătoarei că Saachian şi-a luat atunci angajamentul să vorbească şi cu procurorii, pentru ca subalternii săi să nu fie presaţi de către aceştia. Din cauza loviturii la picior, din 11 aprilie 2009, acesta a intrat în concediu medical, în care s-a aflat timp de 2 luni.
În şedinţă au fost prezentate hainele cu care Perju susţine că era îmbrăcat în acea zi/noapte, lucru observat şi din pozele făcute de cunoscuta sa, Carolina Iedu, pe 7 aprilie, ziua. De menţionat că, în imaginile video, persoana la care martorii acuzării au indicat că ar fi Ion Perju era îmbrăcată în costum sportiv, albastru. Referitor la faptul că Saachian a declarat că acea persoană ar fi el, Perju a spus că toate astea se trag de la conflictul pe care-l avea cu acesta, deoarece, încă de când Saachian fusese numit şef al Poliţiei Criminale, cei doi erau în conflict, pentru că ar fi refuzat în mai multe rânduri să îndeplinească indicaţiile lui Saachian. Perju a făcut referire la faptul că, în perioada preelectorală din 2009, a îndeplinit indicaţiile de ordin politic ale lui Saachian. „Fiind cel mai tânăr colaborator al Poliţiei Criminale, deseori primea indicaţia să monitorizeze PLDM, şi anume, să stea în preajma sediului partidului, să facă poze persoanelor care intrau în sediu, să verifice în baza de date automobilele care se apropiau în preajma sediului şi să urmărească unde se deplasează, cu cine se întâlnesc membrii partidului… Era obligat să raporteze în scris despre discursul care-l aveau liderii PLDM… De la început a executat aceste indicaţii, iar mai apoi i-a cerut lui Saachian să-i dea indicaţii în scris pentru executarea a astfel de măsuri. De unde a şi început conflictul între el şi Saachian”, se spune în sentinţa Judecătoriei Buiucani.
Răzbunare?
Ion Perju a mai spus că, din start, pe dosarul morţii lui Boboc au fost audiaţi doar „Ruslan Saachian şi Sergiu Gorea, cumătrul său. A exclus din start audierea celorlalţi martori pentru a nu crea divergenţe în audierile lor”. El a menţionat că şi declaraţiile celorlalţi poliţişti, martori ai acuzării, Ghenadie Floreac, Andrei Covaci, Roman Chilari, Octavian Sârbu, Alexei Gheorghe ş. a, care au dat depoziţii precum că persoana în albastru seamănă cu Perju, au fost influenţate de şeful lor, Ruslan Saachian, şi că ei, prin ordinul nr. 84 al MAI din 6 aprilie 2010, au fost suspendaţi din funcţii sub pretextul că apar în imaginile video de pe clădirea Guvernului în ipostaze de maltratare a protestatarilor. Perju a indicat că, în urma unei şedinţe, Saachian ar fi înaintat propunerea ca el, Perju, să fie ţapul ispăşitor, iar ceilalţi să se întoarcă la serviciu, lucru care s-a şi întâmplat.
Totodată, acesta a spus că „motivul tuturor colaboratorilor de poliţie care au indicat că persoana în trening albastru seamănă cu el are la bază dorinţa de răzbunare a acestora, după ce Dorin Chirtoacă a făcut publică o listă cu poliţişti implicaţi în maltratarea tinerilor la 7 aprilie 2009, iar d-lui din start invoca faptul că acea listă a căpătat-o de la el. Pe parcursul urmăririi penale s-a stabilit că lista colaboratorilor i-a fost prezentată de către Ruslan Munteanu, colaborator CGP, fratele lui Valeriu Munteanu, deputat PL”, a relatat Perju, menţionând că şi această înscenare i-ar fi organizat-o Ruslan Saachian. Perju a spus instanţei că, după ce a fost arestat, a fost presat să recunoască că el este persoana în albastru, fiind ameninţat chiar de către doi deţinuţi, care i-ar fi transmis „salutări de la Saachian”. Contactat de ZdG pentru a se expune referitor la acuzaţiile lui Perju, Ruslan Saachian nu a răspuns la telefon.
„Nu e Perju” vs „seamănă cu Perju”
După declaraţiile lui Perju, a urmat audierea martorilor. În motivarea achitării acestuia, judecătoarea Galina Moscalciuc a indicat că „declaraţiile inculpatului se confirmă pe deplin cu alte probe cercetate, şi anume prin declaraţiile martorilor, atât a părţii acuzării cât şi a apărării”. Una dintre cele mai importante mărturii în favoarea lui Ion Perju i-a aparţinut lui Victor Cojocari, şef adjunct de secţie la „Fulger”. Acesta a spus că „după complexie, după înălţime, persoana care a lovit în acel tânăr nu este Ion Perju, dacă ar fi fost Perju, avea să-l cunoască”. Igor Fortună, un alt poliţist, a spus că Perju este finul său, cu care se află în relaţii ostile, dar că nu l-a văzut pe 7 aprilie 2009, nici ziua, nici noaptea. Şi Nicolae Niţă, şeful direct al lui Perju, a spus că nu l-a văzut pe Perju în noaptea de 7 spre 8 aprilie. Ştie că ziua era îmbrăcat în scurtă neagră. Ghenadie Floreac, ex-şeful serviciului anti-drog, a spus că nu l-a văzut pe Perju cum îl loveşte pe Boboc. Şi tinerii pe care Perju i-a reţinut în acea noapte au dat declaraţii în favoarea inculpatului. Adrian Bunu, de exemplu, a spus că, şi noaptea, Perju era îmbrăcat în scurtă neagră şi blugi de culoare închisă şi că s-a lovit în acea noapte la picior.
Au fost însă şi poliţişti care au declarat că l-au recunoscut pe Ion Perju, din imaginile video, ca fiind cel în trening albastru, lovindu-l pe Boboc. Unii au fost mai siguri, alţii, cu aproximaţie. Sergiu Gore, fost şef al serviciului cazuri excepţionale infracţiuni patrimoniale, a spus că nu ştie în ce era îmbrăcat Perju, dar că din imagini şi-a dat seama că acesta era în costum sportiv. Protestatarul Dumitru Iancev a menţionat că a văzut cum cineva l-a aruncat în cap pe Boboc, iar mai apoi, cum Perju i-a aplicat o lovitură. Ruslan Saachian a spus că în PMAN erau mai multe persoane în costume albastre. Totuşi, Saachian, după imaginile video, l-a recunoscut pe Perju ca fiind cel care l-a lovit pe Boboc, precizând că pe el îl recunoaşte şi după „exterior, forma capului, după mers şi nu numai după costumul sportiv”. Andrei Covaci, fost inspector al Poliţiei Criminale, din imaginile prezentate, nu a putut spune cu exactitate dacă îl vede pe Perju, dar a spus că seamănă după haine, după mişcări. Un alt poliţist, Ghenadie Bosîi, a spus că „după mişcările care sunt în imagini, după constituţia corpului, persoana seamănă cu Perju”. Totodată, unii martori au spus că, posibil, Perju şi-a schimbat hainele în ziua de 7 aprilie 2009.
Probele acuzării, anulate
„Vina inculpatului nu a fost confirmată. Procurorul nu a prezentat nicio probă incontestabilă”, se spune în sentinţa magistratei Moscalciuc. Judecătoarea a decis să anuleze mai multe probe prezentate de acuzare, pe motiv că acestea au fost obţinute prin încălcări ale legislaţiei. Astfel, instanţa a decis că raportul SUA cu privire la moartea lui Valeriu Boboc, raport care, potrivit procurorului care se ocupă de caz, Vladimir Moşneaga, demonstra că persoana din care-l loveşte pe Boboc este anume Ion Perju, nu poate fi admis ca probă, şi asta pentru că nu ar fi fost respectată asistenţa juridică internaţională în materie penală, cererea fiind semnată de adjunctul procurorului general şi nu de procurorul general, aşa cum ar prevedea legea. Judecătoarea face referire şi la alte momente, precizând totodată că „documentul prezentat este o analiză care contravine unui raport de expertiză, că pentru efectuarea lui s-au oferit copii ale unor discuri şi nu originalele şi că s-a încălcat principiul contradictorialităţii, deoarece părţile nu au avut acces în egală măsură….”.
Şi ordonanţa de punere sub învinuire pe numele lui Ion Perju a fost declarată de judecătoare un „act lovit de nulitate”, deoarece lipseşte din dosar raportul organului de urmărire penală, necesar de elaborat, conform legii, înainte de emiterea ordonanţei. Totodată, „ordonanţa de începere a urmăririi penale din 5 mai 2010 de către procurorul Vladimir Moşneaga contravine prevederilor legale, art. 274, Cod de Procedură Penală (CPP), deoarece nu a fost vreo petiţie, cerere, iar presupusul material nr. 15 este o aberaţie formală a procurorului, lipseşte atât ştampila PG, cât şi numărul de intrare”, se spune în motivarea achitării lui Ion Perju.
Procurorul acuzat de fals
Galina Moscalciuc aduce în sentinţă mai multe acuzaţii la adresa procurorului Vladimir Moşneaga. Ea scrie că „a fost modificată data procesului-verbal de recunoaştere după fotografii a lui Ion Perju de către martorul Dumitru Iancev”, deoarece la data de 18 martie 2010 procurorii „nu deţineau poza foto a lui Perju, care este prezentată din fişa personală la data de 23 martie 2010. Totodată, nu era posibil de prezentat secvenţele video martorului pe 18 martie 2010, deoarece dvd-ul cu imagini video a fost prezentat doar după data de 1 aprilie 2010, în rezultatul prezentării publice în cadrul conferinţei de presă de către Mihai Ghimpu şi Dorin Chirtoacă… De fapt, acest proces-verbal de prezentare spre recunoaştere a fost întocmit eronat – prin dată, după reţinerea lui Ion Perju, la data de 6 aprilie 2010, pentru a avea temeiuri de reţinere şi arestare”, scrie judecătoarea.
La fel au fost declarate nule şi alte mărturii ale unor poliţişti, toate în cadrul urmăririi penale şi toate împotriva lui Perju. „Subiectul interogării conform procesului-verbal este indicat procurorul Corneliu Bratunov, iar prin ştergerea datelor au fost introduse cu pixul datele procurorului Vladimir Moşneaga, fapt ce duce la nulitatea acestor acte. Ştergerea s-a făcut cu un singur scop, fiind modificate datele de audiere precum că s-au petrecut în luna martie 2010, pe când în realitate s-au întocmit procese-verbale de audiere după reţinerea lui Ion Perju, pe 6 aprilie 2010… În luna martie, procurorul nu putea să le prezinte imaginile video martorilor în vederea stabilirii persoanei în albastru”, mai menţionează Moscalciuc.
Presupuneri şi dubii
Moscalciuc a anulat şi rechizitoriul procurorilor, deoarece a considerat că acesta fusese întocmit în baza unei cauze penale în care nu se acumulaseră careva probe. Şi la probele video, magistrata a avut obiecţii, respingând înregistrările pe suport DVD. „S-a constatat lipsa elementelor constitutive ale infracţiunilor încriminate în acţiunile lui Ion Perju”, spune judecătoarea. Ea a făcut referire la declaraţiile martorilor care au spus că persoana din imaginile video nu e Ion Perju, dar şi la faptul că, din fotografiile deţinute de o cunoscută de-a sa, el era îmbrăcat în scurtă neagră şi nu în costum sportiv. „Nu s-a constatat cu certitudine cauza decesului lui Valeriu Boboc şi care este legătura cauzală dintre acţiunea (lovirea) şi a cărei persoane a fost acea lovitură, deoarece din imaginile video se constată prezenţa mai multor persoane şi aplicarea diferitor lovituri, atât cu picioarele cât şi cu automatele, în diferite părţi ale corpului victimei”, se mai spune în sentinţă.
„Actul de acuzare în privinţa inculpatului se bazează pe presupuneri şi dubii…., iar sentinţa de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri… Dubiile în probarea învinuirii urmează a fi interpretate în favoarea inculpatului”, motivează magistrata. Aceasta a ajuns totuşi la concluzia că fapta infracţională a avut loc „cu certitudine”, însă ea nu a fost comisă de Ion Perju. Şi din acest motiv, în sentinţă se spune că, la cererea procurorului, în scopul reluării urmăririi penale în vederea identificării făptuitorului infracţiunii, dosarul penal s-a restituit acestuia.