Crima de la Durleşti – fără suspecţi, iar Perju şi Papuc – la libertate

Interviu cu ministrul de Interne, Oleg Balan

— Dle ministru, ce aţi reuşit să puneţi la punct de la învestirea dvs. în această funcţie, pe 18 februarie 2015, până în prezent?

— Am creat un Consiliu Consultativ pentru reforma MAI. O astfel de structură nu a existat până acum. Ne propunem ca societatea civilă, mass-media să cunoască din prima sursă realităţile şi proiectele MAI. Vrem astfel să asigurăm transparenţa procesului de reformare a MAI. Societatea trebuie să cunoască realizările noastre, atunci când acestea există.

— Cine face parte din acest consiliu?

— Pe lângă specialiştii MAI, care sunt încadraţi în activităţile instituţiei, am cooptat şi experţi din afară. În calitate de observatori participă reprezentanţi ai Delegaţiei UE în R. Moldova, reprezentanţi ai Ambasadei SUA, reprezentanţi ai unor ONG-uri, cum ar fi Soros-Moldova, reprezentanţi ai presei, Vasile Butnaru şi Victor Nichituş. Este inclus şi preşedintele Sindicatului MAI, fost poliţist, Mihai Laşcu.

— Dar cum au fost selectate aceste persoane?

— Ne-am gândit să fie personalităţi vizibile, cunoscute de cât mai multă lume.

— Cum va funcţiona acest consiliu?

— Consiliul se întruneşte în fiecare lună, ulterior membrilor consiliului le vor fi puse la dispoziţie proiectele pe care vrem să le lansăm. Unul dintre aceste proiecte este Legea statutului unic al angajaţilor MAI. Astăzi ne confruntăm cu mai multe probleme legate de garanţiile sociale ale angajaţilor. MAI este o structură formată din mai multe subdiviziuni mari: Inspectoratul General al Poliţiei, în cadrul căruia activează peste 9000 de angajaţi, Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, în care sunt încadraţi peste 3000 de angajaţi, Departamentul Poliţiei de Frontieră – cu 3000 de angajaţi, şi Departamentul Trupelor de grăniceri – cu 2200 de angajaţi. Din 2009, fiecare dintre aceste structuri şi-a făcut legi speciale. De exemplu, în cadrul Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, angajatele care ies în concediu de maternitate nu au garantate indemnizaţii pentru această perioadă. Ele se adresează la mine, în calitate de ministru, solicitând aceste concediale, dar eu nu pot decide nimic, deoarece legea nu le acordă aceste garanţii. Persoanele apelează în judecată, iar instanţa ne obligă să achităm aceste indemnizaţii, de care beneficiază mamele din oricare alte instituţii şi care sunt prevăzute de Codul Muncii.

— Cum explicaţi, totuşi, existenţa unor astfel de stipulări? Când au fost adoptate aceste prevederi s-a presupus că femeile nu vor fi angajate în aceste structuri, iar dacă vor fi, totuşi, încadrate, nu vor trebui să nască copii?

— Cred că ar trebui întrebaţi cei care le-au gândit şi le-au adoptat. Probabil, la mijloc e incapacitatea celor care le-au elaborat să prevadă că femeile pot deveni şi mame. Ceea ce ţine de noi, e să schimbăm această situaţie. Legea privind instituirea statutului special unic al angajaţilor MAI urmează să soluţioneze şi alte probleme din sistem, precum cea legată de acordarea diferenţiată a gradelor în cadrul poliţiei şi a poliţiei de frontieră.

— Cum a fost întâlnirea/despărţirea dvs. de ex-ministrul de Interne, Dorin Recean?

— Simplă. Pe parcursul activităţii domnului ministru Recean, am comunicat în câteva rânduri, eu fiind la AAP. Chiar am avut oferta să revin în MAI, dar pe atunci aveam alte obiective.

— Unul dintre primele documente semnate de dvs. în noua funcţie a fost o Scrisoare de intenţie privind iniţierea şi dezvoltarea relaţiilor de cooperare cu poliţia din Qatar. Ce presupune această colaborare?

— Am participat la un congres organizat în acest stat. În cadrul evenimentului, am vizitat mai multe subdiviziuni poliţieneşti. Am vizitat Centrul de coordonare a situaţiilor de criză. Am semnat o Scrisoare de intenţie, care presupune o vizită a unei delegaţii din Qatar în R. Moldova şi semnarea unui Memorandum, în care ar fi identificate puncte comune care ar facilita pregătirea specialiştilor din R. Moldova.

— Dar ce experienţe speciale are statul Qatar, încât R. Moldova ar trebui să le preia neapărat?

— În prezent, avem nevoie să instruim un grup de specialişti din cadrul MAI, care ar trebui să posede şi limba arabă, or, una dintre problemele cu care se confruntă azi MAI este migraţia ilegală. R. Moldova este o ţară de tranzit. În 2014, au fost reţinute 49 de persoane care au încercat să traverseze R. Moldova. Dintre acestea, cea mai mare parte erau cetăţeni de origine arabă. În prezent, nici în cadrul Biroului de Migraţie şi Azil şi nici în cadrul Poliţiei de Frontieră nu avem ofiţeri care să cunoască limba arabă.

— E complicat să o studieze în R. Moldova?

— Vom fi ajutaţi să o studiem aici. Statul Qatar are Ambasadă în R. Moldova. Am avut mai multe întrevederi cu ambasadorul, ne-am înţeles că în R. Moldova cel puţin 10 ofiţeri din diferite structuri ale MAI vor studia limba arabă. Ulterior, aceştia vor comunica cu persoanele reţinute. Până acum suntem nevoiţi să căutăm translatori, ca să asigurăm comunicarea cu ei. Statul Qatar are o Poliţie Specială foarte bine pregătită. Şi noi, în cadrul MAI, avem o Brigadă de Poliţie cu Destinaţie Specială. Ar fi bine ca ofiţerii noştri să vadă cum se lucrează şi prin alte părţi. Să cunoască tehnica din dotare şi procedurile de intervenţie în cazuri de destabilizare a ordinii publice.

— Ce credeţi despre protestele din 3 mai? Au existat tentative de provocări, de destabilizare a ordinii publice? Câţi poliţişti au fost încadraţi în supravegherea protestelor?

— MAI şi-a făcut cu cinste munca şi nu au existat incidente. Cetăţenii au fost calmi, nu au admis destabilizarea situaţiei.

— Poate pentru că nu au fost infiltraţi provocatori, ca în cazul protestelor din aprilie 2009?

— Şi acesta a fost un motiv. Pe data de 3 mai, MAI şi-a făcut datoria fără a implica trupe speciale, mascaţi sau poliţie înarmată. Noi am făcut faţă acestor evenimente doar cu suportul Inspectoratului General de Patrulare. E meritul nostru, dar şi al protestatarilor, care au fost foarte bine organizaţi. În acest context, vreau să subliniez că un proiect important iniţiat de MAI este cel legat de instituirea unui Centru Naţional pentru Management Integrat al Crizelor şi Acţiunilor de Ordine Publică. Astfel de centre funcţionează în toată Europa şi presupun convocarea, în situaţii de criză, a tuturor structurilor de forţă. Acest centru va fi condus de prim-ministru, iar în lipsa premierului el va fi administrat de ministrul de Interne. Există situaţii în care trebuie să interacţioneze foarte bine toate structurile de forţă din R. Moldova.

— Una dintre revendicările protestatarilor a fost demisia mai multor demnitari de la CNA, Procuratură… Credeţi că va reacţionă cineva la aceste mesaje, la aceste revendicări?

— Dar aţi remarcat, probabil, că nu s-au referit la MAI. Pentru mine e importantă imaginea R. Moldova şi a MAI.

— Credeţi că imaginea R. Moldova mai poate fi salvată în condiţiile unui grad atât de mare de corupţie?

— Dacă vă referiţi la acest subiect în contextul acţiunilor de la 3 mai, aş aminti aici că protestele sunt un exerciţiu democratic.

— Mai mulţi dintre actualii angajaţi ai MAI sunt foştii dvs. studenţi. Cum îi trataţi? Ei sunt colegi, subalterni sau rămân… studenţi?

— Şi în continuare îi tratez ca un profesor sau ca un mentor, dar cred că aceasta nu reprezintă o problemă. Întotdeauna subalternii au nevoie de sfaturi, de cunoştinţe noi.

— Se tot vorbeşte despre reforma MAI. Pe de altă parte, societatea spune că sunt doar nişte jocuri, o mimare a reformei. Se reformează sau nu MAI?

— În prezent, la nivel organizatoric, MAI e spre final de reformă, dar mai avem o sarcină importantă – reformarea trupelor de carabinieri. Ne propunem să profesionalizăm acest sistem. Vom propune Parlamentului ca, în cadrul acestor trupe, să nu mai avem militari în termen. Vom propune ca atribuţiile carabinierilor să treacă pe segmentul apărării ordinii publice, pazei obiectivelor şi intervenţiilor în cazul dezordinilor în masă. Atunci nu vom mai avea înrolaţi în trupele de carabinieri, care îşi fac serviciul timp de un an, după care pleacă din sistem. Ideea e ca întreg sistemul de carabinieri să aibă statut de poliţişti în cadrul MAI. Astfel s-ar reduce numărul de soldaţi în termen. Aşa funcţionează acest sistem în mai multe state europene, inclusiv în România. Acum ne concentrăm asupra unei analize funcţionale a sistemului, deoarece au trecut 2 ani de la adoptarea Legii nr. 320, dar deocamdată nu există o analiză a felului în care funcţionează această lege. Ulterior vom şti exact cum să ne mişcăm şi ce avem de reformat. Pentru a lua unele decizii, avem nevoie de o expertiză internaţională pe sistem.

— Cine va face această expertiză şi cât va costa ea?

— R. Moldova nu va achita niciun ban. Am discutat cu Ambasadorul SUA în R. Moldova. Ne vor pune la dispoziţie doi experţi din afară. În cadrul MAI mai activează trei experţi de rang înalt, delegaţi de UE. Am şi primit deja 5 CV-uri. Să vedem pe cine va selecta UE. Vrem ca această expertiză să scoată la iveală toate carenţele din sistem, ca să înţelegem cum să ne mişcăm mai departe.

— Ex-ministrul Papuc şi ex-poliţistul Perju, ambii condamnaţi în dosare legate de teroarea din aprilie 2009, sunt în libertate. Pe de o parte, justiţia le-a permis să plece din sala de judecată, pe de altă parte, poliţia nu a făcut eforturi suficiente ca să-i reţină. Ce credeţi dvs. personal, ca şi cetăţean, despre aceste cazuri?

— Ei nu au plecat din sala de judecată, ci nu au participat la şedinţa de pronunţare a sentinţei. Există un vid legislativ care permite oricui să nu participe la şedinţele de pronunţare a deciziilor judiciare. Până la pronunţarea deciziei definitive, MAI nu poate reţine nicio persoană, deoarece ar admite un abuz. Astfel, poliţiştii s-ar face vinovaţi de abuzuri în activitatea poliţienească. Poliţia poate da în căutare pe cineva doar după ce sunt remise documentele oficiale în acest sens. Îmi pare foarte rău că preşedintele Curţii de Apel a ieşit cu declaraţii publice, accentuând vina poliţiei în faptul că aceştia nu au fost reţinuţi. Nu este corect, deoarece poliţia nu avea temeiul legal pentru a-i reţine. De altfel, acestea nu sunt cazuri singulare. Sunt şi altele. De exemplu, cazul judecătoarei şi avocatei de la Criuleni, al unui ofiţer care a activat în MAI până la venirea mea în funcţie. Acum aceste persoane sunt date în căutare. Am solicitat susţinerea Interpolului în căutarea fostului ofiţer Ion Perju. Cât priveşte ex-ministrul Papuc, Interpolul a refuzat să se implice, argumentând că în acest caz ar exista o tentă politică.

— Şi nu e loc de un demers repetat, cu explicaţiile de rigoare?

— Nu este tentă politică, dar aşa a interpretat Interpolul, care, de altfel, a recomandat statelor membre ale Organizaţiei Internaţionale Interpol să nu faciliteze reţinerea fostului general Papuc. Dar, pe linia MAI, am demarat acţiuni de căutare inclusiv în spaţiul CSI. Până acum nu avem informaţii oficiale, avem mai multe informaţii operative care nu pot fi divulgate.

— Credeţi că vor fi reţinuţi?

— Aş vrea să fie reţinuţi.

— După ani de cercetări, aţi declarat recent că „nu există suspecţi” în cazul dublului omor de la Durleşti, deşi, în anii precedenţi, ni s-a tot spus că mai mulţi suspecţi ar fi investigaţi. Ce se întâmplă acum în anchetarea acestui caz?

— Aşa am fost învăţat, să spun adevărul. După ce am studiat cazul, am constatat că suspecţi reali nu există. Există persoane aflate în vizorul poliţiei. A fost format un grup de lucru, din care nu face parte niciun fost ofiţer implicat în investigarea acestui dosar, ca să nu rătăcească pe aceeaşi pistă. Analizăm situaţia de la 0. Încercăm, în cel mai scurt timp, să avem nişte rezultate, deoarece s-a şi vehiculat că sunt mai multe cazuri similare, nu unul singular, care fac parte din acelaşi dosar. Avem nişte concluzii, dar nu le putem divulga. A fost pierdut prea mult timp de atunci.

— Potrivit unor informaţii recente, mai mulţi poliţişti au fost reţinuţi pentru luare de mită. Cum este combătută corupţia în MAI?

— Nu ştiu dacă putem elimina definitiv corupţia ca fenomen. Noi ne-am propus şi muncim asupra strategiei de eliminare a corupţiei pe interior. Au fost efectuate mai multe operaţiuni. În cadrul MAI funcţionează un serviciu de protecţie internă şi anticorupţie, pe care îl dotăm în continuare, inclusiv cu echipament special, cu unităţi de transport, pentru a putea eradica fenomenul corupţiei, inclusiv la nivel local. Mă deranjează foarte mult informaţiile despre reţinerile unor colaboratori MAI suspectaţi de implicare în acţiuni de corupţie. Am zis că nu trebuie să-i reţină CNA sau Procuratura Anticorupţie, noi trebuie să facem ordine la noi acasă.

— Dar ce salarii au angajaţii acestei subdiviziuni?

— Acelaşi salariu ca şi ceilalţi angajaţi ai MAI, doar că li se aplică un coeficient care face o diferenţiere. Sunt şi riscuri, deoarece aceştia urmează să-i reţină chiar pe unii dintre colegii lor.

— Aţi venit la minister de la un salariu foarte bun pe care l-aţi avut la Academia de Administrare Publică (potrivit Declaraţiei de venituri). Salariul unui ministru (9585 de lei) e mult mai mic decât veniturile lunare pe care le-aţi avut în 2014. De ce aţi făcut-o?

— În calitate de rector, aveam un salariu de 8000 de lei, mai mic decât cel de la minister.

— Dar, în 2014, aţi avut venituri salariale de peste 400 de mii de lei…

— Am lucrat la mai multe proiecte europene de cercetare, iar salariile în urma acestor activităţi îmi asigurau un trai decent.

— Şi de ce aţi venit la un salariu de 9585 de lei?

— Legea nu-mi interzice să fac în continuare şi cercetare. Practic şi acum activitatea didactică, sunt şi conducător de doctorate. Acceptarea acestei funcţii a fost o provocare pentru mine. De fapt, am revenit în sistem, de unde, în 2002, nu am plecat de bunăvoie.

— Pe vremea ministrului Papuc?

— Da, însă nu vreau să vorbesc despre asta. Nu am nimic personal cu ex-ministrul Papuc.

— Dar de ce a fost demisă Ana Revenco din funcţia de directoare a Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane al MAI?

— Nu a fost demisă, ci a depus o cerere de demisie fără să mă anunţe pe mine. Cererea a fost depusă la Guvern, deoarece nu MAI angajează sau demite directorul Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane. Nici nu am discutat cu doamna Revenco despre intenţiile de plecare din funcţie.

— ZdG este interesat de veniturile şi proprietăţile demnitarilor. În ultimii ani, potrivit declaraţiei dvs., aţi achiziţionat, prin contracte de vânzare-cumpărare, mai multe imobile. Pentru ce au fost achiziţionate, ce se întâmplă acum în aceste imobile?

— Cred că ar trebui să facem o diferenţiere între imobile şi terenuri, deşi toate sunt proprietăţi imobiliare. În presă s-a vehiculat în repetate rânduri despre afacerile mele din agricultură. Cu ocazia numirii în funcţie, m-am retras din toate afacerile pe care le aveam. I-am cedat fratelui mai mare toate afacerile din agricultură. Cât despre imobile, s-a produs o greşeală, garajul în care îmi ţin automobilul fiind înscris la categoria bun imobil.

— Dar unde locuiţi? Aveţi o casă-palat, de care au mai toţi demnitarii din R. Moldova?

— Locuiesc într-un apartament cu 3 camere pe bd. Dacia. Are 88 m.p., e la etajul 4 şi e din serie veche, construit încă în perioada sovietică.

— Vă place?

— Da, foarte mult. Aici locuiesc împreună cu soţia şi cu cei doi copii ai noştri. Cred că avem suficient spaţiu, mai ales că la 7.00 ies din casă, iar la 23.00 ies din birou.

— Aţi făcut, cu ceva timp în urmă, dezvăluiri despre faptul că MAI a iniţiat o anchetă pe marginea autenticităţii actelor de studii ale premierului Chiril Gaburici. La ce etapă este acum această anchetă?

— Materialele au fost transmise Procuraturii Generale (PG), care urmează să se pronunţe asupra competenţelor: cine va investiga în continuare, MAI sau PG. Până acum nu am primit un răspuns de la procurori.

— Dar există un răspuns oficial, trimis la interpelarea unui deputat, în care se spune clar că dl Gaburici a intrat în posesia unei diplome de absolvire a unui gimnaziu din Chişinău, deşi nu a învăţat vreodată acolo.

— Eu nu pot să ofer răspunsuri pe marginea acţiunilor PG. Răspund doar de ceea ce a întreprins MAI până în prezent. Aşteptăm decizia procuraturii referitoare la competenţe.

— Să înţelegem că, deocamdată, ancheta stagnează?

— Să nu interpretăm lucrurile. MAI a avut o perioadă de o lună de zile pentru a se pronunţa asupra situaţiei de fapt. În urma studiilor preventive am pornit un dosar penal şi l-am remis PG, deoarece, în cazul premierului, astfel de cazuri ţin de competenţa PG.

— Aţi luat cunoştinţă de Raportul Kroll?

— Da, îl am în safeu, din momentul în care am semnat angajamentul de confidenţialitate.

— Poate sau nu servi acest raport în cazul investigării furturilor de la BEM? Credeţi că miliardul va fi restituit?

— Cred că ancheta va continua. MAI nu are competenţe să ancheteze astfel de cazuri.

— Raportul din safeul dvs. e cel care a fost făcut public sau sunt documente diferite?

— E acelaşi. Presupun că este raportul autentic.

— Pe dvs., ca şi cetăţean, cum vă afectează această tranzacţie a secolului? Dacă s-au furat bani de la noi toţi, înseamnă că s-au furat şi de la dvs.?

— Nu putem vorbi că a fost sau nu un furt. Doar nişte investigaţii profesioniste vor deschide parantezele. Este cert că tranzacţiile nu sunt noi, că acestea erau efectuate de mai mulţi ani.

— Aţi fost propus în funcţie de un partid politic. Cât de independent reuşiţi să rămâneţi în funcţia de ministru de Interne?

— Aici, pe birou, am programul de guvernare, care include, inclusiv, priorităţile MAI. Alte presiuni sau priorităţi politice nu mi-au fost înaintate. Singura condiţie a fost „Ordine în ţară”.

— Aţi fost cândva membru al vreunui partid?

— Niciodată.

— Vă mulţumim pentru interviu.

Pentru conformitate, A.G.