„Corupţia e un psoriazis: puteţi trata simptomele, dar problema reapare”

Interviu cu Excelenţa Sa Robert Kirnag, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Slovaciei în R. Moldova

— Pe 1 iulie, Slovacia a preluat, oficial, preşedinţia semestrială a Consiliului UE. Experţii constată că, în această activitate a sa, Slovacia s-ar putea confrunta cu două provocări majore: criza refugiaţilor şi ieşirea Marii Britanii din UE. Cum va acţiona ţara dvs. în aceste condiţii?

— Pentru Slovacia, deţinerea Preşedinţiei UE constituie o posibilitate inedită de a influenţa asupra politicii de ansamblu a UE, precum şi şansa de a face mai bine cunoscută Slovacia în Europa şi în lume. E şi o mare responsabilitate a ţării noastre, care va deţine statutul de preşedintă a UE în următoarele 6 luni – perioadă deloc simplă, în care UE traversează un moment istoric. În aceste condiţii, noi ar trebui să decidem încotro mergem. Preşedinţia slovacă a UE urmează să identifice soluţii eficiente, care ar contribui la stoparea fragmentării comunităţii europene, având şi un impact favorabil asupra cetăţenilor. Ne dorim ca UE, politicile şi structurile sale, să fie cât mai aproape de oameni. Preşedinţia slovacă şi-a stabilit patru priorităţi pentru această perioadă. Prima ar fi menţinerea unei Europe puternice. A doua prioritate – menţinerea unei pieţe comune, inclusiv a celei digitale. Cea de-a treia prioritate este legată de menţinerea unei politici migraţionale ferme. Prioritatea numărul patru va fi axată pe edificarea unei Europe active la nivel global. Uneori, viaţa e mult mai complexă şi mai interesantă decât gândim… Cât despre referendumul din Marea Britanie, rezultatele acestuia au creat o situaţie complicată în UE, iar noi va trebui să facem faţă provocării. Ţara mea, Slovacia, este pregătită pentru o activitate eficientă în fruntea Preşedinţiei UE. Ne propunem să fim un intermediar onest, ţara care ar proteja interesele membrilor UE. Noi vom identifica soluţii care ar consolida, dar nu ar fragmenta comunitatea statelor europene.

— În septembrie, Slovacia va găzdui un summit al statelor membre UE, cu excepţia Marii Britanii, pentru a discuta viitorul Blocului comunitar. Cum vedeţi viitorul UE, mai ales că şi o altă ţară, Cehia, pune problema apartenenţei la UE, fiind lansată propunerea organizării unui referendum în legătură cu aflarea sa în comunitate?

— În septembrie, va fi prima reuniune a UE care, în ultimii şase ani, se va desfăşura în alt oraş decât Bruxellesul. Această reuniune va avea loc în condiţii deloc simple şi noi trebuie să ne gândim serios la condiţiile în care ne-am pomenit în urma deciziei alegătorilor britanici în cadrul referendumului din 23 iunie 2016. Aşa cum Marea Britanie este un partener important al Slovaciei, suntem interesaţi ca acest partener al nostru să fie unul puternic şi de succes. Mai mulţi slovaci, dar şi cetăţeni moldoveni, locuiesc şi muncesc în Marea Britanie. Acum nu e cazul să aruncăm cuvinte şi expresii tari, ci să ne demonstrăm responsabilitatea şi liderismul autentic. Cu toţii aşteptăm de la Marea Britanie răspuns la întrebarea: „Cum îşi imaginează ei, britanicii, relaţiile cu UE după implementarea deciziei luate în urma referendumului?” Desigur, ne-am dori să regăsim Marea Britanie în UE, dar acest fapt e greu de imaginat după votul democratic din 23 iunie, deşi trebuie să ţinem cont că votul multora dintre alegători a fost motivat de considerente diferite. În condiţiile actuale, având în vedere votul britanicilor, dar şi statutul nostru de lideri politici în cadrul UE, va trebui să identificăm soluţii rezonabile care ne vor permite să evităm posibilele consecinţe negative.

Cât despre comentariile preşedintelui ceh privind un eventual referendum, similar celui din Marea Britanie, ştim cu toţii că şeful statului ceh e un bun comentator, iar comentariile sale, deseori, poartă un caracter ironic. Cititorii ZdG, dar şi cei care au lecturat „Bravul soldat Švejk”, înţeleg că asemenea declaraţii ar trebui tratate doar în contextul în care sunt făcute. După 23 iunie, s-au auzit voci şi în alte ţări, în Ungaria, dar şi în Slovacia, dar sunt voci marginale, ale unor oameni care vor să atragă atenţia asupra lor. Sunt declaraţii populiste şi ar trebui să le tratăm ca atare. Vocile marginale sunt ale unor persoane care nu reprezintă majoritatea cetăţenilor. Din acest considerent, ei nu ar trebui să dicteze agenda comună a UE, nu ar trebui să impună subiecte de discuţie. În trecut, din cauza unor situaţii complicate din Europa, noi am răspuns prin integrare, prin consolidarea eforturilor. Astăzi situaţia e diferită. În septembrie, la Bratislava, liderii UE se vor convoca pentru a identifica răspunsuri la întrebări ce ţin de viitorul Uniunii. Atunci va fi deja cunoscută poziţia Marii Britanii privind relaţiile de viitor cu UE. Referitor la decizia referendumului… Noi suntem interesaţi ca Marea Britanie să depună cât mai curând o cerere, în temeiul art. 50 al Tratatului european, or, referendumul e doar un instrument democratic, dar de acest instrument nu ar trebui să profite liderii, pentru a obţine susţinerea electoratului. Bunăoară, Cehoslovacia a fost împărţită de politicieni în lipsa unui referendum. Politicienii şi-au asumat responsabilitatea şi, printr-un vot democratic în Legislativ, au adoptat decizia de separare a Cehiei şi Slovaciei. Situaţia din Regatul Unit demonstrează că părţile nu erau pregătite de acest rezultat, aşteptând că, totuşi, va învinge simţul realităţii. Cu toate acestea, noi respectăm deciziile democratice şi acum ar trebui să ne descurcăm în noile condiţii.

— În noua conjunctură, cât de reale sunt şansele R. Moldova de a adera la UE?

— Acum, R. Moldova e la faza de asociere. Acordul de asociere a intrat în vigoare la 1 iulie, chiar în ziua în care Slovacia a preluat Preşedinţia Consiliului UE. Dacă ar fi să comparăm, Slovacia a semnat Acordul de asociere în 1993 şi abia în 2004 a devenit membru al UE. Deci, procesul nu-i deloc simplu. Ţara mea, la fel ca şi alte state-membre, a trebuit să îndeplinească condiţiile de aderare, aceleaşi pentru toată lumea. Slovacia s-a implicat în edificarea consensului în cadrul UE. A trebuit să dăm asigurări că ţara noastră va avea un impact pozitiv asupra dezvoltării UE. Acelaşi lucru e valabil pentru toate statele europene care îndeplinesc condiţiile de aderare. R. Moldova are ambiţia de a deveni membru al UE, iar noi sprijinim aceste intenţii. E important ca R. Moldova să implementeze reformele asumate. Calitatea de membru al UE semnifică finalizarea unui proces, dar şi începutul unei noi ere, atunci când sunt utilizate toate avantajele participării la luarea deciziilor în cadrul UE, dar şi în afară, în special la capitolul utilizării fondurilor. E o mare responsabilitate faţă de cetăţeni şi faţă de comunitatea europeană. Moldova trebuie să muncească asupra integrării europene, astfel încât primele standarde şi elemente de cultură politică europeană să fie sesizabile în viaţa de zi cu zi. Europa ar trebui să intre în societatea moldovenească, în conştiinţa cetăţenilor de aici… Doar atunci vom putea vorbi despre o apartenenţă reală la UE. În Slovacia, calea integrării a durat mai mult de un deceniu. Am avut perioade dificile şi chiar au fost momente când Slovacia fusese exclusă din procesul de integrare, deoarece nu îndeplinise teoremele politice obligatorii pentru aderarea la UE. Atunci ne-am simţit jigniţi, refuzam să înţelegem aceste restricţii. Astăzi tratăm orice problemă cu experienţa acumulată deja şi înţelegem că, dacă ţara întreprinde reforme adecvate, valorile europene se regăsesc în activitatea de zi cu zi nu doar teoretic, ci şi practic. Atât timp cât oamenii nu vor sesiza rezultatul reformelor, ei nu vor crede în schimbare.

— Cum credeţi, este sau nu pregătită R. Moldova de integrarea europeană, în condiţiile instabilităţii politice de la noi?

— Dimpotrivă, cred că situaţia actuală, dacă o comparăm cu cea din ultimii doi ani, e mult mai stabilă. Şi declaraţiile politicienilor confirmă angajamentul R. Moldova de a se integra în UE. Acum aşteptăm rezultate concrete. Foaia de parcurs ar trebui să fie finalizată înainte de sfârşitul lunii curente, dar acest lucru e doar începutul. Suntem încă la etapa declaraţiilor, a adoptării de legi, strategii şi politici de integrare. Oamenii aşteaptă rezultate concrete, dar, trebuie să recunosc, deocamdată, noi nu observăm prea multe rezultate pozitive. Desigur, acesta este un proces care durează o perioadă de timp. Nu poţi aştepta ca totul să se schimbe de la o zi la alta. Ar trebui evitată tentaţia de a balansa, de a căuta calea cea mai scurtă şi mai uşoară. Nu încercaţi să vă jucaţi cu principiile democraţiei, pentru că astfel de jocuri s-ar putea întoarce ca un bumerang, în cel mai neaşteptat moment. R. Moldova, populaţia sa fac parte din civilizaţia europeană. Această ţară merită să revină în familia ţărilor europene, în cadrul UE. Aceasta este cea mai bogată comunitate, cu reguli proprii, care trebuie respectate. Totodată, această comunitate oferă oportunităţi incredibile pentru statele membre ale UE.

— Europa mai are încredere în politicienii de la noi, dat fiind faptul că ei fac anumite declaraţii, dar nu le respectă?

— Politica UE nu este întemeiată pe relaţii personale, pe încredere personală pentru anumiţi demnitari. Această politică se bazează pe principii, aşteptări şi responsabilităţi concrete. UE şi R. Moldova au stabilit o relaţie oficială. UE îşi realizează partea sa de acord, dar aşteaptă acelaşi lucru şi de la partea moldovenească. Este un acord asimetric. În primii ani această relaţie aduce mai multe beneficii şi avantaje R. Moldova. Acest acord îi va permite Moldovei să se adapteze la standardele europene. Totodată, acordul vă permite să protejaţi piaţa autohtonă şi, în acelaşi timp, să vă promovaţi produsele pe cea mai mare şi cea mai bogată piaţă, cea a UE, constituită din 550 milioane de oameni, deci, 550 milioane de consumatori…

— În prezent, continuă valul migranţilor. Anterior, Olanda, aflata la Preşedinţia UE, solicita statelor membre să nu închidă frontierele, deşi alte ţări sunt contra, motivând că migranţii sunt agresivi. Care este poziţia Slovaciei în acest sens?

— De la bun început, Slovacia a tratat problema migraţiei şi cea a statutului refugiaţilor în mod responsabil. Dorim ca această politică să fie implementată în baza principiilor noastre, pe care noi ne-am angajat să le respectăm. Avem o legislaţie eficientă cu privire la adoptarea migranţilor care solicită statutul de refugiat. Noi trebuie să respectăm normele care se aplică pentru statutul de refugiat în prima ţară în care intră persoana. Trebuie să ştim cine sunt cei care vin în ţara noastră şi dacă cei care solicită îndeplinesc condiţiile de a primi statut de refugiat. În acest sens, Slovacia cooperează cu Macedonia, Ungaria şi Austria. Îi acceptăm pe cei care solicită statutul de refugiat din Austria în Slovacia şi avem grijă de ei până la ultima procedură a deciziei austriece. Slovacia nu este o ţară populară de destinaţie pentru refugiaţi. Anul trecut, s-a decis găzduirea unui număr de 160 de mii de refugiaţi. Până în prezent, am găzduit 2,5 mii. Slovacia a trimis poliţia sa la graniţa Macedoniei. Am furnizat mijloacele necesare pentru a asigura protecţia frontierelor externe ale Greciei. Noi avem nevoie de braţe de muncă, dar e necesar să se facă distincţie între migraţia din interiorul UE şi cea care vine din afara UE spre ţările comunitare. Desigur, această libertate de mişcare poate cauza, uneori, dificultăţi pentru unele ţări. Fiecare stat trebuie să fie pregătit să facă distincţie între străinii care au nevoie de protecţie şi de statut de refugiat şi migranţii care vin în căutarea unei vieţi mai bune.

— Potrivit EUobserver, liderii slovaci intenţionează să schimbe balanţa din blocul comunitar şi să ofere mai multă putere statelor membre. Cum ar putea fi realizate aceste iniţiative?

— Slovacia încearcă să actualizeze această comunicare directă a UE, a elitelor sale, cu populaţia. Oamenii noştri vor avea încredere în politica UE doar atunci când vor sesiza un impact pozitiv al acestor acţiuni. Atunci cetăţenii se vor identifica fără echivoc cu aceste politici. Acum nu e timp de birocraţie, dat fiind că acţionari ai UE sunt statele membre şi cetăţenii acestora.

— Anterior, lideri slovaci anunţau că îşi doresc să ridice vizele de călătorie pentru georgieni şi ucraineni, decizia s-a confruntat însă cu opoziţia italienilor, germanilor şi francezilor. Cum va acţiona ţara dvs. din actuala sa poziţie?

— Avem nevoie de un consens în legătură cu aceste aspecte. Putem începe cu o altă abordare – cu extinderea zonei Schengen. Noi credem că ar fi înţelept ca, după realizarea tuturor condiţiilor, România şi Bulgaria să devină membre ale spaţiului Schengen. Cât priveşte vizele şi politicile, R. Moldova este un exemplu perfect de ţară care s-a străduit, şi-a consolidat eforturile pentru a obţine statutul de ţară cu acces liber în UE. Au trecut deja doi ani de la eliminarea vizelor, dar, spre marea noastră surprindere, nu ne-am confruntat cu probleme semnificative. Îmi amintesc, pentru slovaci, integrarea europeană a fost, în primul rând, o chestiune de libertate, în special legată de şansa de a călători liber. Credem că partenerii care îşi respectă angajamentele ar trebui să beneficieze de regim de călătorii fără vize.

— Slovacia a aderat la UE în 2004. Ce lecţii ar putea prelua R. Moldova de la ţara dvs.?

— Pentru Slovacia, ultimii 20 de ani au fost de mare succes. Fiecare ţară, privind realitatea cu ochii larg deschişi, stabilind obiective şi realizând toate condiţiile avansate de UE, poate adera la comunitatea statelor europene. Dar lucrurile nu se termină aici. În cadrul UE, în calitate de membru cu drepturi depline, e nevoie de şi mai multă muncă, pentru a te implica şi a participa activ în politică. Acum, Slovaciei i s-a oferit oportunitatea de a conduce Consiliul UE. Până aici, însă, Slovacia a implementat reforme. Nu a fost simplu, dar acum oamenii văd că aceste reforme erau necesare. La zece ani după aderarea la UE, în Slovacia, salariile s-au dublat. După intrarea, în 2007, în spaţiul Schengen, am adoptat euro ca monedă naţională. Pentru noi acest lucru a însemnat intrarea în clubul exclusiv al ţărilor care folosesc moneda comună – euro. Astăzi, acest fapt înseamnă stabilitate pentru investitori. Slovacia oferă exemple cum o ţară mică poate atrage investitori străini. În prezent, ţara noastră produce mai multe vehicule pe cap de locuitor decât oricare ţară din lume, iar interesul investitorilor se menţine pentru industria electronică, economia digitală etc. Şi şomajul s-a redus treptat. Nu totul e în roz, dar, în general, evoluţiile sunt constante.

— ZdG e un ziar de investigaţii. În contextul perspectivelor R. Moldova privind aderarea la UE, vorbim mult despre corupţie. Combaterea acestui fenomen e o condiţie primordială, avansată şi de comunitatea europeană. De când sunteţi în R. Moldova, v-aţi confruntat cu acest fenomen?

— Corupţia e una dintre cele mai mari probleme ale R. Moldova. Sunt elaborate planuri şi strategii pentru reducerea sau chiar combaterea acestei maladii sociale. Corupţia otrăveşte relaţiile dintre oameni, reduce încrederea cetăţenilor în propriile capacităţi, omoară businessul. Pe de altă parte, trebuie de remarcat faptul că, acolo unde sunt bani, unde există modalităţi uşoare de a sustrage din bani străini, unde există tentaţia unor bani obţinuţi fără efort, acolo e şi multă corupţie. E ca şi psoriazisul. Poţi trata simptomele, poţi atenua stările, dar în anumite condiţii problema reapare.

De fapt, problema nu e în faptul că există corupţie. Aceasta există oriunde. Problema e în atitudinea noastră faţă de corupţie. Destul de sincer s-a exprimat în această privinţă şeful Legislativului, Andrian Candu, spunând că din copilărie corupţia intră sub piele. Şi în Slovacia există corupţie. Sunt multe scandaluri, vorbim despre ea, dar, de obicei, scandalurile sunt rezolvate, chiar dacă nu întotdeauna perfect.

— Cum este combătută corupţia în Slovacia?

— Corupţia poate fi combătută prin transparenţă, cu puterea societăţii civile, şi a presei. În Slovacia, potrivit legii, contractele în care se cheltuiesc bani publici nu intră în vigoare până la publicarea lor pe un site special, destinat postării unor astfel de documente. Bunăoară, dacă o ambasadă închiriază o locuinţă sau achiziţionează un automobil, contractul nu intră în vigoare legală până la publicarea lui pe acest site. Cei tentaţi de corupţie ar trebui mai întâi să se gândească de două ori, până a întreprinde ceva, deoarece oricine va putea urmări pe acest site contractele dubioase. În Moldova, m-am confruntat, desigur, cu fapte de corupţie, chiar şi corupţie pe scară largă. A fost chiar un caz recent. În acest caz, în instituţia care trebuie să lupte împotriva corupţiei, Centrul Naţional Anticorupţie (CNA), un colaborator s-a lăsat corupt pentru a ascunde sub preş un caz de escrocherie în raport cu un om de afaceri slovac. Am comunicat imediat această informaţie Ministerului Justiţiei, conducerii CNA şi conducerii Procuraturii Anticorupţie. E un caz penal. Sper să fie dus la capăt, servind şi la purificarea structurilor specializate în combaterea corupţiei. În R. Moldova, primul oraş care a răspuns la propunerea noastră privind utilizarea experienţei slovace este Comratul. Primarul de acolo, la sugestia noastră, a semnat o declaraţie prin care se angaja ca toate contractele ce vizează bani publici să fie publicate pe site-ul Primăriei Comrat. Şi nu doar atât. Contratele sunt afişate şi pe un ecran mare, la intrare. Tot acolo pot fi urmărite sesiunile Consiliului Local. Oameni pot vedea în direct modul în care se discută şi se soluţionează problemele comunităţii.

— Cât de interesaţi sunt oamenii de afaceri slovaci să investească resurse în R. Moldova?

— Slovacia e o ţară mică, pentru a investi prea mult. Şi noi căutăm investitori în afară. Desigur, suntem interesaţi de dezvoltarea investiţiilor în R. Moldova. Chiar în această săptămână vine un grup de oameni de afaceri din Slovacia, angajaţi în industria încălţămintei, industria textilă, producţia de uniforme pentru armată, poliţie, pentru vânători sau alpinişti. Ei intenţionează să utilizeze forţa de muncă din R. Moldova, astfel încât producătorii autohtoni să poată intra mai uşor pe piaţa comunitară. Există oportunităţi şi în alte domenii, cum ar fi industria alimentară. Trebuie să demarăm pregătirea R. Moldova pentru sosirea pe piaţă a lanţurilor de supermarketuri din străinătate. Asistenţa noastră nu este foarte mare – investim circa un milion de euro pe an – , dar este flexibilă. Am semnat cu R. Moldova un acord de cooperare pentru dezvoltare. Realizăm zeci de proiecte de granturi mici în domeniul aprovizionării cu apă, salubrizării, eliminării deşeurilor. Noi oferim o varietate de burse şi oportunităţi de finanţare prin intermediul programelor de schimb educaţional. Din păcate, nu toate aceste oportunităţi sunt utilizate pe deplin. Sunt deschise mai multe linii de finanţare, dar utilizarea lor depinde de activitatea părţii moldoveneşti.

— Când aţi venit în misiune în R. Moldova, ce aţi luat cu sine din Slovacia?

— Am venit aici din Macedonia, unde am muncit cinci ani, timp în care am reuşit să realizăm progrese semnificative. Aceeaşi intenţie am adus-o cu mine şi în Moldova. Slovacia este o ţară prietenoasă pentru Moldova. Ne dorim ca cetăţenii moldoveni, ajunşi în Slovacia, să se simtă acolo ca acasă. Sunt aici cu familia, astfel, o mare parte a vieţii noastre o trăim în R. Moldova. Am impresii deosebite despre această ţară. Am întâlnit oameni minunaţi şi văd un mare potenţial pentru dezvoltarea relaţiilor noastre.

— Unde vă simţiţi cel mai bine în Chişinău?

— Chişinăul este un loc minunat, în care mă simt perfect cu prietenii mei dragi. Îmi place să hoinăresc prin parcuri, la lacul în apropierea căruia locuim. Îmi place să vizitez cea mai mare piaţă din centrul oraşului. Îmi place să contemplu clădirile vechi, dar şi, pur şi simplu, să merg liniştit pe străzi. Uneori, e mai important cu cine îți petreci timpul, decât unde.

— Vă mulţumim pentru interviu.

Pentru conformitate, ZdG