Principală  —  Interviuri   —   Alegeri parlamentare în Georgia. „Vom…

Alegeri parlamentare în Georgia. „Vom alege între UE și regimul pro-Kremlin. Referendumul din R. Moldova ne-a motivat să spunem că fiecare vot contează și că un singur vot poate face diferența”. INTERVIU cu jurnalista din Georgia, Liza Torosyan

Graffiti cu mesaj pro-european pe străzile din Tbilisi. Foto: ZdG

În Georgia se desfășoară alegeri parlamentare, sâmbătă, 26 octombrie, fiind un scrutin decisiv în ceea ce privește direcția de dezvoltare a țării, societatea având de ales între opțiunea pro-europeană și cea pro-rusească. Pragul de acces în Parlamentul cu 150 de locuri este de 5% și se estimează că în Legislativul georgian vor accede cinci formațiuni politice. 

Actualului partid aflat la guvernare, „Visul georgian”, condus de premierul Bidzina Ivanișvili, i se opun patru formațiuni, care au semnat un acord, numit „Cartă georgiană”, propus de președinta Georgiei, Salome Zurabișvili, având scopul de a înlătura de la putere „Visul georgian”, care a adoptat legi inspirate din politica Rusiei, precum legea anti-LGBT și legea privind „agenții străini” sau legea rusă, așa cum îi spun georgienii, care va afecta societatea civilă și presa susținută din fonduri externe. 

Cele patru formațiuni de opoziție sunt: Coaliția „Unitate – Pentru salvarea Georgiei”, condusă de Mișcarea Națională Unită (ENM), fostul partid de guvernământ al lui Mihail Saakașvili, care se află acum în detenție; „Coaliția pentru schimbare”, formată din câteva partide și oameni care au plecat din partidul lui Saakașvili, Coaliția „Georgia puternică” și partidul „Pentru Georgia”, condus de Ghiorghi Gaharia, fost prim-ministru din partea partidului „Visul georgian” din 2019 până în 2021, perioadă în care a fost mâna dreaptă a prim-ministrului Bidzina Ivanișvili, dar apoi a ieșit din partid.

Am discutat la acest subiect și despre miza alegerilor cu jurnalista din Georgia Liza Torosyan, directoare executivă a platformei media armeano-georgiană AliQ Media, din Tbilisi. 

Jurnalista Liza Torosyan, directoare executivă la a platformei media armeano-georgiană AliQ Media, din Tbilisi. Foto: Facebook Liza Torosyan

— Se simte influența Rusiei în aceste alegeri din Georgia? Cum se manifestă?

— Desigur. Oamenii sunt speriați cu războiul. Partidul aflat la guvernare, „Visul georgian”, și-a făcut campanie electorală cu panouri pe care apar fotografii cu clădiri distruse de război în Ucraina, pe care le-a contrapus cu imagini frumoase din Georgia. Ei încercau astfel să spună că dacă vin la putere partidele de opoziție, va fi război în Georgia. Este o narațiune care vine de la Kremlin. Pot spune că publicitatea electorală a partidului de guvernare a fost copiată din Rusia, fiind vorba de un clip video în care un bărbat îi spune soției sale că nu vrea să meargă la alegeri, noaptea visează că e război și se trezește și îi spune soției: „Hai la alegeri!”. Același scenariu pe care l-au copiat de la Putin. 

De asemenea, dacă intri pe TikTok o poți vedea pe Margarita Simonyan care spune că dacă Georgia cu dorințele ei europene o să ne joace pe nervi, imediat vom bombarda edificiile strategice. E un clip viral pe TikTok. TikTok este foart popular la noi mai ales printre vârstnicii din regiuni. Și vârstnicii spun că vor alege „Visul georgian” doar pentru ca să nu fie război la noi.

Panouri electorale ale partidului „Visul georgian”. Foto: ZdG

— „Visul georgian” manipulează cu aceste imagini și cu aceste narațiuni?

— Da. Dar noi nu am înțeles nici până acum ce au ei în vedere: că Rusia ne va ataca dacă noi vom vrea să intrăm în UE sau că UE ne va implica în război ca să ajute Ucrainei? Iar premierul Bidzina Ivanishvili a declarat că dacă va câștiga alegerile, își va cere scuze de la „prietenii noștri din Osetia, pentru că noi am început războiul în 2008”. Fapt pentru care a fost aplaudat din Rusia, pentru că „a recunoscut vina”. Se vede liber această comunicare între „Visul georgian” și Rusia, care încurajează această formațiune și chiar a liberalizat regimul de vize pentru cetățenii georgieni, drept mulțumire pentru aceste declarații.

— Știu că în Georgia majoritatea populației este împotriva Rusiei și împotriva războiului pornit de Rusia în Ucraina. În aceste condiții, cum poate „Visul georgian” câștiga alegerile? 

— „Visul georgian” s-a declarat ca fiind pro-european de la început și chiar afișa drapele Uniunii Europene la manifestațiile pe care le organiza. Săptămâna aceasta ei au organizat o mare manifestație în Tbilisi, la care au adus organizat oameni din regiuni, ca să arate că partidul de guvernământ este susținut. Și, iată, la această manifestație nu au avut niciun drapel al UE. Acum, nici „Visul georgian”, nici premierul Ivanișvili, nu mai vorbesc deloc despre apropierea de UE. 

Graffiti cu mesaje pro-europene pe străzile din Tbilisi. Foto: ZdG

Un fapt curios este că acest partid nu vorbește deschis despre Rusia ca despre un partener, dar noi vedem că operează cu narațiunile rusești. Când a fost adoptată „legea rusească” privind agenții străini, prim-ministrul nostru vorbea cu aceleași fraze cu care a vorbit Putin atunci când această lege a fost adoptată în Rusia. La fel s-a întâmplat și când a fost adoptată legea anti-LGBT, Ivanishvili spunea fraze de genul „Faceți ce doriți, dar la voi acasă”. Observăm aceleași narațiuni rusești folosite de „Visul georgian”. Deși nu laudă direct Rusia, se vede din acțiunile lor cum copiază politicile Rusiei.

Totodată, înainte alegeri, oamenii au fost speriați, li s-au luat buletinele de identitate de către reprezentanții partidului de guvernare, care îi șantajează să voteze pentru „Visul georgian”. Noi am documentat mai multe asemenea cazuri în ultima săptămână. De asemenea, sunt folosite pe larg resursele administrative. Au fost făcute publice înregistrări cum profesorii sunt somați să participe la manifestațiile organizate de „Visul georgian”, în caz contrar sunt amenințați că nu li se vor da zile libere. 

În zilele dinainte de alegeri s-au format ambuteiaje la ieșirea din Tbilisi, deoarece mulți se duc în sate, în regiuni, unde au viza de reședință, ca să voteze. E un lucru pozitiv, pentru că o parte fac asta din proprie voință, însă o altă parte sunt impuși de „Visul georgian”, care le pune la dispoziție transport. 

— Ce se va întâmpla dacă „Visul georgian” va câștiga? Știu că au fost adoptate mai multe legi de inspirație rusească, precum legea anti-LGBT, legea privind agenții străini, dar care nu s-au aplicat pe deplin până la alegeri.

— Bidzina Ivanishvili folosește des termenul de „agentură” față de cei din Mișcarea Națională Unită, partidul lui Saakashvili, împotriva căruia și-a construit toată campania electorală. Iar acum termenul de „agentură” este folosit împotriva întregii opoziții, precum și împotriva societății civile și a presei, pe care îi asociază cu partidul lui Saakashvili. Și Ivanishvili a declarat deschis că dacă va câștiga alegerile se va răfui cu toți din opoziție. Deci, e de așteptat ca după alegeri să avem parte de represiuni.

— Și dacă va fi aplicată acea „lege rusească” privind agenții străini, există riscul ca mulți din presă și din societatea civilă să plece din țară?

— Da, mulți se gândesc la asta, pentru că nu doresc să se afle într-o țară pro-rusă. Iar unele organizații pur și simplu își vor înceta activitatea. Avem multe ONG-uri mici, sărace, dar cu un impact mare, care nu își permit să achite amenda (pe care trebuie să o plătească dacă nu se înregistrează benevol ca „agenți străini”, nr.) și s-au înregistrat ca „agenți străini”, dar nu mai au activitate. Alții au decis să plătească amenda, dar să nu mai lucreze, pentru că nu mai e posibil să lucrezi în asemenea condiții. Donatorii nu vor mai da bani pentru a achita amenzi. Și oamenii se tem să mai lucreze cu organizațiile sau cu media care sunt catalogate ca „agenți străini”, pentru că statul poate veni și lua toate datele beneficiarilor ONG-urilor sau datele despre surse, în cazul instituțiilor de presă. 

Graffiti împotriva „legii rusești”, pe străzile din Tblisi. Foto: ZdG

— Se poate spune că aceste alegeri vor stabili dacă Georgia va fi o țară pro-europeană sau una pro-rusească?

— Președinta noastra a spus că aceste alegeri vor fi ca un referendum. Noi deja avem stabilit în Constituție faptul că Georgia își dorește să devină membră a UE și a NATO. Dar în acest moment ne dăm seama că aceste alegeri sunt ca un referendum la care vom alege între UE și regimul pro-Kremlin. Președinta Salome Zurabishvili a devenit simbolul mișcării pro-europene din Georgia, se întâlnește cu liderii europeni, iar partidul de guvernare nu face nimic în această direcție.

— Cum s-au văzut în Georgia rezultatele referendumului constituțional privind integrarea europeană din R. Moldova? S-au discutat în presă, în societate?

— Ceea ce am văzut noi este că și un singur vot poate fi decisiv și poate schimba situația. Am apreciat pozitiv faptul că oamenii au mers și au făcut alegerea. Instituțiile de presă și organizațiile non-guvernamentale au distribuit pe rețelele sociale fotografii cu datele de la referendumul din R. Moldova, unde se vede diferența mică între opțiunile DA și NU și asta ne-a motivat să spunem că fiecare vot contează și că un singur vot poate face diferența. Cred că a avut un impact semnificativ asupra societății, care a văzut asta într-o lumină pozitivă. 

Știu că în R. Moldova urmează turul doi al alegerilor prezidențiale. Și Georgia, și Moldova trebuie să dovedească, să arate ce își doresc la aceste alegeri, asta dacă nu ne va încurca cineva.

NOTĂ: 

La aceste alegeri în Georgia se va aplica un sistem electronic de calculare a voturilor. Buletinele de vot, odată ștampilate de alegători, se scanează la introducerea în urna de vot. Astfel voturile vor putea fi numărate mai repede și mai transparent. Totodată, se va face și o numărătoare manuală a buletinelor. Dar jurnaliștii din Georgia se tem că ar oamenii ar putea fi mituiți și că se vor utiliza intens resursele administrative, astfel încât alegerile să fie fraudate. Totodată, unii georgieni sunt speriați de reprezentanții guvernării că prin acest nou sistem electronic de numărare a voturilor le va putea fi aflată opțiunea politică. Jurnaliștii și societatea civilă au desfășurat campanii  de informare prin care le-au explicat alegătorilor că votul lor rămâne secret chiar și în condițiile aplicării sistemului electronic de numărarea a voturilor.