„Vor desena că în R. Moldova trăiesc români”. Politicienii promotori ai falsurilor despre recensământ
„Vor desena că în R. Moldova trăiesc români”. „Vor să asigure cvorumul minim pentru referendumul Maiei Sandu”. „Dacă ne numărați, înseamnă că pregătiți un colaps economic, foame artificială și, în schimbul unei farfurii de terci, ne veți lua averile”. Acestea sunt câteva dintre tezele false și interpretările eronate cu privire la recensământul populației și locuințelor operate în spațiul public de actorii politicii moldovenești.
Biroul Național de Statistică și experții consultați de Ziarul de Gardă combat miturile și dau asigurări că datele colectate în acest proces vor fi protejate și folosite doar pentru generarea unor date statistice, că scopul recensământului nu este de a sărăci R. Moldova prin inventarierea averii sau de a utiliza datele colectate „pentru anumite comitete militare”, așa cum afirmă anumiți oameni politici.
La 8 aprilie, R. Moldova a dat start recensământului populației și locuințelor, care va dura până la 7 iulie. Acesta este cel de-al treilea recensământ al populației de la independența țării. La recensământ sunt obligate prin lege să participe toate persoanele care locuiesc în R. Moldova, altminteri, se vor aplica sancțiuni, informează Biroul Național de Statistică.
În cadrul recensământului, persoanele sunt vizitate la domiciliul lor de către un recenzor, fiind supuse unui scurt interviu care conține întrebări cu privire la structura demografică, caracteristicile socioeconomice, gospodăriile casnice, locuințe, condițiile de locuit ale populației, necesitățile și clădirile în care se situează locuințele persoanelor care domiciliază în stat.
Odată cu demararea acestui exercițiu, în spațiul public au fost lansate o serie de teze false și interpretări eronate despre recensământ. Printre cei care răspândesc falsuri se numără și unii exponenți ai clasei politice.
„Vor desena că în R. Moldova trăiesc români”
Fostul președinte al R. Moldova, Igor Dodon, a făcut în cadrul emisiunii sale „În direct cu Igor Dodon din 12 aprilie mai multe declarații despre recensământul populației și al locuințelor început la 8 aprilie. În dialogul lui direct cu cetățenii, el a spus că unul dintre scopurile acestui exercițiu este „de a desena cifre că în R. Moldova trăiesc români”.
„Eu cred că acest recensământ este un instrument în schemele ideologice și geopolitice ale guvernării sorosiste a Maiei Sandu. Acest recensământ nu este întâmplător. Eu cred că recensământul are mai multe scopuri. În primul rând, vor desena că în R. Moldova trăiesc români. Dacă la recensământul din anii trecuți, 65-70% din cetățeni se declarau moldoveni și că vorbesc limba moldovenească, acum, prin acest recensământ care va fi falsificat, scopul lor este să spună că aici trăiesc 80-90% de români. În acest mod, Maia Sandu pregătește populația către lichidarea statului. Acesta este unul din scopuri și el este evident din întrebările care se pun”, a spus Igor Dodon.
Ion Tăbârţă: „Igor Dodon manipulează reieșind din anumite narative care vin dinspre Federația Rusă”
Analistul politic Ion Tăbârţă spune că acesta este un fals din partea lui Igor Dodon menit să facă jocurile Federației Ruse în încercarea de a discredita referendumul din toamna acestui an.
„Igor Dodon manipulează cu anumite date și face asta reieșind din anumite narative politice ale partidului său care vin dinspre Federația Rusă. Prin intermediul partidelor politice de orientare de stânga din R. Moldova, Federația Rusă vrea să zădărnicească realizarea referendumului din această toamnă, iar de aici, vin aceste sperietori cum că Maia Sandu pregătește unirea dintre R. Moldova și România. Noi avem nevoie de un recensământ cu date reale, pentru că ultimul recensământ la care noi putem face trimitere privind anumite cifre a fost cel din 1989. Cel din 2004-2005, realizat de comuniști, a fost cumva desenat. Atunci mulți nici nu au fost chestionați, dar au fost trecuți în statistică ca fiind moldoveni. Apoi am avut recensământul din 2014, care, practic, a fost un eșec și la fel nu putem face referire la el. Așa că avem nevoie de un recensământ care să reflecte realitatea și inclusiv, avem nevoie să vedem cum sunt tendințele sub aspectul etnic și lingvistic, întrucât avem această divizare la nivelul societății moldovenești. Trebuie măsurate și aceste aspecte. Însă vedem cum un exercițiu arhi-necesar, inclusiv pentru a elabora anumite strategii cu caracter social-economic, este distorsionat, invocandu-se motive de ordin politic”, a spus Ion Tăbârţă.
„Vor să asigure cvorumul minim pentru referendumul Maiei Sandu”
Un al doilea scop al recensământului, în viziunea lui Igor Dodon, este de a asigura cvorumul pentru referendumul din această toamnă privind aderarea R. Moldova la UE.
„Dacă după acest recensământ o să vină Comisia Electorală Centrală (CEC) cu ideea ca în lista alegătorilor să nu fie 3,3 milioane de alegători, dar 2,5 milioane, atunci se va adeveri că unul dintre scopuri este ca să asigure cvorumul minim pentru referendumul Maiei Sandu”, a spus liderul PSRM.
„Vor să colecteze baza de date despre noi toți”
Tot în cadrul emisiunii sale din 12 aprilie, Dodon a ținut să menționeze și un al treilea scop, după părerea lui, al recensământului și anume, cel de a colecta o bază de date despre locuitorii R. Moldova.
„Vor să colecteze baza de date despre noi toți. Ei vin la tine acasă și, pe lângă unele întrebări stupide, cer IDNP-ul, numărul de telefon, datele din pașaport și telefoanele celor care locuiesc în acea locuință. Întrebarea este unde se vor duce aceste date, cine le va utiliza? Le vor utiliza oare activiștii PAS-ului pentru alegerile prezidențiale și referendum? Eu sunt sigur că da”, a spus Igor Dodon.
BNS: Partidul de guvernământ, chiar dacă va dori, nu va putea utiliza datele colectate în cadrul recensământului pentru a influența cumva alegerile prezidențiale
Biroul Național de Statistică (BNS) a adunat cele mai frecvente mituri și informații false despre recensământ. Printre ele se regăsesc și două teze false lansate de Igor Dodon – formarea unei baze de date și utilizarea de către partidul de la guvernare a informațiilor colectate pentru alegerile prezidențiale și referendumul din toamnă.
„Recensământul populației și locuințelor este o cercetare statistică care se organizează regulat, la fiecare 10 ani, indiferent de evenimentele politice cum ar fi alegerile și indiferent de partidul care se află la guvernare în perioada desfășurării recensământului. Este de notat și faptul că dacă alegerile prezidențiale în R. Moldova vor avea loc în anul 2024, atunci până la alegeri vor fi disponibile, în cel mai bun caz, doar rezultatele preliminare ale recensământului. Rezultatele finale succinte vor fi publicate în termen de 12 luni (până la 7 iulie 2025), iar cele finale desfășurate – în termen de 18 luni (până la 7 ianuarie 2026). Astfel, partidul de guvernământ, chiar dacă va dori, nu va putea utiliza datele colectate în cadrul recensământului pentru a influența cumva alegerile prezidențiale”, explică reprezentanții BNS.
În aceeași emisiune, Igor Dodon a îndemnat cetățenii să nu participe la recensământ „dacă nu au dorință”, asta deși articolul 7 din Legea privind recensământul populației și locuințelor stabilește clar că participarea la recensământ este obligatorie.
„Apar opiniile mai multor cetățeni care cred că este vorba despre o informație necesară pentru anumite comitete militare”
Un alt promotor al tezelor false despre recensământ este deputatul PSRM, Bogdan Țîrdea. Spre deosebire de liderul PSRM, Țîrdea a vorbit voalat la acest subiect, protejându-se prin utilizarea unor fraze precum „în mass-media apar opinii ale mai multor cetățeni” sau „noi intuim”.
În cadrul unei conferințe de presă, la 11 aprilie, Bogdan Țîrdea a spus că „acest așa-zis recensământ a bulversat întreaga societate, a creat panică și a creat mai multe fobii și temeri despre scopurile reale.”
„În mass-media apar opinii ale mai multor cetățeni care cred că fie este vorba de o inventariere, fie este vorba despre o informație necesară pentru anumite comitete militare – военкомат (birou militar de informare și înrolare, n.r.) cum le mai spunem noi în limba rusă, fie este o tentativă de a aduna informațiile necesare pentru a falsifica ulterior datele referendumului și a campaniei prezidențiale”, a spus Bogdan Țîrdea.
BNS: Chestionarele de recensământ nu conțin întrebări despre avere, câștiguri, impozite, datorii
În afirmațiile deputatului PSRM am identificat trei teze false combătute de BNS. După cum am precizat și în cazul lui Igor Dodon, conform reprezentanților Biroului, afirmația precum că recensământul reprezintă o tentativă de a aduna informațiile necesare pentru a falsifica referendumul care urmează să fie organizat în toamna acestui an este falsă. La fel, BNS precizează că nu este adevărată informația precum că prin recensământ, statul vrea să afle despre toate veniturile și proprietățile noastre, adică să facă o inventariere, așa cum afirmă Țîrdea.
„În primul rând, statul deja are informații despre veniturile și proprietățile noastre. Fiecare cetățean se poate convinge despre aceasta, accesând cu ajutorul portalului guvernamental https://mcabinet.gov.md/ro și a unei semnături electronice toate informațiile despre veniturile sale și proprietăți, care sunt în bazele de date ale diferitelor instituții ale statului. De asemenea, chestionarele de recensământ nu conțin întrebări despre avere, câștiguri, impozite, datorii, colecții, moșteniri, conturi, firme, bunuri în posesia cetățenilor. Mai mult decât atât, răspunsurile individuale date de fiecare persoană în parte nu vor fi transmise de BNS altor autorități publice”, precizează BNS.
Reprezentanții Biroului cataloghează ca fiind falsă și informația precum că datele colectate la recensământ vor fi utilizate „pentru anumite comitete militare”, așa cum afirmă Țîrdea.
„Recensământul populației și locuințelor nu are nicio legătură cu evenimentele externe sau interne, aceasta este o cercetare statistică care se organizează regulat, la fiecare 10 ani. Recensămintele precedente în Moldova s-au desfășurat, de exemplu, în anii 2004 și 2014. Acum noi suntem în anul 2024, respectiv, au trecut 10 ani de la recensământul precedent, de aceea se organizează un recensământ nou”, susțin reprezentanții BNS.
Deși nu o spune direct, Bogdan Țîrdea a menționat teza falsă operată și de Igor Dodon despre „defavorizarea moldovenilor”.
„Noi intuim, presupunem că, de fapt, asta se face pentru a crește artificial cantitatea sau numărul de reprezentanți ai unei etnii în defavoarea etnosului majoritar și națiunii majoritare a acestei țări, în defavoarea moldovenilor. Este așa o întrebare: «Care este limba vorbită de obicei?». Noi nu suntem siguri care limbi vor fi introduse. Va fi aici, de exemplu, limba moldovenească, care până la venirea PAS-ului era limbă înscrisă în Constituția R. Moldova prin art. 13?”, a spus Țîrdea.
„Autoritățile elaborează tehnologia de colectare a voturilor”
Într-o postare din 8 aprilie, pe canalele sale de pe rețelele de socializare, deputatul fugar Ilan Șor enumeră și el mai multe „scopuri” ale recensământului, apreciate ca fiind false de către reprezentanții BNS.
„Este evident că sunt colectate date cu caracter personal: cu siguranță nu au dreptul să ceară un număr de telefon. Urmează însă în curând alegerile și referendumul. Fără îndoială, Sandu nu va aduna numărul necesar de voturi. Și dacă vor trebui să caute o cale de ieșire, aceste informații vor fi foarte utile. Pot să presupun că în asemenea mod, autoritățile elaborează tehnologia de colectare a voturilor”, a scris Ilan Șor pe Facebook.
Directorul BNS: „Este exclus ca cineva să utilizeze datele personale ale cuiva.”
Directorul BNS, Oleg Cara, a combătut în cadrul Podcastului ZdCe teza falsă privind colectarea datelor ce au caracter personal.
„Datele individuale, la nivel de persoană, nu le va primi nimeni. Și persoanele din cadrul BNS nu vor avea acces la datele individuale. Odată ce datele se stochează pe serverul Biroului, aceste date vor fi pseudonimizate și însăși prelucrarea datelor va fi făcută cu datele pseudonimizate în care nu se regăsește codul IDNP și alte date care permit identificarea directă a persoanei. Este exclus ca cineva să utilizeze datele personale ale cuiva. Datele colectate în cadrul recensământului se referă la date statistice, iar legea cu privire la recensământ stipulează expres că datele colectate în cadrul recensământului sunt confidențiale și protejate de stat, a spus Oleg Cara.
„Ne vor fi luate averile dacă nu ne vom împotrivi”
Fostul președinte al Partidului Popular Creștin Democrat (PPCD), Iurie Roșca, numește recensământul «великая перезагрузка» (marea resetare, n.r.) și spune că scopul recensământului este de a sărăci R. Moldova prin inventarierea averii.
„Dacă ne numărați, înseamnă că pregătiți un colaps economic, foame artificială și, în schimbul unei farfurii de terci, ne veți lua averile. Trebuie să înțelegeți că ne vor fi luate averile dacă nu ne vom împotrivi. Acest recensământ face parte din «marea resetare». Ne numără pentru a ne transforma în niște săraci, dependenți de guvernarea care va deveni complet dependentă de corporații transnaționale amplificate de avansul tehnologic”, a spus Iurie Roșca într-un video din 10 aprilie.
Ion Tăbârţă: „Sunt așa-numitele teorii conspiraționiste de ordinul globalizării”
Analistul politic Ion Tăbârţă spune că narațiunile lui Iurie Roșca sunt, de fapt, niște teorii ale conspirației.
„Sunt așa-numitele teorii conspiraționiste de ordinul globalizării. Se știe că adepții acestor teorii spun că globalizarea distruge tot ceea ce este național. În cazul domnului Roșca, comentariile sunt de prisos. Este un anumit procentaj de cetățeni care crede acestor conspirative și anume, că avem anumite forțe globale, oculte care doresc să-și extindă influența pentru a se îmbogăți. Ceea ce spune domnul Roșca cu referire la recensământ este un fals”, a spus Ion Tăbârţă.
Potrivit BNS, rezultatele provizorii ale recensământului populației și locuințelor 2024 (numărul persoanelor recenzate pe sexe, medii și în profil teritorial) vor fi făcute publice până la 31 decembrie 2024. Rezultatele definitive vor fi publicate pe pagina web a BNS până la 31 decembrie 2026.
În recensământul populației și locuințelor 2024 au fost investite 2,075 milioane de euro, cu sprijinul Uniunii Europene, a Fondului Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) și altor parteneri din afară.
