VIDEO Primarul care a cumpărat un sat

După mai bine de zece ani de la inundațiile care au șters de pe hartă satul Cotul Morii din raionul Hîncești, oamenii încă nu-și pot face acte de proprietate pentru noile case, construite de autorități pe un deal, la câțiva kilometri de vechiul sat. Localnicii au devenit victime colaterale ale unui litigiu dintre primarul de atunci, reales în funcție anul trecut, și primăria Cotul Morii.

În decembrie 2010, în timp ce casele erau deja în construcție, primarul a cumpărat terenuri cu o suprafață de peste 9 ha din noul sat. Întrucât a fost deposedat de acele terenuri, pentru care, conform contractelor de vânzare-cumpărare, a plătit cca 60 de mii de lei, primarul cere acum de la primăria pe care o conduce despăgubiri de 34 de milioane de lei, în timp ce bugetul anual al localității abia depășește un milion de lei.

Primarul susține că a cumpărat respectivele terenuri „pentru a-i ajuta” pe localnici, însă nu explică exact modul în care ar fi putut ajuta sătenii, cumpărând terenurile de sub casele lor.

6 iulie 2010. Un dig de protecție din preajma satului Nemțeni, raionul Hîncești, cedează sub presiunea imensă a apelor umflate ale Prutului. Puhoiul „înghite” aproape în totalitate satul Cotul Morii și afectează, parțial, alte trei localități: Nemțeni, Sărăteni și Obileni.

În următoarele zile sute de case și mii de hectare agricole sunt distruse de ape. Localnicii au fost evacuați și adăpostiți în instituții publice sau pe la rude. În zilele ce au urmat inundațiilor, atât autoritățile centrale, cât și cele locale s-au întrunit de urgență în ședințe, în repetate rânduri, pentru a lua decizii privind lichidarea consecințelor calamității.

Cea mai mare problemă era, în acel moment, construirea de noi locuințe pentru sinistrați.

Satul nou, construit pe un câmp agricol

Pe 16 iulie 2010, Consiliul Local a aprobat decizia privind reamplasarea localității Cotul Morii în regiunea „Leușoaia” – un deal de la hotarul satelor Leușeni și Cotul Morii, folosit până atunci în scopuri agricole. Localnicii dețineau aici parcele agricole de aproximativ 14 ari fiecare. Oamenii au decis să renunțe la aceste cote-părți pentru a putea fi construit noul sat. S-a decis ca fiecărei gospodării nou construite să-i fie alocat câte un teren de 12 ari.

Pe 26 iulie 2010, Consiliul Raional Hîncești a eliberat certificatul de urbanism pentru construcția noii localități. Peste o lună, la sfârșitul lunii august, a fost dat startul lucrărilor de construcție. Regiunea „Leușoaia”, folosită până atunci în agricultură, s-a transformat într-un imens șantier de construcții pe care au fost mobilizați peste cinci mii de muncitori.

În decembrie, în timp ce lucrările de construcție erau în toi, multe case fiind deja ridicate, primarul de atunci al localității, Mihail Merzîncu, cumpără zeci de terenuri care, oficial, au fost trecute în contractele de vânzare-cumpărare drept terenuri cu destinație agricolă, dar, de facto, se aflau deja sub casele nou construite.

Tranzacțiile făcute de primar au fost posibile pentru că vechii proprietari nu fuseseră încă oficial expropriați și nici nu erau aplicate interdicții de înstrăinare a terenurilor, chiar dacă în acea zonă se construia deja noul sat.

„A cumpărat ca să capete niște foloase de acolo, asta-i evident”

Ion Brânză, viceprimarul satului Cotul Morii din perioada inundațiilor, afirmă că primarul a cumpărat terenurile conștient că nu le va putea folosi în scopuri agricole și că, de fapt, a urmărit scopul de a trage foloase materiale în urma unor eventuale despăgubiri oferite de către stat.

„Lansarea proiectului de construcție a ambelor sate (Cotul Morii și Sărăteni, n.r.) a fost la 27 august. Au venit reprezentanți de la parlament, de la guvern și s-a pus prima piatră, că aici va fi. În septembrie de-acum mergea lucrul în toi. Pe șantier lucrau în jur de vreo 6 mii de oameni. Vreo 20 de firme erau. Adică s-a pus întrebarea ca foarte repede să se construiască, pentru că mulți oameni nu aveau unde să trăiască la acel moment. Undeva la sfârșit de noiembrie – început de decembrie de-acum o parte din case au fost repartizate și oamenii s-au mutat și trăiau în ele. Clar că nu erau condițiile care trebuie, nu era apă și încă multe lucruri nu erau, dar era mai bine decât să stea pe undeva pe la rude. De-acum în decembrie oamenii trăiau acolo, erau mulți care s-au mutat acolo, și la Sărăteni, și la Cotul Morii. Dumnealui (primarul, n.r.) era la curent sută la sută pentru că, practic, toate casele, dacă nu erau terminate, erau toate începute la acel moment”, afirmă fostul viceprimar.

„Eu mă gândesc că a știut că din asta va avea ceva. A cumpărat ca să capete niște foloase de acolo, asta-i evident”, adaugă Ion Brânză.

„Când s-a luat decizia să se facă satul aici, dl Merzîncu era primar. El a venit cu consiliul care era în acel moment, eu încă nu eram consilier, și a luat decizia să facă satul aici, împreună cu oameni mai bătrâni. S-a luat o decizie de nivel local ca să nu mai fie vânzări, cumpărări, că aici o să facă satul. Pe urmă noi am renunțat toți la pământuri și a început construcția. Când ne-am trezit, pe teritoriul ăsta erau pământuri cumpărate de dl Merzîncu. De unde, cum? El spune că a făcut niște schimburi de terenuri, dar el era primar și știa că nu trebuia. Aici a urmărit un scop – de a-l cumpăra în destinație arabilă și când îi schimbi destinația pentru construcție, cred că știți ce înseamnă și ce preț se ridică”, afirmă un alt localnic, Iulian Verdeș, care de mai mulți ani este și consilier local la Cotul Morii.

Primarul pierde alegerile și refuză propunerile noii administrații locale

La un an de la inundații, în urma alegerilor locale din iunie 2011, Mihail Merzîncu pierde fotoliul de primar. Câteva luni mai târziu, pe 8 noiembrie 2011, Consiliul comunei Cotul Morii adoptă o decizie „Cu privire la declararea lucrărilor de construcție a caselor de locuit în masivul de terenuri „Leuşoaia” de utilitate publică şi exproprierea unor sectoare de terenuri agricole”.

Astfel, terenurile care aveau anterior destinație agricolă, inclusiv cele aflate în proprietatea lui Mihail Merzîncu, au fost declarate terenuri de utilitate publică. 

În decembrie 2011, administrația locală, condusă deja de noul primar, Lucica Guștiuc, a emis un act informativ prin care Merzîncu a fost anunțat că a fost expropriat de 68 de sectoare de teren agricol cu suprafața totală de 9,04 ha, fiindu-i propus spre schimb un teren consolidat de 9,10 ha. Pe 9 ianuarie 2012, Merzîncu și soția sa au informat primăria Cotul Morii că „resping în mod categoric oferta propusă, solicitând să le fie acordat un teren de pământ ocupat de localitatea nou construită în mărime de 1 ha de-a lungul drumului auto Chişinău – Leușeni, iar diferența să le fie acordată în trupul de pământ Creasta Dealului”, un teren în localitatea construită, transmiterea fostului punct medical şi fostei grădinițe de copii”.

Solicitările ex-primarului au fost respinse de către Comisia pentru soluționarea întâmpinărilor. 

Ulterior, prin decizia Consiliului Comunal Cotul Morii din 20 februarie 2012, s-a aprobat mărimea despăgubirilor pentru înstrăinarea forțată în cuantum de 656 264 lei. Merzîncu însă a considerat că „valoarea despăgubirii juste în acest caz trebuie să fie de nivelul celei de pe piața liberă cu referire la terenurile pentru construcție” și nu raportat la prețul pentru terenuri agricole, așa cum erau terenurile sale în momentul în care a fost deposedat de ele.

Acționează primăria în judecată și cere despăgubiri de peste 30 de milioane de lei

Pentru că nu a ajuns la un consens cu primăria, în iulie 2013, Mihail Merzîncu și soția sa, Maia, acționează în judecată autoritățile publice locale. Fostul primar cerea exproprierea totală în folosul statului a 8,9 ha pe care le deținea la Cotul Morii, iar drept despăgubiri, Merzîncu solicita de la primăria și Consiliul Comunal Cotul Morii 10,1 milioane lei. Alte 3,3 milioane lei solicita cu titlu de dobândă de întârziere, 1,8 milioane cu titlu de penalitate, 674 de mii de lei cu titlu de venit ratat și 67 de mii de euro drept prejudiciu moral. În total, suma pretinsă de Merzîncu de la autoritățile locale se ridica la aproximativ 17 milioane de lei.

În cererea de chemare în judecată Merzîncu susținea că „dorea să se ocupe cu agricultura pe aceste terenuri, să cultive semințe de soi de floarea soarelui pentru a întreține familia, însă au fost nevoiți să constate că aceste terenuri au fost expropriate de fapt de către pârâți (primăria și consiliul Cotul Morii, n.r.), fiind în imposibilitate de a efectua careva lucrări pe aceste terenuri”.

Deși afirma că voia să facă agricultură, contractele de vânzare-cumpărare arată că cele mai multe dintre terenuri au ajuns în posesia lui Merzîncu în baza unor contracte de vânzare-cumpărare încheiate pe 20 și 27 decembrie 2010, când casele erau deja ridicate și era evident că pământul nu mai putea fi folosit în scopuri agricole.

Ulterior, întrucât judecarea dosarului s-a întins pe parcursul mai multor ani, avocatul lui Merzîncu a înaintat mai multe cereri de concretizare „în legătură cu actualizarea despăgubirilor sub forma dobânzii de întârziere şi a venitului ratat”. Astfel, în iunie 2018, suma pretinsă de la Primăria și Consiliul Comunal Cotul Morii depășea deja 31 de milioane de lei. 

Merzîncu câștigă în instanță 1,64 milioane de lei

Printr-o hotărâre a Judecătoriei Hîncești din 11 iulie 2018 a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Merzîncu. Instanța a dispus încasarea din contul Consiliului Local Cotul Morii în folosul familiei Merzîncu a sumei de 656 264 de lei cu titlu de compensare a pierderilor cauzate prin înstrăinarea forțată a terenurilor, 735 123 de lei drept dobândă de întârziere pentru perioada 2 decembrie 2011 – 19 iunie 2018, 29 de mii de lei cu titlu de despăgubire pentru venitul ratat pentru anul 2011, 100 de mii de lei pentru compensarea pagubelor morale și 25 de mii de lei drept cheltuieli pentru serviciile avocatului. În total: 1,54 milioane de lei.

Hotărârea Judecătoriei Hîncești a fost contestată atât de Merzîncu, cât și de autoritățile publice locale. În ianuarie 2019, Curtea de Apel Chișinău a casat hotărârea primei instanțe și a trimis cazul spre rejudecare la Judecătoria Hîncești, în alt complet de judecată.

Prin încheierea Judecătoriei Hîncești din 5 aprilie 2019, instanţa a dispus atragerea în proces în calitate de intervenient accesoriu din partea pârâților (primăria și Consiliul Local Cotul Morii, n.r.) a Guvernului R. Moldova, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcțiilor, Agenția Servicii Publice, Consiliul raional Hîncești, ÎS „Institutul National de Cercetări şi Proiectări în domeniul Amenajării Teritoriului și Arhitecturii „Urbanproiect”. 

Între timp, avocatul lui Mihail Merzîncu a depus o nouă cerere suplimentară de concretizare prin care suma solicitată de clientul său ajungea la 33,9 milioane de lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Hîncești din 20 ianuarie 2020, redactată integral la 10 iunie 2020, a fost dispusă încasarea „în mod solidar de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanțelor al R. Moldova şi Consiliului local Cotul Morii” a sumei de 656 264 lei cu titlu de compensare a pierderilor cauzate prin înstrăinarea forțată a terenurilor, 866 951 lei cu titlu de dobândă de întârziere, câte 50 de mii de lei pentru fiecare reclamant cu titlu de prejudiciu moral și 25 de mii de lei pentru cheltuielile de asistență juridică. În total, a fost dispusă încasarea în beneficiul soților Merzîncu a sumei de 1,64 milioane de lei.

Această sumă depășește bugetul anual al Primăriei Cotul Morii, susține fosta primară Lucica Guștiuc.

„Bugetul comunei Cotul Morii e între 1,2 și 1,5 milioane. Depinde de la an la an. Din acești bani cel mai mult merge spre salarizarea angajaților. Nici nu se discută ca primăria și Consiliul Local să poată da așa bani. Nu știu de unde poate lua primăria 1,7 milioane ca să-i aloce lui Merzîncu. Nu am idee. Când o să fie decizia irevocabilă, vă dați seama că o să meargă la executorul judecătoresc și executorul este obligat să vină să pună sechestru pe bugetul primăriei ca să fie alocați acești bani. Asta ar bloca totul”, afirmă fosta primară.

Serghei Palmă, avocatul contractat de fosta primară pentru a reprezenta interesele primăriei Cotul Morii în procesul contra lui Mihail Merzîncu, spune că a contestat cu apel hotărârea judecătoriei Hîncești, după care contractul i-a expirat.

„Eu am participat până la pronunțarea hotărârii și am contestat-o cu apel. În continuare, cu dl Merzîncu nu am mai avut niciun contact. Știu că e programată ședință la Curtea de Apel la sfârșitul lunii septembrie, dar mai departe nu cunosc nimic. Rămâne primarul actual să decidă ce face și cum face”, ne-a comunicat avocatul.

Primarul, achitat într-un dosar penal de abuz în serviciu

În paralel cu dosarul în care Mihail Merzîncu cerea despăgubiri de milioane de lei de la primăria Cotul Morii, a derulat și un alt dosar, penal, în care Merzîncu era învinuit de abuz de serviciu săvârșit de o persoană cu funcție de demnitate publică.

În decembrie 2014, prima instanță l-a achitat pe Mihail Merzîncu pe acest dosar. Curtea de Apel Chișinău l-a găsit însă vinovat de abuz de serviciu și i-a aplicat o pedeapsă penală sub formă de amendă în mărime de 20 de mii de lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de demnitate publică pe un termen de 5 ani.

Instanța de apel a constatat că Mihail Merzîncu, „conducând cu activitatea Primăriei comunei Cotul Morii, raionul Hîncești, aflându-se în serviciul colectivității locale, urmărind scopul de profit, dispunând de informația unde urmează a fi construite casele pentru sinistrații inundațiilor din vara anului 2010, cine sunt proprietarii terenurilor date și cunoscând faptul că pentru retragerea de la populație a terenurilor date statul va fi obligat să le achite acestora despăgubiri […] a procurat de la persoane fizice 72 de terenuri cu suprafața totală de 9,71 ha, din extravilanul comunei Cotul Morii în interese personale, dintre acestea pe 69 de terenuri cu suprafața de 9,11 ha la momentul dat se derulau lucrări de construcție a caselor pentru sinistrați, în contracte fiind indicată lipsa construcțiilor pe aceste terenuri, pentru ca ulterior să solicite despăgubiri din bugetul de stat în sumă de 656 264 lei”.

Conform informațiilor din dosar, valoarea contractelor de vânzare-cumpărare a terenurilor, încheiate de primar în decembrie 2010, era de circa 60 de mii de lei.

Punctul final pe acest dosar a fost luată însă la CSJ care, pe 22 decembrie 2015, a casat integral decizia Curții de Apel, menținând sentința de achitare emisă de Judecătoria Hîncești. Astfel, Mihail Merzîncu a scăpat nevinovat din dosarul în care era judecat pentru abuz de serviciu. 

„În sat la noi nimeni n-are documente pe case”

Procesul de judecată dintre Merzîncu și Primăria Cotul Morii se răsfrânge însă asupra tuturor localnicilor din satul Cotul Morii. Întrucât terenul de sub casele lor se află în litigiu, sătenii nu-și pot înregistra oficial la Cadastru bunurile imobile pe numele lor.

Chiar dacă de la construcția satului nou au trecut deja 10 ani, terenurilor de sub case așa și nu le-a fost schimbată destinația din terenuri agricole în terenuri pentru construcție.

„În sat la noi nimeni n-are documente pe case. Noi trăim ca și cum ilegal. Nici nu știm ale cui sunt casele încă. Cât suntem în proces de judecată nimeni nu-ți face documente. Am avut decizii luate multe: să-i dăm lui pământuri, să schimbăm, să facem, adică n-am stat pe loc, dar nu s-a rezolvat nimic”, susține consilierul local Iulian Verdeș. 

Galina Bivol, soră medicală, dar și membră a Consiliului comunei Cotul Morii, spune că unii săteni deja au decedat, fără a putea lăsa casele drept moștenire urmașilor. „Închipuiți-vă, când moare stăpânul casei, trebuie să cauți toți succesorii. Unul vrea poate, altul nu vrea. Sunt cazuri că familia avea 10 copii, sunt cazuri că aveau doi copii. Trebuie fiecare să aibă iscălitură. E foarte greu. Lumea, într-adevăr, plânge. Plâng bătrâneii că nu pot să-și documenteze casele. Sărăteniul e documentat, dar Cotul Morii nu-i documentat”, afirmă Galina Bivol.

Despre problemele care rezultă din faptul că sătenii nu au acte de proprietate asupra caselor ne-a vorbit și fostul vice-primar Ion Brânză: „Aici de-acum au trecut 10 ani, mergem pe al unsprezecelea an, mulți oameni de-acum nu-s, acolo trebuie moșteniri, trebuie de implicat judecata. E complicat. Și cu cât o să ne ducem mai departe, cu atât mai complicată o să fie treaba asta”.

Promite că rezolvă problema actelor și devine, din nou, primar

În octombrie 2019, după o campanie electorală în care a promis sătenilor că rezolvă problema actelor pentru case, Mihail Merzîncu a devenit din nou primar, după o pauză de 8 ani. „Documentația caselor de locuit – gratis” era primul punct din afișul său electoral, urmat de promisiunea de asfaltare a drumurilor, construcția unui apeduct și a canalizării etc.

La aproape un an de când a fost ales, niciuna dintre aceste promisiuni, susțin sătenii, nu a fost îndeplinită și nici nu a fost inițiată vreo acțiune pentru a le îndeplini.

„În campania electorală a promis la toți câte 12 mii de lei și că în decurs de o lună de zile le face la toți documente, de parcă dumnealui ar fi notar, ar fi judecător, ar fi Cadastru. Asta e zero. Nimeni nu poate să facă. Nici el, nici dumneata, nimeni nu poate să facă așa ceva. Este lege în țara asta și trebuie s-o respectăm toți”, afirmă fostul viceprimar Ion Brânză.

„Nu putem să știm ce va fi. El a promis în campania electorală că imediat ce devine primar, dacă lumea îl votează, el retrage cererea și documentează satul, dar dumnealui acum nici nu are de gând”, ne-a spus și consiliera locală Galina Bivol.

Primarul – în proces de judecată cu primăria pe care o conduce

Procesul de judecată dintre Mihail Merzîncu și Primăria Cotul Morii urmează acum să continue dintr-o nouă perspectivă: primarul Mihail Merzîncu va trebui să apere interesele Primăriei în lupta cu reclamantul Mihail Merzîncu. 

„Unde s-a mai văzut? Numai la noi, în R. Moldova, poate să fie așa ceva. Adică el devine primar și se judecă cu primăria. Dar de unde să dea primăria? Nu are primăria acești bani. Adică să pună sechestru pe primărie, cred că vreo 20-30 de ani n-o să se construiască în sat absolut nimic, o să rămânem cu ceea ce a fost și primăria o să strângă impozite și o să-i întoarcă lui banii. În 2010, când satul era practic construit, lumea deja trăia, dar dumnealui cumpăra pământ… Cum poate să fie așa?”, se întreabă consiliera locală Galina Bivol, aflată în opoziție față de majoritatea socialistă din Consiliul Local Cotul Morii.

Mulți dintre localnicii pe care i-am întâlnit pe ulițele satului spun că știu despre procesul de judecată dintre primar și primărie. Totuși oamenii speră că „primarul o să rezolve” problema actelor pentru case, așa cum a promis în campanie.

Primarul: „Ca să rezolvăm problema, pentru asta am cumpărat”

În ziua în care am fost la Cotul Morii primarul Mihai Merzîncu nu era la primărie. Secretara ne-a spus că acesta se află în centrul raional, la Hîncești. Fiind încă în fața primăriei, l-am contactat telefonic pe primar și i-am comunicat că am vrea să discutăm despre litigiul pe care-l are cu primăria pe care o conduce. Acesta ne-a spus că are „multe probleme” de rezolvat la Hîncești și că nu știe când va reveni, dar ne-a spus că ne va contacta când va ajunge în sat, lucru care nu s-a mai întâmplat. Până la ora 18, când am plecat din sat, primarul nu revenise încă nici acasă, nici la primărie. Peste câteva zile l-am sunat din nou. După câteva minute de discuții vagi, l-am întrebat pe Mihail Merzîncu de ce, în decembrie 2010, a cumpărat terenurile, știind că pe ele se construia deja noul sat. Redăm mai jos dialogul dintre reporterul ZdG și primarul din Cotul Morii: 

M. Merzîncu: Da, eu recunosc, în timpul inundațiilor au fost cumpărate de mine, dar până la mine ele erau deja cumpărate.
ZdG: Dar nu vorbim ce a fost până atunci. Iată d-stră, în decembrie, de ce ați cumpărat terenurile dacă știați că… 
M. Merzîncu: Dacă vreți să discutăm la masa rotundă, poftim, invitați mai mulți și haideți să discutăm, eu sunt gata. Eu la telefon mai mult nu discut cu d-stră.
ZdG: Dar spuneți-mi de ce ați cumpărat, știind că acolo deja se construiau case?
M. Merzîncu: Eu v-am răspuns că au fost cumpărate până la mine, de altcineva.
ZdG: Dar d-stră, fiind primar, de ce ați decis să le cumpărați, dacă știați că acolo deja se construiesc case și că nu poate fi făcută agricultură pe acele terenuri. D-stră conștient le-ați cumpărat, nu? Știați că …
M. Merzîncu: Da, conștient, ca să rezolv problema oamenilor. Și azi sunt gata să rezolv problema oamenilor. Conștient am făcut asta. 
ZdG: Cum rezolvați problema oamenilor, cumpărând acele terenuri?
M. Merzîncu: Ca să rezolvăm problema, pentru asta am cumpărat. Dar când am văzut jurnaliștii și cum au făcut și alții, și prim-ministrul pe atunci ce a făcut, nu am fost de acord cu asta, cum au procedat dumnealor. Am fost pedepsit și atunci, și…
ZdG: Puteți să-mi explicați cum, cumpărând acele terenuri, d-stră ajutați… 
M. Merzîncu: La revedere! O zi bună!

L-am sunat repetat pe Mihail Merzîncu, însă acesta nu ne-a mai răspuns la telefon. 

CV-ul politic al primarului: creștin democrat, liberal, socialist

Mihail Merzîncu a fost ales pentru prima dată primar al localității Cotul Morii în iunie 2007, din partea Partidului Popular Creștin Democrat, condus de Iurie Roșca. În 2011, a candidat din nou la funcția de primar din partea Partidului Liberal, însă a pierdut alegerile, fiind ales doar consilier local. În 2015, nu a mai candidat pentru primărie, activând ulterior în cadrul ÎS „Hîncești Silva”.

În 2019, a fost ales, din primul tur, primar din partea Partidului Socialiștilor. Noul primar și-a asigurat și majoritatea în consiliul local Cotul Morii, PSRM având 7 consilieri din 11. Unul dintre consilierii socialiști, Alexei Vacaru, a fost reprezentantul Consiliului Local în instanță în procesul pe care primăria îl are cu primarul. Tot în 2019 Mihail Merzîncu a fost și membru al grupului de inițiativă de colectare a semnăturilor pentru candidatul socialiștilor la funcția de deputat pe circumscripția Hîncești Ștefan Gațcan

Familia primarului Merzîncu mai deține și multe afaceri atât la Cotul Morii, cât și în satele vecine. Aceștia au un magazin de materiale de construcții și câteva de produse alimentare. De asemenea, Mihail Merzîncu gestionează, potrivit sătenilor, sute de hectare de terenuri agricole din lunca Prutului. 

Curtea de Conturi constata un șir de scăpări admise de instituțiile statului

Într-un raport din august 2011, Curtea de Conturi a R. Moldova constata un șir de nereguli admise de către diferite instituții publice în ceea ce privește alocarea terenului și construcția caselor de la Cotul Morii.

În raport se spunea că „autoritățile administrației publice locale (com. Cotul Morii, r-nul Hîncești) n-au elaborat şi n-au înaintat Guvernului propuneri privind schimbarea destinației terenurilor agricole care au fost atribuite construcției caselor de locuit pentru localitățile afectate de inundații, ceea ce creează impedimente la acordarea titlurilor de proprietate, la recepția finală a caselor construite, precum şi la transmiterea acestora proprietarilor”.

În raportul Curții de Conturi se mai spune că, potrivit informației prezentate de către Agenția Relații Funciare şi Cadastru (ARFC), 69 de terenuri cu suprafața de 9,11 ha, pe care derula construcția cartierelor locative pentru sinistrați, au fost cumpărate la 20 şi 27 decembrie 2010 de către persoană fizică Merzîncu Mihail, care la momentul tranzacției se afla în exercițiul funcției de primar al comunei Cotul Morii.

„În baza contractului de vânzare-cumpărare din 27.12.2010, persoana vizată a cumpărat 54 de terenuri agricole (7,60 ha) din extravilanul com. Cotul Morii, cu valoarea de 50 mii lei. În contract este indicat că pe aceste terenuri, la momentul tranzacției, nu existau construcții, pe când conform Deciziei Consiliului local al com. Cotul Morii din 13.07.2010, aceste terenuri au fost destinate lichidării consecințelor inundațiilor din luna iulie 2010. Pentru terenurile cu suprafața de 1,51 ha contractele solicitate de audit nu au fost prezentate de către ARFC”, se menționează în document. 

De asemenea, în raportul Curții de Conturi se spune că ARFC, care urma să asigure executarea lucrărilor de prospecțiuni geologice şi a lucrărilor topografice pentru terenurile pe care se preconiza construcția caselor de locuit, precum şi trasarea hotarelor loturilor de pământ pentru fiecare casă proiectată, a admis înregistrarea tranzacțiilor de cumpărare-vânzare, donație şi moștenire asupra terenurilor destinate construcției pentru sinistrați.

Totodată, guvernul nu a asigurat „definitivarea soluționării situației privind schimbarea destinației terenurilor agricole atribuite construcției cartierelor locative pentru sinistrați”.

Primăria, datoare cu 1,3 milioane de lei într-un alt litigiu legat de pământuri

Primăria și Consiliul Local Cotul Morii este implicată într-un proces de judecată similar și cu Vladislav Melnic, și el proprietar al unor terenuri, cu o suprafață cumulată de 8,4 ha, pe care a fost construit noul sat.

Spre deosebire de Merzîncu, Vladislav Melnic a intrat în posesia terenurilor cu mult înainte de a avea loc inundațiile, majoritatea fiind cumpărate în 2008.

După ani de procese, pe 13 mai 2020, Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a menținut în vigoare hotărârile instanțelor ierarhic inferioare prin care „a fost stabilit cuantumul despăgubirilor pentru exproprierea terenurilor ce aparțin lui Melnic Vladislav şi Melnic Galinei, în mărime de 530 770 de lei şi venitul ratat pentru anul 2011, în sumă de 29 560 de lei”.

Totodată s-a dispus încasarea din contul Consiliului Local Cotul Morii a sumei de 707 232 lei cu titlu de dobândă de întârziere pentru perioada 16 iulie 2010 – 25 aprilie 2018 și câte 30 de mii de lei pentru fiecare dintre soți cu titlu de prejudiciu moral. În total: 1,32 milioane de lei.

Contactat de ZdG, Vladislav Melnic susține că încheierea irevocabilă a CSJ nu a fost încă executată și că nu a încasat niciun leu din suma dispusă de instanță.