Irina Vlah, candidata de pe cursa Chișinău-Moscova la funcția de președinte al R. Moldova: avere, falsuri și controverse
Transformată dintr-o pro-rusă înverșunată, autoare a sloganului „Este în puterile noastre să fim cu Rusia”, într-o pro-europeană declarată, autoare a afirmației „R. Moldova trebuie să fie parte a Uniunii Europene”, Irina Vlah se vrea președintă a R. Moldova.
Ziarul de Gardă a analizat averea, falsurile și controversele ce planează în jurul Irinei Vlah, înregistrată de Comisia Electorală Centrală în calitate de candidată independentă la funcția de președinte al R. Moldova.
De cinci ori deputată, de două ori bașcană și o dată – candidată la funcția de președinte al R. Moldova
2005-2015. De pe lista candidaților Partidului Comuniștilor la scrutinul parlamentar din 2005, Irina Vlah ajunge direct în Parlament. Își păstrează fotoliul de deputată și în urma altor patru scrutine parlamentare în aceeași fracțiune – cea a Partidului Comuniștilor din R. Moldova (PCRM). La o lună după realegerea ei în calitate de deputată pentru al cincilea mandat, în decembrie 2014, Vlah părăsește rândurile PCRM și devine deputată independentă, argumentând că formațiunea comunistă „și-a dezamăgit electoratul pro-rus” după ce a ales să coopereze cu partidele pro-europene.
Martie 2015. Fără a-și duce la capăt mandatul de deputată obținut la sfârșitul anului 2014, după ce în 2010 a pierdut lupta pentru fotoliul de bașcan al regiunii găgăuze, Vlah se lansează în cursa pentru alegerea guvernatorului Găgăuziei, având susținerea Partidului Socialiștilor din R. Moldova (PSRM). Cu un scor de puțin peste 51%, Vlah obține fotoliul de bașcană din primul tur.
Iunie 2019. Ulterior, în 2019, Vlah a fost realeasă în aceeași funcție cu 49 742 de voturi (91,27%). Igor Dodon, pe atunci – șef al statului, a fost la Comrat pentru a o felicita personal pe Irina Vlah. În septembrie 2021, liderul PSRM, Igor Dodon, a declarat că drumul comun al formațiunii sale cu Irina Vlah s-a încheiat. Fosta bașcană declara: „Noi am colaborat cu PSRM atunci când au coincis interesele.” Aflată la finalul celui de-al doilea mandat de bașcană a autonomiei găgăuze, nefiind eligibilă pentru al treilea mandat, Irina Vlah anunța la mijlocul lunii iulie 2023, în cadrul emisiunii „Moldova LIVE” de la postul „Exclusiv TV”, că planifică să se lanseze în politica națională.
Iulie 2024. După ce în perioada 2023-2024 a lansat mai multe campanii și inițiative sociale, la 17 iulie, Irina Vlah și-a anunțat intenția de a candida independent pentru funcția de președinte al R. Moldova.
Evoluția retoricii Irinei Vlah: 2014-2024
2014 – în cadrul campaniei pentru referendumul din Găgăuzia privind vectorul politicii externe: „Noi suntem pentru Rusia, suntem pentru Uniunea Vamală (Eurasiatică, n.r.)”;
2015 – sloganul campaniei pentru alegerile bașcanului Găgăuziei: „Este în puterile noastre să fim cu Rusia!”;
2023 – cartea „Profesia mea e politica”: „Cu toată dragostea pentru Rusia, găgăuzii nu au fost niciodată împotriva integrării europene”;
2024 – în cadrul unei discuții cu ZdG: „Poziția mea e clară, am spus de multe ori că R. Moldova trebuie să fie parte a Uniunii Europene.”
Avere: apartament de 113 m2 donat de mama pensionară
Potrivit declarației de avere și interese personale pentru anul 2023, depusă de Irina Vlah la Comisia Electorală Centrală, aceasta a avut un venit de puțin peste 500 de mii de lei, obținut din activitatea de guvernatoare a Găgăuziei. Deși nu indică niciun cont bancar, Vlah trece în declarație circa 900 de lei obținuți drept dobândă.
Vlah mai declară și un apartament de 113 m2, care ar valora circa 650 de mii de lei, obținut în 2020 printr-un contract de donație și un garaj de 21,5 m2, în valoare de puțin peste 120 de mii de lei, obținut prin aceeași modalitate, în proprietatea căruia a intrat în același an.
Anterior, portalul moldovacurata.md scria că mama guvernatoarei a cumpărat apartamentul și garajul în anul 2015, pe când avea 66 de ani. Întrebată dacă a contribuit la procurarea locuinței, având în vedere că puțini pensionari și-ar putea permite să facă astfel de cumpărături, Vlah spune că „mama mea are în spate o istorie lungă de muncă, iar mai mulți ani, o parte importantă din venituri a provenit din activitățile de gospodărie, la care au luat parte toți membrii familiei. Nu am participat la procurarea imobilului, dar am participat în limita posibilităților la amenajarea lui.”
Potrivit unei analize a jurnaliștilor de la Nokta, publicată în 2023, Irina Vlah a purtat în 2022 haine, bijuterii și accesorii care au costat mai mult decât salariul ei anual, care a fost de 296 de mii de lei sau aproximativ 15 mii de euro. Astfel, Vlah are peste 40 de sacouri diferite, care costă de la 200 de euro fiecare, bijuterii în valoare de 2000 de dolari, cinci perechi de ceasuri elvețiene de sute și mii de euro, precum și ochelari de 1400 de euro.
În timp ce Irina Vlah declară venituri modeste, fratele său, Serghei Vlah, a înregistrat succese în afaceri la scurt timp de la venirea Irinei Vlah la cârma Găgăuziei. În 2016, firma sa, „Demir-Agro”, a devenit cel mai mare exportator de cereale din regiune. Totodată, în aprilie 2021, „Demir-Agro” s-a plasat printre primele cinci companii exportatoare de cereale din R. Moldova. Vlah este și fondatorul altor două firme: SRL „Inter Com Trans” și SRL „Svd Trade”..
Vlah, lansatoare de falsuri
În ultima perioadă, Vlah a tirajat mai multe falsuri ce vizează războiul din Ucraina, neutralitatea R. Moldova și situația socioeconomică din țară.
Fals nr. 1: „Moldova se pregătește de război”
I rina Vlah, candidată la funcția de președinte al R. Moldova: „Pe fundalul sărăciei și haosului care crește, sunt tot mai multe indicii că Moldova se pregătește de război.”
Valeriu Pașa, expert Watchdog: „De război, în regiunea noastră, se pregătește și îl duce o singură țară – Federația Rusă. În cazul în care Federația Rusă reușește să își continue ofensiva în sudul Ucrainei și ajunge la hotarele R. Moldova, este absolut evident că țara noastră va fi supusă unui pericol militar, respectiv, în aceste condiții, autoritățile noastre trebuie să ia măsuri astfel încât capacitatea de apărare a țării să fie suficientă pentru a rezista unei potențiale agresiuni. Nu R. Moldova se pregătește de război, R. Moldova trebuie să fie gata să respingă orice agresiune care amenință țara noastră.”
Fals nr. 2: „Inițiativele de consolidare a statutului de neutralitate sunt blocate”
Irina Vlah, candidată la funcția de președinte al R. Moldova: „Toate inițiativele privind consolidarea statutului de neutralitate și recunoașterea sa la nivel internațional sunt blocate.”
Valeriu Pașa, expert Watchdog: „Statutul de neutralitate al țării noastre este consfințit în Constituție. Nu poți să fii foarte neutru sau doar un pic neutru. Poți să fii doar neutru din punct de vedere militar. Nu conducerea țării, nu armata națională, ci Federația Rusă încalcă statutul de neutralitate.”
Fals nr. 3: „R. Moldova traversează cea mai grea perioadă din istoria sa modernă”
Irina Vlah, candidată la funcția de președinte al R. Moldova: „Țara noastră, R. Moldova, traversează cea mai grea perioadă din istoria sa modernă.”
Valeriu Pașa, expert Watchdog: „Eu nu cred că doamna Vlah nu-și amintește despre anii 1990, când se deconecta lumina, când toată lumea nu primea salarii, pensii și este o prostie să spui că acum este cea mai grea perioadă din punct de vedere social. Da, există probleme sociale, există probleme economice, criza energetică care a fost provocată de Federația Rusă, războiul din regiune a dus la creșterea prețurilor, dar există și o cauză a acestor probleme.”
Controverse
1. Referendumul ilegal din Găgăuzia. Irina Vlah a fost una dintre inițiatorii referendumului consultativ din 2014 privind vectorul aderării regiunii găgăuze la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan. Referendumul a fost declarat ilegal de autoritățile de la Chișinău.
2. Irina Vlah, „pro-europeana” de pe cursa Chișinău – Moscova. În timp ce pregătea proiectul său de relansare în politica națională, menținând o retorică pro-europeană, Vlah continua cu regularitate să zboare la Moscova. După invazia Rusiei în Ucraina, cursa directă Chișinău – Moscova a fost anulată, iar Vlah poate ajunge în Federația Rusă prin Istanbul (Turcia) sau Erevan (Armenia).
Potrivit unor informații analizate de Ziarul de Gardă, în perioada ianuarie 2023 – ianuarie 2024, Irina Vlah a fost în Federația Rusă de mai multe ori via Istanbul sau Erevan. Totuși, chiar dacă este foarte activă pe rețelele de socializare, aceasta a făcut publică doar una dintre vizitele efectuate în țara lui Putin.
3. Vlah nu condamnă deschis războiul din Ucraina. Deși se declară, mai nou, pro-europeană și este „împotriva fiecărui război care este în lume”, după vizita sa în Federația Rusă din perioada 16-19 mai 2023, Vlah a publicat fără ezitare o fotografie care se află în disonanță cu poziția sa declarată față de „fiecare război care este în lume”. În spatele Irinei Vlah apare chiar portretul lui Vladimir Putin, președintele statului care a invadat Ucraina la 24 februarie 2022.
Întrebată de Ziarul de Gardă care este poziția ei față de războiul din Ucraina și dacă consideră că Rusia este stat agresor, Vlah s-a arătat nedumerită de ce nu o întrebăm și despre războiul din Israel.
ZdG: Care este poziția dumneavoastră față de războiul din Ucraina?
I. Vlah: Noi suntem împotriva fiecărui război care este în lume.
ZdG: Dar considerați sau nu că Rusia este agresorul?
I. Vlah: Nu vorbiți despre războiul din Israel? Nu vorbiți despre alte războaie? Că în lume sunt multe situații dificile…
ZdG: Acesta ne afectează direct pe noi.
I. Vlah: Noi trebuie să lucrăm pentru pace.
4. Relația Irinei Vlah cu biserica rusă care susține războiul din Ucraina. În 2018, Irina Vlah a fost distinsă cu medalia jubiliară a Bisericii Ortodoxe Ruse „La cea de-a 100-a aniversare a restaurării Patriarhiei în Biserica Ortodoxă Rusă”, aprobată prin ordinul Patriarhului Kiril al Moscovei şi al Întregii Rusii. Tot în 2018, Patriarhul Kiril, cel care susține deschis războiul dus de Federația Rusă împotriva Ucrainei, a semnat pentru Vlah ordinul Bisericii Ortodoxe Ruse. Deși datează încă de acum șase ani, el i-a fost înmânat abia acum, la 3 martie 2024, de către Înaltpreasfințitul Anatolie, arhiepiscopul de Cahul și Comrat.
