Interzicerea importului și fabricării anabolizantelor „a trimis” persoanele transgen pe „piața neagră”
O modificare legislativă operată în decembrie 2023, prin care au fost interzise importul, exportul și producerea steroizilor și anabolizantelor, a afectat întreaga comunitate a persoanelor transgen din Republica Moldova. Reprezentanții comunității reclamă lipsa accesului legal la testosteron, hormonul care le susține sănătatea și le menține aspectul fizic pe care și l-au dorit. Drept consecință, aceștia sunt nevoiți să procure medicamentul respectiv ilegal, pe piața neagră. De partea cealaltă, conducerea Ministerului Sănătății dă asigurări că bărbații transgen au acces gratuit la testosteron, iar la mijloc ar fi o problemă de interpretare a legii.
Alex are 21 de ani și este un bărbat transgen din Chișinău. El și-a început tranziția acum trei ani, iar de doi ani și jumătate urmează terapia hormonală. Pentru el, ca și pentru toți bărbații transgen, testosteronul este un medicament vital. Acum câteva luni însă, preparatul pe care îl administra Alex a dispărut din farmacii. S-a întâmplat după ce autoritățile au schimbat legislația, interzicând producerea și comercializarea medicamentelor ce au conținut de steroizi anabolizanți și androgeni, adică și a testosteronului pe care îl administrează bărbații transgen.
Cum a fost schimbată legea
În decembrie 2023, Parlamentul a adoptat în a doua lectură un proiect de modificare a Legii cu privire la medicamente, care prevedea „importul, fabricarea, distribuirea, comercializarea, prescrierea și eliberarea medicamentelor care conțin steroizi anabolizanți și androgeni, cu excepția medicamentelor ale căror nomenclatură și cantitate se aprobă anual de către Ministerul Sănătății și care sunt achiziționate prin procedura de licitație publică”. Autorul inițiativei legislative a fost Ministerul Sănătății, care a motivat necesitatea modificărilor prin faptul că în Republica Moldova, medicamentele care conțin steroizi anabolizanți și androgeni sunt utilizate pentru dopaj, întrucât datele statistice demonstrează că importul, producția internă și comercializarea lor în farmacii depășesc cu mult cantitatea medicamentelor de asemenea tip administrate în spitale. Totodată, prin aprobarea proiectului de lege, se urmărea și armonizarea legislației naționale la rigorile internaționale. „De asemenea, se urmărește implementarea prevederilor Agenției Mondiale Antidoping și ale Codului Mondial Antidoping”, se arăta în nota informativă la proiectul de lege.
Adoptarea proiectului de lege în două lecturi a durat mai puțin de două luni. Dacă inițial Ministerul Sănătății propunea doar interzicerea fabricării medicamentelor care conțin steroizi anabolizanți și androgeni, ulterior, la recomandarea Ministerului Justiției, în lege a fost introdusă și interzicerea importului și comercializării acestor preparate.
Cum funcționau lucrurile până să fie modificată legea
Până în prezent, bărbații transgen puteau să recurgă la terapia hormonală afirmativă de gen relativ ușor. După un anumit număr de sesiuni de terapie, aceștia obțineau de la psihologul Centrului „GenderDoc-M” un certificat care atesta prezența disforiei de gen. Cu acest certificat mergeau la endocrinolog. Membrii comunității transgen care colaborează cu Centrul „GenderDoc-M” se adresează la un singur astfel de specialist, relatează Alex.
„La endocrinolog treceai testele de sânge ca să se afle dacă nu ești predispus la riscuri, la boli cronice. Ulterior, mergeai la farmacie și îți luai testosteronul. Așa era anterior”, povestește bărbatul. Potrivit lui, acum preparatul lipsește în farmacii și asta pentru că a fost interzisă comercializarea testosteronului.
Comunitatea transgen, direct afectată, dar neconsultată
Comunitatea transgen nu a fost consultată cu privire la schimbările în legislație, spune Randi Lukian, coordonatorul grupului de sprijin pentru persoane transgen de la Centrul „GenderDoc-M”: „Legea a fost adoptată pe neașteptate. Noi am aflat post-factum.”
„Pe noi nu ne-a contactat nimeni și nu s-a adresat nimeni la comunitatea transgen”, spune și Alex. Bărbatul a aflat în luna martie că medicamentele care îi mențin sănătatea și îi întrețin aspectul fizic au dispărut din farmacii. „Eu trebuia să-mi reînnoiesc doza la preparatul dat și am sunat preventiv la farmacie ca să mă asigur că acest medicament este în stoc, la care mi s-a spus că nu este și nu va fi. Am contactat atunci Centrul «GenderDoc-M». Aceștia au vorbit cu o persoană de la Minister și ei i-au asigurat că se lucrează la legea asta și persoanele trans tot vor fi luate în considerare când se va procura acest preparat”, mărturisește Alex.
Și adjuncta Avocatului Poporului, Oxana Gumennaia, spune că proiectul de lege nu a fost consultat cu instituția. „Noi nu am primit la avizare această lege. Evident că, ipotetic vorbind, ea putea fi consultată și noi trebuia să vedem careva probleme care pot fi în această lege, dar acum foarte multe legi sunt adoptate de Parlament”, spune Oxana Gumennaia.
Lipsa de transparență în adoptarea modificărilor legislative a fost remarcată și de secretara Coaliției pentru Incluziune și Nediscriminare, Gheorghina Drumea. „Proiectul a fost publicat pe platforma Particip.gov.md, dar inițial, proiectul Ministerului Sănătății interzicea doar producerea, ceea ce era ok, iar versiunea finală am văzut-o doar în momentul în care a fost înregistrată în Parlament. Și atunci s-a întâmplat totul foarte rapid, într-o lună de zile, practic, fără consultări, el a fost votat în lectură finală. Chiar și în documentul de sinteză noi nu vedem opinia la nicio organizație din societatea civilă. Ceea ce înseamnă că noi, practic, nici n-am știut. Nu e atât de transparentă chestia de adoptare a legislației”, consideră Gheorghina Drumea.
Conducerea Ministerului Sănătății susține că bărbații transgen ar avea acces gratuit la testosteron
Secretarul de stat al Ministerului Sănătății, Alexandru Gasnaș, neagă că proiectul de lege nu ar fi fost consultat suficient cu societatea civilă. El spune că reprezentanții comunităților afectate trebuiau ele însele să știe despre modificările care urmau să fie operate în lege. „Această lege a fost publică în discuție, pentru că nu poți emite o lege fără transparență și fără să treacă toate etapele. Comunități sunt foarte multe. Comunitatea care este foarte interesată de orice aspect care ar putea să aibă un impact asupra ei îl comunică”, a declarat Gasnaș. Potrivit lui, schimbarea legii a fost necesară. „Anterior nu exista niciun registru, nu era o claritate – câți pacienți avem, câte persoane transgen au acces, cum ei ajung să aibă acces la aceste medicamente, pentru că nimeni nici nu se interesa. Era un fel de acces liber. Deci, ei se duceau la specialist sau nu se duceau, puteau să îl procure din farmacii liber”, menționează secretarul de stat.
El neagă faptul că persoanele transgen nu ar avea acces la testosteron, dar recunoaște că procedura a devenit mai complexă.
„În primul rând, acum, Comisiile de specialitate – de endocrinologie, andrologie, ne dau numărul estimativ al persoanelor care au nevoie de acest tip de medicație. Noi mai punem și o marjă de eroare și dăm această informație la Centrul de Achiziții Publice în Sănătate ca ei să facă această achiziție publică. Anul acesta, în 2024, a câștigat o companie internațională care a adus acest preparat la noi pe piață. Medicamentele sunt stocate la depozitul Spitalului Clinic Republican «Timofei Moșneaga» și la depozitul Institutului Mamei și Copilului. Deci, pacientul sau persoana transgen, dacă are necesitate, trebuie să se adreseze la specialist – endocrinolog sau androlog, care îi stabilește un diagnostic și o schemă de tratament conform protocolului. Cu acest consult i se recomandă să se adreseze la medicul de familie, la Asociațiile Medicale Teritoriale sau la orice Centru de Sănătate raional unde pacientul este arondat. Cu această recomandare, medicul de familie îi prescrie rețeta pentru preparat, pe care îl ia tot din farmacia instituției respective”, explică Alexandru Gasnaș.
Randi Lukian neagă faptul că persoanele transgen ar fi fost incluse în liste speciale pentru a putea beneficia de testosteron. „Au trecut deja opt luni, iar persoanele transgen sunt până acum ignorate. Alte persoane deja și-au primit testosteronul, dar nu și persoanele transgen, bărbații trans încă n-au intrat în această categorie. Autoritățile cer de la noi o cifră care să arate câte persoane pe lună, de exemplu, administrează acest hormon. Problema este că această cifră nu există. Pentru că sunt foarte mulți pacienți care îl administrează ilegal. Această cifră nu poate fi calculată, nicidecum”, spune reprezentanta GenderDoc-M.
Alexandru Gasnaș consideră că trecerea accesului la testosteron în cadrul medical era de așteptat să creeze rezistență din partea unor actori. „Sunt câteva mici probleme în sistem și la specialiști, pentru că s-a schimbat modul cum se face, dar asta este normal. E o rezistență în sistem. Ea se va echilibra. E o problemă de comunicare. Dacă nu este un impediment pentru restul pacienților, atunci pentru persoanele trans la fel. Problema nu este accesul propriu-zis la medicament, dar cum se face, pentru că undeva este factorul uman, dar nu problema de sistem”, consideră reprezentantul Ministerului Sănătății.
Persoanele transgen, nevoite să procure testosteron pe „piața neagră”
De partea cealaltă, Alex spune că interzicerea comercializării anabolizantelor i-a afectat direct sănătatea și „l-a forțat” să recurgă la procurarea ilegală a medicamentului de care are nevoie vitală. „Din cauza acestei legi, eu am fost forțat să renunț temporar la testosteron, pentru că elementar nu îl aveam. Au intervenit niște schimbări hormonale destul de neplăcute, a apărut înapoi ciclul menstrual, mă simțeam obosit, mai slăbit. Până la urmă, am aflat un contact al unui dealer local și m-am dus și l-am cumpărat ilegal. Eu sunt nevoit să încalc legea ca să am acces la aceste medicamente care mie practic îmi salvează viața”, mărturisește Alex.
Acest lucru îl confirmă și Randi Lukian: „Bărbații trans sunt nevoiți sau să cumpere «la negru» sau să aducă de peste hotare. Mulți chiar au plecat peste hotare doar ca să poată continua acolo să administreze testosteronul.”
„Legea este discriminatorie”
Accesul complicat la testosteron al persoanelor transgen este discriminatoriu, consideră Oxana Gumennaia. „Noi vorbim cel puțin de 2000 de oameni care pe viață trebuie să primească un tratament balansat, care nu trebuie să fie stopat dintr-o problemă legată de acces la acest medicament sau că trebuie să te gândești să cauți prin alte căi mai puțin legale un medicament care nici nu știi cât de calitativ este. Și asta este o problemă a statului”, subliniază adjuncta Avocatului Poporului.
Noile condiții de acces la medicamente par să nu reflecte realitatea în care trăim, consideră experții. „Noi trăim într-o societate destul de homofobă și transfobă. Mulți oameni nu se adresează la GenderDoc-M și nici nu spun că sunt așa și nu fac toate procedurile legale pentru a-și schimba genul. Ei primesc acest tratament pur și simplu venind la un medic endocrinolog, câteodată aducând un certificat de la psiholog că au disforie de gen”, spune Oxana Gumennaia.
„Noi, la nivel de societate, nu recunoaștem existența persoanelor care sunt în perioada de tranziție, nu recunoaștem faptul că persoanele își pot schimba identitatea de gen, nu tolerăm chestia asta. Și, respectiv, nu ținem cont de ei. Cumva, nu ne vine gândul la ei când facem o modificare legislativă”, este de părere și secretara Coaliției pentru Incluziune și Nediscriminare, Gheorghina Drumea.
Experta consideră că autoritățile trebuiau să se gândească la o măsură de tranziție sau la anumite excepții pentru persoanele transgen: „Putea să fie prevăzută o fereastră, să fie asigurat acest grup încontinuu cu medicamente până când Ministerul va achiziționa centralizat. Adică, autoritățile erau obligate să facă asta, pentru că dreptul la sănătate este unul garantat. El nu poate fi condiționat.”
Oxana Gumennaia le recomandă persoanelor transgen care au fost afectate de modificările operate în Legea Medicamentului să sesizeze Oficiul Avocatului Poporului și Consiliul de Egalitate. „Există o probabilitate foarte mare că decizia emisă de Consiliu va constata o discriminare indirectă a acestui grup de persoane. Posibil că legea nu a fost făcută cu intenție negativă, dar nu a luat în calcul aceste persoane”, consideră Oxana Gumennaia.
