Conflicte interne la CSM. Arbitru – Curtea Constituțională
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), instituție responsabilă de numirea și promovarea judecătorilor, dar și de buna funcționare a sistemului judecătoresc din R. Moldova, intră, din nou, într-o perioadă de incertitudine după ce doi deputați au cerut Curții Constituționale (CC) declararea neconstituționalității modificărilor legislative care au dus la crearea actualei componențe a CSM.
Sesizarea celor doi deputați este susținută și de unii membri ai CSM, șase la număr, aleși din rândul judecătorilor. Aceștia consideră că patru membri ai CSM, aleși de Parlament din rândul profesorilor de drept, au fost numiți pe criterii politice. Un alt element nou, care poate genera schimbări în CSM, este recenta cerere a unui fost membru de a fi repus în funcție, după ce, acum un an, acesta și-a depus demisia.
Schimbările de la CSM au fost inițiate în decembrie 2019, atunci când Parlamentul a aprobat majorarea numărului de membri ai CSM de la 12 la 15. Doi membri noi urmau să fie numiți de către Parlament din rândul profesorilor titulari de drept, iar al treilea membru nou urma să fie ales din rândul magistraților, de către Adunarea Generală a Judecătorilor. Legea a fost promulgată de președintele Igor Dodon și publicată în Monitorul Oficial pe 31 ianuarie 2020.
Ulterior, Comisia juridică numiri și imunități a Parlamentului a selectat patru candidați din rândul profesorilor de drept, pentru a fi numiți în calitate de membri ai CSM – doi pentru a suplini funcțiile rămase vacante anterior, iar doi pentru a ocupa funcțiile nou create în urma modificărilor legislative. Pe 17 martie, cu votul deputaților PSRM-PDM, profesorii Elena Belei, Carolina Ciugureanu-Mihaluță, Valentina Coptileț și Ion Crețu au fost numiți în calitate de membri ai CSM. Opoziția parlamentară a boicotat atunci concursul și a criticat selectarea și numirea celor patru, acuzând politizarea procesului.
Numirea celor patru membri noi ai CSM, obiectul unei sesizări la CC
După șapte luni în care CSM a funcționat în noua componență, pe 28 octombrie, curent, deputații PAS, Sergiu Litvinenco și Veronica Roșca, au depus o sesizare la CC, solicitând declararea neconstituționalității modificărilor legislative operate în decembrie 2019 la Legea cu privire la CSM, dar și a Hotărârii Parlamentului din 17 martie 2020, prin care cei patru profesori de drept au fost numiți membri ai CSM.
În textul sesizării, deputații au invocat că atât modificarea Legii de funcționare a CSM, cât și hotărârea Parlamentului de numire a noilor membri, sunt neconstituționale și au dus „la politizare și controlul politic al CSM-ului de către majoritatea parlamentară”.
Întrebat de ce această sesizare către CC vine abia acum, Litvinenco a spus că aceasta a fost condiționată de unele decizii luate inclusiv cu votul noilor membri din rândul profesorilor.
„Noi ne-am expus încă de atunci că are loc, de facto, o partajare exclusiv politică între partidele din majoritatea parlamentară de la acel moment. Decizia CSM, luată, inclusiv, cu votul acestor persoane, în privința lui Vlad Clima (actualul președinte al Curții de Apel Chișinău, n.r.), a făcut cumva să ne gândim serios ce facem mai departe, pentru că exista riscul și cred că există în continuare, ca decizii pe managementul sau pe promovarea unor magistrați compromiși să fie în continuare”, declară deputatul Litvinenco.
Drept reacție la sesizarea depusă de deputați, ministrul Justiției, Fadei Nagacevschi, a opinat că solicitarea deputaților PAS reprezintă „o acțiune populistă” și „o tentativă de obstrucționare a reformei CSM și de blocare a proiectului de modificare a Constituției”.
De cealaltă parte, Sergiu Litvinenco susține că sesizarea depusă la CC nu are vreo legătură cu proiectul de modificare a Constituției: „Noi, în principiu, am susținut acel proiect și nu văd cum această sesizare ar avea vreun impact asupra acelei modificări constituționale care, în principiu, cred că este necesară și noi o vom susține în continuare”.
Membrii-judecători contestă legalitatea numirii membrilor-profesori
Pe 2 noiembrie, CC a cerut plenului CSM să-și expună opinia asupra sesizării deputaților PAS. Deși o hotărâre în plenul CSM nu a putut fi adoptată, din lipsă de cvorum, o opinie în adresa CC a fost totuși formulată și semnată de către cei șase membri-judecători ai CSM. Aceștia au solicitat Înaltei Curți admiterea sesizării deputaților PAS și constatarea neconstituționalității modificărilor legislative efectuate în decembrie 2019 și a Hotărârii Parlamentului din martie 2020, de numire a unor membri ai CSM, ca fiind contrare principiilor constituționale.
„Votul final al deputaților asupra chestiunii privind desemnarea acestor membri nu corespunde principiilor internaționale, membrii organului de autoadministrare judecătorească fiind numiți pe criterii politice cu votul majorității simple a partidului aflat la guvernare. Considerăm că nu răspund rigorilor, procedurilor democratice modul în care noii membri CSM din rândul profesorilor de drept titulari au fost numiți în ședința plenară a Parlamentului, unde aceștia nici nu au fost invitați, iar votul exprimat în ședința Plenului din 17 martie 2020 nu a făcut obiectul niciunei dezbateri, fiind apriori hotărât, pe criterii politice, care dintre candidați vor fi desemnați”, se spune în opinia membrilor-judecători ai CSM, expediată în adresa CC. Contactați de ZdG, aceștia ne-au transmis că și-au expus poziția în document și că nu vor oferi alte comentarii.
„Este indubitabil faptul că unii membri CSM își doresc revenirea la CSM-ul statului capturat”
De cealaltă parte, membrii CSM din rândul profesorilor, susțin că sesizarea depusă de către cei doi deputați nu întrunește condițiile de admisibilitate, or pretinsele critici de neconstituționalitate vizează probleme de legalitate care nu țin de competența CC.
„Dincolo de respectul pe care îl am pentru autorii oricărei sesizări la Curtea Constituțională, trebuie să constat cu regret că această sesizare comportă un temei politic mai intens promovat decât unul juridic. În calitate de profesor titular de drept, analizez miza acestei sesizări și, în cazul în care Curtea Constituțională o va admite, identific doar riscuri majore pentru sistemul judecătoresc. Revenirea CSM-lui la vechea componență va readuce întreg sistemul judecătoresc în situația capturată în care a planat până la redresarea componenței acestuia în 2020. Majoritatea membrilor CSM din rândurile judecătorilor sunt direct responsabili de dezastrul în care a ajuns sistemul judecătoresc, contribuind de-a lungul câtorva mandate prin decizii neinspirate la servaj politic. Prezența profesorilor care acum pledează și votează în Plenul CSM conform propriilor convingeri, alterând votul unanim, care până nu demult deriva exclusiv din doleanțele stăpânilor justiției, a creat un mare disconfort pentru colegii noștri judecători”, menționează Elena Belei, doctor, conferențiar universitar, membru CSM.
„Dintotdeauna membrii CSM profesori titulari de drept, ca și judecătorii Curții Supreme de Justiție au fost desemnați de către Parlament. Dacă o să-i stigmatizăm politic pe toți cei care ocupă funcții, conform hotărârilor Parlamentului, nu o să reușim niciodată să construim un stat în care cele trei puteri conlucrează constructiv. Considerăm că, Legea, supusă controlului de constituționalitate, nu contravine nici unei prevederi constituționale. Readucerea periodică în vizorul opiniei publice a acestui subiect, manipulând cu opinii ale Comisiei de la Veneția, despre cum ar fi corect să se modifice Constituția, nu face decât să pună presiune pe profesorii care activează actualmente în CSM”, precizează și Valentina Coptileț, doctor, conferențiar universitar, membru CSM.
Cât privește opinia colegilor CSM din rândul judecătorilor, profesorii precizează că aceasta este „una polarizantă, agresivă, manipulatorie, cu conținut juridic eronat”.
„Regretăm faptul că timpul, energia și priceperea necesare pentru acțiuni fezabile administrării eficiente a sistemului judecătoresc sunt canalizate de către unii membri CSM spre destabilizarea activității CSM, compromiterea sistemului judecătoresc, dezvoltarea loialităților dubioase și fortificarea corporativismului. Este indubitabil faptul că unii membri CSM își doresc revenirea la CSM-ul statului capturat”, declară Carolina Ciugureanu-Mihailuță, doctor, conferențiar universitar, membru CSM.
Membrii CSM din rândul profesorilor mai susțin că opinia colegilor lor sugerează și existența „unor acțiuni orchestrate”, fapt demonstrat și de cererea unui fost membru al CSM de a reveni în funcție.
Un fost membru CSM vrea să revină în funcție
După ce membrii-judecători ai CSM au făcut publică opinia expediată către CC prin care au contestat numirea celor patru membri-profesori, un fost membru al CSM, Ion Postu, care a demisionat acum un an, a scris cerere de revenire în funcție pe motiv că demisia sa nu a fost aprobată de Parlament, așa cum prevede legea.
a depus cerere de retragere a demisiei
„Văzând opinia membrilor judecători și opinia Comisiei de la Veneția, mi-a dat încredere să depun și eu cererea de retragere a demisiei. Atâta timp cât ea nu a fost conformă legislației, cred că sunt în drept să o retrag, deoarece ea nu a fost aprobată în condițiile legii și nu s-a constatat vacanța mandatului meu”, motivează Ion Postu depunerea cererii de retragere a demisiei.
Întrebat dacă decizia sa este una sincronizată cu acțiunile membrilor-judecători ai CSM, Postu a negat acest lucru.
„Absolut nu și vă declar cu certitudine, dacă aveți încredere în cuvântul meu. Pur și simplu, lucrurile tocmai atât de tare s-au așezat în acest sens că altă explicație nu s-ar găsi. Și prin târg am auzit că ar fi fost o acțiune concertată. Vă garantez că absolut cu nimeni nu am vorbit. Legat de activitatea mea de mai departe în CSM – nu știu. Depinde ce decizie se va lua, dar ea se impune. Cert este că s-a constatat o încălcare gravă de procedură, de lege, de regulament în ceea ce ține de numirea acestor noi membri din rândul profesorilor de drept titulari în această componență. Este un blocaj, iar această situație nu înseamnă că nu urmează să aibă o soluție juridică. Eu cred că toate trebuie făcute în strictă conformitate cu legea. Dacă de revenirea mea în CSM, până la soluționarea definitivă a situației juridice, va depinde funcționalitatea sau continuitatea acestui CSM, ca să nu se intre iar în blocaj, eu revin în această componență pentru a-mi duce mandatul până la capăt și a asigura funcționalitatea lui de mai departe până la soluționarea definitivă”, susține Ion Postu, care a fost membru CSM din rândul profesorilor de drept titulari până în noiembrie 2019.
Consilierul juridic din cadrul Centrului pentru Resurse Juridice din Moldova (CRJM), Ion Guzun, susține că societatea civilă a obiectat anterior cu privire la modul de organizare a concursului pentru numirea noilor membri ai CSM, iar Comisia de la Veneția, la rândul său, s-a expus că modalitatea de alegere a noilor membri ridică mai multe semne de întrebare.
„Tind să cred că, într-adevăr, anumite forțe politice încearcă să gestioneze toată situația și toate procedurile care au loc în CSM. Dar să nu uităm care e situația la zi. Urmează să fie numiți aproape jumătate din judecători la CSJ. Urmează să fie numiți președintele și vicepreședinții CSJ. Deci, cred că cineva mizează foarte mult”, precizează Ion Guzun.
Cât privește solicitarea lui Ion Postu de a reveni în funcție, Ion Guzun o califică drept „acrobație juridică” și că ar fi vorba de „mai multe jocuri, iar cineva, prin intermediari, ar vrea să revină în CSM”.
