Drepturile salariaților în perioada stării de urgență. Clinica Juridică ZdG

În cadrul rubricii „Consultanță juridică la ZdG” activează Clinica Juridică, în care, un specialist în domeniu răspunde la întrebările cititorilor. Odată cu declararea stării de urgență, în R. Moldova mulți angajați au fost trimiși în șomaj tehnic, în concediu, sau chiar obligați să scrie cerere de demisie. În acest context, Tatiana Macovei, avocată la Casa de Avocatură MACOVEI ENACHI, specializată în litigii de muncă, a explicat, pentru Ziarul de Gardă, care sunt drepturile salariaților pe perioada stării de urgență.

 

Care sunt drepturile salariaților în perioada stării de urgență?

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a probat, la 20 martie curent, un ghid privind măsurile de prevenire a infecției cu coronavirus la locul de muncă. Ghidul presupune, că în cazul în care angajatorul își continuă activitatea, el trebuie să întreprindă o serie de obligații suplimentare care au ca scop să prevină răspândirea infecției cu coronavirus în unitatea sa.

„Aceasta înseamnă că angajatorul trebuie să asigure angajații cu șervețele și substanțe dezinfectante. De asemenea, el trebuie să asigure dezinfectarea suprafețelor de lucru, dar și păstrarea distanței sociale de minim un metru acolo unde este posibil. Salariatul nu poate fi obligat să-și asigure de sinestătător substanțele dezinfectante sau echipamentul de protecție”, a precizat Tatiana Macovei.

Avocata a explicat că în cazul în care angajatorul și-a sistat activitatea, iar salariații stau acasă, ei ar trebui să întrebe care este statutul lor: sunt în șomaj tehnic, în concediu anual sau unitatea este staționată.

„Uneori angajatorul obligă salariații să scrie cereri de concediu din cont propriu, ceea ce este absolut greșit. În mare parte, statul acasă al salariaților, dacă aceștia nu continuă munca, este plătit. Salariaților li se acordă fie indemnizații de șomaj tehnic, fie indemnizații de staționare a unității sau de carantină”, a precizat Tatiana Macovei

Pot fi obligați salariații să scrie cerere de demisie în perioada stării de urgență?

„Acesta este un act benevol din partea salariatului. Dacă vrea să plece, atunci scrie cerere, dacă nu, nu. Angajatorul nu-l poate forța. În caz contrar, suntem în prezența unei demisii psihologice”, a explicat Tatiana Macovei.

Din spusele ei, în schimb, concedierea poate fi aplicată. Conform Codului Muncii, ordinul de concediere poate fi contestat în termen de trei luni de zile de la data la care salariatul a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului său. Pe perioada stării de urgență acest termen se suspendă. 

Pot fi salariații concediați în perioada stării de urgență?

Avocata explică faptul că atunci când salariații lucrează în sectorul bugetar, iar munca poate fi îndeplinită de la domiciliu, angajatorul îi poate obliga să lucreze de acasă. Însă, în sectorul privat, salariatul va lucra de la domiciliu doar dacă și-a dat acordul.

„Dacă o persoană prestează munca la domiciliu sau la serviciu și a făcut o abatere care îi dă dreptul angajatorului să o concedieze, o va concedia. Dacă persoana a absentat patru ore de la serviciu într-o singură zi, angajatorul are la dispoziție procedura disciplinară de concediere. Salariații nu trebuie să se relaxeze și să-și îndeplinească în continuare obligațiile”, a menționat Tatiana Macovei.

Din spusele ei, concedierea trebuie să se bazeze pe un articol prevăzut expres în Codul Muncii. De asemenea, ea a atras atenția că dacă salariatul a săvârșit, în decurs de un an, o încălcare la locul de muncă, iar în perioada stării de urgență mai săvârșește o abatere, atunci angajatorul are dreptul să-l sancționeze, a precizat Tatiana Macovei.

Poate fi obligat salariatul să-și ia concediu medical în perioada stării de urgență?

Din explicațiile avocatei, salariatul poate pleca în concediu medical dacă s-a îmbolnăvit.

„Nu putem admite situația în care salariatul poate să prezinte certificate medicale false. Aici intervine și răspunderea medicului. Dacă salariatul prezintă semne de boală, i se acordă concediu medical. În perioada stării de urgență salariații se pot îmbolnăvi și de alte boli decât cele care vizează Covid-19”, a explicat Tatiana Macovei.

Pot fi salariații obligați să meargă în concediu anual sau neplătit în perioada stării de urgență?

Din spusele ei, atunci când concediul anual al salariatului coincide cu starea de urgență, salariatul îl poate utiliza. În caz contrar, angajatorul nu îl poate obliga să plece în concediu anual. Totuși, angajatorul poate încuraja anumiți salariați să lucreze la partea de loialitate și să-i îndemne să plece în concediu. Condiția este ca pentru aceasta să existe cererea salariatului. De asemenea, Tatiana Macovei a explicat că  angajatorul nu poate obliga salariatul nici să-și ia concediul restant de anul trecut sau concediu neplătit dacă nu există cererea salariatului. 

Are dreptul angajatorul să reducă statele de personal în perioada stării de urgență?

Tatiana Macovei a explicat că reducerea statelor de personal presupune o serie de garanții pentru salariați. Acestora li se acordă o zi liberă pe săptămână pentru căutarea unui alt loc de muncă, li se plătesc indemnizațiile prevăzute de articolul 186 din Codul Muncii, în funcție de anii lucrați la unitate.

„Nu cred că timp de o lună, pe perioada stării de urgență, angajatorii au avut atât de mult de suferit ca să decidă asupra reducerii statelor de personal, deși este dreptul lor”, a precizat avocata.

Care este diferența dintre carantină și autoizolare?

Atunci când salariatul vine de peste hotare, el este obligat să se autoizoleze la domiciliu timp de 14 zile. La traversarea frontierei el completează o fișă epidemiologică și o declarație despre faptul că se obligă să nu părăsească localitatea. Autoizolarea la domiciliu presupune și izolarea de membrii familiei pentru a nu-i expune riscului de infectare și îl privește pe salariat în mod individual.

„Dacă activitatea angajatorului este sistată și salariații stau acasă, salariatul aflat în autoizolare poate primi  indemnizații de șomaj sau de staționare a unității. Dacă a fost de acord, el poate presta munca la domiciliu. În cazul în care angajatorul și-a sistat activitatea, atunci salariații, prin analogie, aflându-se în autoizolare, trebuie să beneficieze de indemnizatie de carantină”, a precizat Tatiana Macovei. 

Carantina presupune restricții de deplasare a salariaților. Atunci când salariații sunt plasați în carantină, ei beneficiază de indemnizație de carantină. Carantina poate fi individuală, atunci când se referă la un salariat sau poate fi colectivă, atunci când sunt plasate în carantină blocuri de locuit sau localități.

„Dacă salariatul locuiește într-o localitate care este pusă în carantină, iar prin dispoziția Comisiei Teritoriale pentru Situații Excepționale se permite deplasarea la domiciliu în cadrul localității, atunci el poate merge la serviciu și nu beneficiază de indemnizații de carantină, dar beneficiază de salariu. Dacă localitatea este în carantină, dar serviciul salariatului se află într-o altă localitate, atunci salariatul este în imposibilitate obiectivă de a se prezenta la serviciu în altă localitate și lui i se va plăti indemnizația de carantină”, a zis Tatiana Macovei.

Din spusele ei, dacă dispozițiile Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) au prevăzut expres că autoizolarea durează 14 zile, în cazul carantinei, aceasta începe să curgă din momentul în care dispune CSE și încetează după 14 zile de la ultimul caz confirmat de Covid-19 în localitatea respectivă. 

Cum se calculează indemnizația de carantină?

„Indemnizațiile de carantină se plătesc exclusiv din bugetul asigurărilor sociale de stat. Angajatorul nu suportă nicio cheltuială. Aceste indemnizații depind de vechimea în muncă a salariatului”, a relatat avocata.

Dacă salariatul are o vechime în muncă de până la cinci ani, indemnizația de carantină va constitui 60 % din salariu. Dacă salariatul are o vechime în muncă între cinci și opt ani, cu titlu de indemnizație va primi 70% din salariu. Dacă acesta are o vechime în muncă mai mare de opt ani, indemnizația lui va constitui 90 % din salariu. Pentru a primi indemnizația de carantină, salariatul urmează să prezinte un  certificat medical de la medicul de familie. Avocata a precizat că în situația în care oamenii sunt îndemnați să stea acasă, acest certificat va fi prezentat ulterior. 

Cum este remunerat salariatul atunci când contractul individual de muncă a fost suspendat pe motivul „forței majore”?

Tatiana Macovei a explicat că dacă contractul individual de muncă se suspendă pe motivul forței majore, angajatorul nu este obligat să plătească remunerația salariatului și nici statul nu achită careva indemnizații. 

Ce se întâmplă atunci când salariatul nu merge la muncă de teama de a nu se infecta de SARS-CoV-2?

„Frica salariatului de a nu merge la muncă în condițiile în care angajatorul își continuă activitatea nu cade sub incidența carantinei. Dacă angajatorul își continuă activitatea, înseamnă că el întreprinde măsuri de securitate și sănătate în muncă în materie de prevenire a infectiei cu coronavirus la locul de muncă. Salariatul trebuie să meargă la muncă, în caz contrar, el săvârșește o abatere disciplinară și poate fi sancționat”, a explicat Tatiana Macovei. 

Cum procedează salariații dacă blocul în care locuiesc a fost plasat în carantină?

Avocata a explicat că fiecare caz este individual. De aceea, salariații trebuie să citească textul dispoziției prin care blocul de locuit a fost plasat în carantină.

„Dacă în textul dispoziției de plasare a unui bloc locativ în carantină este scris că oamenilor li se interzice de a pleca la serviciu, salariații vor beneficia de indemnizații de carantină. Pentru aceasta ei trebuie să prezinte la locul de muncă un certificat de la medicul de familie”, a spus avocata. 

Ce este șomajul tehnic și cum sunt afectați angajații de această măsură?

„În cazul în care angajatorul nu-și poate continua activitatea, el are la îndemână două instrumente: fie declară șomajul tehnic fie declară staționarea unității. Șomajul tehnic este de două tipuri: cu acordul și fără acordul salariatului. În cazul în care salariatul scrie o cerere prin care solicită acordarea șomajului tehnic, atunci el nu va primi nicio indemnizație, deoarece contractul individual de muncă se suspendă”, a explicat Tatiana Macovei.

Din spusele ei, angajatorul poate declara șomaj tehnic în condițiile articolului 80 al Codului Muncii. Șomajul tehnic poate fi declarat de către angajator atunci când acesta nu poate continua activitatea pe motive economice. Această durată poate fi maxim de patru luni într-un an calendaristic. În șomaj tehnic poate fi o unitate întreagă sau o parte a acesteia. Șomajul tehnic nu poate fi instituit doar în privința unui salariat.

„Pe perioada în care salariații sunt în șomaj tehnic, ei se află la dispoziția angajatorului. Adică, el stă acasă, dar angajatorul în orice moment poate să dispună reluarea activității. Pe toată această perioadă salariații beneficiază de o indemnizație care, potrivit legislației în vigoare, nu poate fi mai mică de 50% din salariu. Atât indemnizația pentru șomaj tehnic, cât și indemnizația pentru staționarea unității sunt plătite din fondul angajatorului”, a relatat avocata. 

Ce presupune staționarea unității?

„În circumstanțele legate de Covid-19, se aplică staționarea unității în circumstanțe ce nu depind de angajator și salariat. Spre deosebire de șomajul tehnic, staționarea unității nu este limitată în timp. Ea poate fi dispusă în privința întregii unități, unei părți din unitate, a unui colectiv de unitate sau a unui salariat”, a spus Tatiana Macovei.

Ea a explicat, că atunci când angajatorul are nevoie ca într-o secție să lucreze doar câțiva salariați, el va aplica staționarea unității.

„Dacă angajatorul  suspendă întreaga secție, el poate aplica fie staționarea, fie șomajul. Diferența este, că în caz de staționare a unității salariații vor primi o indemnizație care nu este mai mică de 2/3 din salariu”, a explicat Tatiana Macovei. 

„Eu îndemn și angajatorii și salariații să găsească limbă comună, pentru că aceasta va fi cel mai bine. Legislația protejează foarte mult salariații și le oferă foarte multe  garanții. Să nu uităm însă, că sunt angajatori care au fost puși la zid și ei nu au de unde plăti, iar dacă noi, ca salariați, o să cedăm puțin din drepturile și din noastre, acest lucru va da un imbold angajatorului să revină ulterior cât mai repede și se va întoarce în favoarea noastră”, a conchis Tatiana Macovei.

În caz de încălcare a drepturilor, angajații se pot adresa la Inspectoratul de Stat al Muncii, str. Miron Costin 17/2, MD-2068, mun. Chișinau, tel: 022 499400, fax: 022 499401, e-mail secretariat@im.gov.md sau la sindicatul de ramură. Parlamentul R. Moldova a instituit stare de urgență până la 15 mai curent.