VIDEO Calea Furată a Moldovei. Drumul spre faliment

Șefi numiți pe criterii politice, furturi de combustibil, dosare penale fără finalitate deschise în urma neregulilor depistate la întreprindere, lipsa de control și starea slabă a infrastructurii feroviare sunt doar câteva dintre motivele care au dus Calea Ferată la situația în care nu își mai poate onora obligațiunile față de angajații care nu și-au primit salariile de câteva luni. Starea de degradare continuă a sectorului feroviar a condus, în 2021, întreprinderea în derivă, cu datorii de circa 765 de milioane de lei, restanțe la salarii de aproximativ 90 de milioane de lei, dar și cu o stare tehnică la fel de problematică ca și cea financiară. 

În timp ce unele voci declară că falimentul Căii Ferate este inevitabil, iar angajații refuză să mai iasă la serviciu până nu li se vor achita restanțele salariale, cei care se fac vinovați de situația în care a ajuns întreprinderea nu au fost încă identificați. Actuala conducere invocă faptul că a primit o „moștenire grea”, în timp ce fostul manager dă vina pe incompetența actualului director.

Mediatizarea problemelor de la Calea Ferată a Moldovei (CFM) și inițierea unei comisii de anchetă pe platforma parlamentară au fost generate de mai multe proteste ale angajaților întreprinderii care, după ce nu și-au primit salariile pentru patru luni la rând, au ieșit să-și facă publică nemulțumirea. Muncitorii au insistat să le fie achitate salariile, cerând demisia actualei conduceri a CFM.

• VIDEO/ Angajații de la „Calea Ferată din Moldova” au protestat în fața Parlamentului și a Președinției

„Ne-a ajuns cuțitul la os. Oamenii nu au ce mânca și nu mai au cu ce își întreține copiii. Ne-am adresat de nenumărate ori cu problema restanțelor salariale la conducerea țării, la fostul președinte, la Parlament și Guvern, dar nu s-a întreprins nimic. Din cauza datoriilor la salarii, în ultimii ani au depus cerere de eliberare din funcție mii de oameni care au lucrat la CFM”,  a declarat în cadrul unui protest Ion Zaporojan, președintele Federației Sindicale a Feroviarilor din R. Moldova.

Nouă manageri la CFM în ultimul deceniu

Mai mulți foști și actuali angajați de la CFM susțin că situația de la întreprindere este agravată de schimbarea continuă a conducătorilor întreprinderii. Din 2010, la șefia CFM s-au perindat nouă manageri, unii dintre care și-au exercitat mandatul doar pentru câteva luni. Totodată, numirile la CFM s-au făcut practic de fiecare dată pe criterii politice, iar unii angajați ai întreprinderii declară că funcția respectivă a fost ocupată de persoane incompetente, care nu au avut nicio tangență cu acest domeniu. 

Odată cu plecarea comuniștilor de la putere şi demiterea lui Miron Găgăuz, şeful de un deceniu al CFM, autorităţile au promis reformarea instituţiei. După Găgăuz, pe la șefia CFM s-au perindat mai mulţi manageri, care însă nu au reuşit să schimbe situaţia: Gheorghe Efrim a stat doar câteva luni, la fel ca Ilie Ţurcan, Serghei Tomşa, Ivan Antoci, Andrei Damașcan sau actualul deputat democrat Vladimir Cebotari. Un mandat mai îndelungat l-au avut Iurie Topală și Vitalie Strună. Ambii însă au plecat din funcții pe fundalul acuzațiilor de corupție și incompetență.

Vitalie Strună a fost numit în funcție în 2011 printr-un ordin emis de Anatol Șalaru, pe atunci ministru al Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor din partea Partidului Liberal (PL). Strună a stat în fotoliul de director al CFM până în 2013, atunci când democratul Vasile Botnari, fost ministru al Transporturilor din partea Partidului Democrat din Moldova (PDM), a decis să-l demită pentru a face „mai eficientă” întreprinderea de stat. Un an mai târziu, Strună era căutat de procurori într-un dosar de delapidare de fonduri în sumă de 400 de mii de euro. Potrivit Procuraturii, în septembrie 2014, urmărirea penală a fost însă încetată.

Trenurile modernizate în România – investiții „neeficiente”

De numele lui Strună este legat și scandalul în jurul trenurilor renovate la uzina „Remar” din Pașcani, România. În 2011, CFM a inițiat o colaborare cu uzina „Remar” privind modernizarea a cinci trenuri de pasageri, investiție care a ajuns la circa 12 milioane de euro. La scurt timp însă după renovarea trenurilor, s-au constatat probleme tehnice la motor, cutia de viteze și alte mecanisme. Calitatea modernizării a fost pusă la îndoială, inclusiv după ce un tren de pe linia Chișinău – Ungheni a luat foc în apropierea gării Strășeni, ca ulterior să se afle că cele cinci garnituri venite din România nu aveau certificat de calitate.

Acuzațiile din acea perioadă îl vizau atât pe fostul ministru Anatol Șalaru, cât și pe directorul CFM pe care acesta l-a numit în funcție – Vitalie Strună. Mai exact, Strună ar fi fost într-un conflict de interese în colaborarea dintre CFM și uzina „Remar”, care era o parte componentă a „Grampet-GFR” (holding feroviar privat), companie la care Strună ocupase anterior funcția de vicepreședinte. Cu referire la aceste acuzații, Anatol Șalaru susține că Vitalie Strună a fost „cel mai bun dintre toți” și că nu poate da un verdict dacă a fost sau nu un conflict de interese, precizând că organele competente trebuie să se expună la acest capitol.

Potrivit deputatului PSRM Oleg Lipskii, în prezent, doar două dintre cele cinci garnituri modernizate în România sunt funcționale, iar alte trei sunt defecte. O prescripție cu privire la rezultatele inspectării financiare la CFM, care datează din 2016, subliniază că investițiile efectuate pentru modernizarea acestor cinci garnituri s-au dovedit a fi „neeficiente, dat fiind faptul că transportul de călători anual înregistrează pierderi”.

Fostul șef de la CFM se declară nevinovat

O altă angajare pe criterii politice l-a vizat și pe Iurie Topală, exponent al Partidului Liberal (PL), care a ajuns să conducă întreprinderea din 2015, la doar câteva zile după ce Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor a trecut, din nou, din gestiunea Partidului Democrat în cea a PL. Topală a ajuns la șefia CFM, trecând ulterior printr-un concurs. A demisionat din funcție în septembrie 2019, la câteva luni distanță, după ce fostul ministru al Economiei Vadim Brînzan a declarat că în cadrul CFM a fost elaborată o schemă organizată prin care se percepeau de la agenții economici taxe de la 2 la 5 euro pentru fiecare tonă de marfă transportată pe teritoriul R. Moldova.

• După o perioadă de aflare în concediu, Iurii Topală a scris cerere de demisie

Topală a declarat ulterior că în perioada în care a fost director la întreprindere nu ar fi existat nicio schemă ilegală. Acesta mai susține că situația la CFM nu a fost niciodată fără probleme, precizând că atunci când a preluat șefia CFM, întreprinderea avea datorii externe de circa 700 de milioane de lei.

„Eu am preluat întreprinderea cu toate aceste datorii și pe parcurs le-am achitat. Ei au vrut să falimenteze însă CFM-ul. Comisia aceasta de la Parlament tot a fost făcută la inițiativa PSRM. Ca să nu arate cât sunt de incompetenți, vor să ducă opinia publică în altă direcție și să arate că vinovat este Topală. Ei fură și dau vina pe mine. Dacă eram eu în continuare la CFM, nu se ajungea la situația de astăzi”, precizează Iurie Topală, menționând că CFM a ajuns în derivă din cauza incompetenței actualei administrații.

Relațiile actualului șef de la CFM cu familia lui Igor Dodon

Cea mai recentă numire pe criterii politice la CFM îl vizează pe Adrian Onceanu, care de mai bine de un an exercită interimatul funcției de director al instituției. La câteva luni distanță de la numirea lui în funcție, Onceanu declara pentru ZdG că funcția i-a fost propusă de cineva de la Guvern, fără însă a preciza despre cine mai exact este vorba. Numirea lui Onceanu la CFM a avut loc și pe fundalul relațiilor pe care acesta le are cu Igor Dodon, fostul președinte al R. Moldova. Soția lui Adrian Onceanu, Liudmila Barcari, a absolvit în 1997, împreună cu Igor Dodon, în aceeași promoție a facultății de Economie de la Universitatea Agrară de Stat din Moldova (UASM). Tot la UASM și-a făcut studiile și Onceanu, care a absolvit în 1999, împreună cu soția lui Igor Dodon, aceeași facultate.

Instalarea lui Onceanu la CFM este criticată de actuali angajați ai întreprinderii, care susțin că acesta nu are cunoștințele necesare pentru a gestiona CFM-ul, în circumstanțele în care este economist de profesie și anterior a activat în funcția de administrator al Întreprinderii de stat „Universul”, care are ca domeniu de activitate tipărirea și editarea cărților.

Actuala conducere, la rândul său, invocă faptul că situația de la CFM a degradat continuu, începând cu anul 2009. Vitalie Mucan, prim-vicedirector pentru planificare strategică în cadrul întreprinderii, dar și consilier municipal în fracțiunea PSRM, a dat vina pe fosta conducere a întreprinderii, menționând că actuala administrație ar ști cum să redreseze situația. El promite că CFM va reveni „pe un făgaș normal de dezvoltare”, dacă nu vor fi create piedici pentru dezvoltare.

„Din punctul meu de vedere, CFM mereu a fost o vacă de muls pentru mai multe grupări politice și, cu părere de rău, nu doar politice, dar și criminale. Foarte multe aspecte din activitatea CFM au fost politice. Chiar și actualul director al întreprinderii, chiar dacă PSRM strigă că totul s-a furat până la ei, Onceanu a fost, la fel, numit pe criterii politice, neavând nicio zi lucrată în domeniu. Până la Onceanu a fost Topală, care tot nu a avut nimic cu CFM. Faptul că mulți directori au fost numiți pe criterii politice și loialitate față de partid este evident. Întrebarea însă este ce va fi mai departe cu CFM. Eu am impresia că vom pierde acest obiect”, declară Alexandr Slusari,  vicepreședintele Parlamentului.

Redacția ZdG l-a contactat pe Adrian Onceanu pentru a-i solicita o reacție la acuzațiile ce i se aduc, dar și pentru a afla care sunt soluțiile pentru salvarea întreprinderii, însă acesta nu a răspuns la apelurile și mesajele din ultimele zile.

Milioane pierdute din furtul de motorină

Pe lângă responsabilitatea conducerii de a administra corect întreprinderea, situația de la CFM a fost agravată, inclusiv de schemele puse la cale, una dintre care ține de furtul de combustibil. Despre faptul că de la CFM se fură combustibil s-a discutat în mai multe rânduri în spațiul public, cu toate acestea, furturile însă nu s-au oprit pe vremea a niciunuia dintre conducătorii CFM. Fostul manager al întreprinderii, Iurie Topală, declară că era la curent cu furtul de combustibil și susține că a luptat cu aceste scheme.

„Câte dosare au fost pentru furtul de motorină atunci când eram eu? Eu nu spun că nu se fura atunci când eram eu la conducere, dar este factorul omenesc și pe acesta nu poți să îl excluzi. Eu v-aș minți dacă v-aș spune că nu se fura și actuala conducere tot v-ar minți dacă ar spune că iată, acum, nu se mai fură. Noi am luptat cu asta și am avut zeci de dosare”, declară Iurie Topală.

În cadrul unei ședințe a Comisiei parlamentare de control al finanțelor publice, care a avut loc la începutul anului 2021, reprezentanții Curții de Conturi a R. Moldova (CCRM) au prezentat concluziile auditului realizat asupra gestionării resurselor financiare de către CFM.

Potrivit auditorilor, din cauza nivelul redus de reglementare și control din partea Serviciului management, eficiență energetică, interesul sporit al filialelor în privința casării resurselor energetice gestionate, în  raport cu un proces manual de întocmire a documentației specifice și sistemul de remunerare a muncii unor angajați, s-a generat în anii 2018 – 2019, conform datelor prezentate de CFM, un supraconsum de carburanți și lubrifianți de cca 403,2 tone (echivalentul a circa 5,9 milioane lei) și, respectiv, de 250,6 tone (echivalentul a 4,9 milioane lei), precum și un posibil prejudiciu din sustragerea motorinei de circa 2,2 milioane lei.

Deputații Alexandru Slusari și Radu Marian declară că furtul de combustibil nu s-a oprit după plecarea lui Iurie Topală de la CFM și că problema persistă.

„Sub conducerea actuală, lucrurile au degradat în continuare. De exemplu, în anul 2020, întreprinderea a pierdut 30 de milioane de lei doar din furtul de motorină, pus la cale de o rețea infracțională. Onceanu a primit toate materialele și dovezile, dar nu a întreprins absolut nimic. La indicația șefilor de la securitatea internă a CFM, programul de monitorizare a consumului real de motorină a fost dezactivat pentru că era un obstacol în realizarea schemelor”, susține deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate, Radu Marian.

„Această schemă a existat mereu și, fără știrea conducerii, asta nu era posibil, din punctul meu de vedere. Consider că furtul în așa proporții mari nu ar fi posibil dacă schema nu ar fi fost acoperită de cineva de sus”, menționează și vicepreședintele Parlamentului, Alexandru Slusari.

„Recompense sociale” pentru angajați, sub formă de combustibil

Tot de combustibil sunt legate și alte nereguli. Mai exact, întreprinderea a încheiat cu mai mulți angajați contracte privind folosirea automobilelor proprii pentru reprezentarea intereselor CFM, cu condiția alocării combustibilului. CCRM a constat însă că aceste contracte au fost încheiate neconform și că reprezintă „mai mult indici de recompensă socială” decât niște achiziții de servicii necesare CFM-ului pentru activitatea sa.

„Probele colectate de audit relevă că, deși CFM a asigurat alimentarea cu carburanți a autoturismelor personale ale angajaților menționați, în volum de cca 62,5 mii litri la valoarea totală de 888,2 mii de lei, în vederea reprezentării intereselor sale, aceasta nu a dezvoltat și nu a implementat un mecanism de monitorizare precum că combustibilul a fost utilizat în scopurile și în beneficiul întreprinderii și nu în cel personal al salariaților. Monitorizarea a fost limitată doar la evidența contabilă, care a fost efectuată formal, în lipsa unor elemente confirmative ale scopurilor și itinerarului parcurs în scop de serviciu”, constată raportul CCRM. 

Experții au mai concluzionat că din cauza lipsei de control în raport cu utilizarea combustibilului alocat autoturismelor personale ale unor angajați, cheltuielile aferente acestora au fost efectuate, fără ajustarea corespunzătoare a devizului de venituri și cheltuieli, fapt care s-a soldat cu depășirea bugetului, aprobat pentru anul 2018, cu 410 mii lei.

Pus în fața acestor concluzii ale CCRM, Iurie Topală susține că practica acordării combustibilului pentru angajați a fost, de fapt, o economie pentru CFM.

„La CFM tot parcul de automobile este vechi. Sunt mașini de tip VAZ, GAZ, mașini rusești care au și 30 de ani, și 40, și poate chiar 50 de ani. Toți șefii de servicii mergeau cu așa tip de mașini sovietice. Eu am pus în parc aceste mașini și dacă șefii aveau mașină personală, eu le dădeam combustibil ca ei să poată să meargă la serviciu. Dacă ar fi utilizat mașina de la întreprindere, ne costa mai scump”, argumentează Topală.

Achiziții nejustificate de bunuri în valoare de circa 51 milioane lei

În timp ce întreprinderea a suportat pierderi și s-a ciocnit cu probleme financiare, pe parcursul anilor 2018 – 2019, CFM a făcut achiziții neconforme de circa 31 de milioane de lei. Aceste achiziții neconforme au fost efectuate în lipsa unor proceduri interne de control, bunurile fiind cumpărate fără a fi incluse în Planul anual de achiziții și în devizul de venituri și cheltuieli, constatau auditorii CCRM.

Totodată, auditorii CCRM au stabilit că în cadrul întreprinderii au fost create unele confuzii și neclarități și cu privire la modalitatea de identificare a necesităților prioritare. Respectiv, în lipsa strategiei de planificare a achizițiilor, în condițiile unui buget deficitar, întreprinderea a cumpărat nejustificat unele bunuri materiale în valoare totală de aproximativ 51 de milioane lei, care nu au fost utilizate sau care deja existau în depozitele CFM. 

Cu referire la aceste achiziții neconforme, în cadrul ședinței unei comisii parlamentare, actualul șef al CFM, Adrian Onceanu, a declarat că la acest subiect trebuie să se expună organele competente, pentru că achizițiile nu au fost făcute de actuala conducere. De cealaltă parte, Iurie Topală, cel care exercita pe atunci funcția de director al CFM, susține că nu a efectuat achiziții neconforme și că totul este o manipulare: „Eu nu am făcut achiziții neconforme. Pot să răspund de fiecare achiziție în parte. Lasă să spună concret ce achiziții anume am făcut, ce lucruri am cumpărat și ele nu erau necesare? Dacă eu am și cumpărat ceva ce nu era necesar, eu eram obligat de instanța de judecată să achit. Ei, pur și simplu, vor să dea vina pe mine”.

Vânzare neconformă de materiale feroase la CFM

Nereguli sunt înregistrate și la comercializarea materialelor feroase ale CFM. Auditorii au constat că doar în perioada 2018 – 2019, ca rezultat al casării și dezmembrării unor mijloace fixe, precum și a altor bunuri (sumar de roți și alte active circulante ce conțin metale feroase), CFM a comercializat neconform activele obținute sub formă de metale feroase (circa 66 de mii de tone cu obținerea veniturilor din acestea, în sumă totală de aproximativ 168 milioane lei), în lipsa deciziilor și acceptului Consiliului de administrație. 

„Astfel, din cauza neîndeplinirii atribuțiilor regulamentare menționate supra de către top-managementul CFM, au fost create premise și riscuri sporite de neasigurare a integrității și folosirii conforme a bunurilor materiale ale întreprinderii”, concluzionează auditorii CCRM.

Mai mulți actuali și foști angajați ai CFM susțin că metalele feroase au fost comercializate inclusiv la prețuri foarte mici, fără desfășurarea licitațiilor. Iurie Topală se apără însă, precizând că era obligat prin lege să vândă metalele doar celor de la „Metalferos”. 

Delapidări de bani în proporții mari au fost semnalate anterior și în cazul „activității frauduloase a casierilor de bilete” de la trenurile suburbane. Ziarul de Gardă anterior a scris despre lupta unui fost angajat al întreprinderii, care a informat conducerea CFM, în repetate rânduri, despre schemele de sustragere de bani care au loc, însă fără rezultat. Potrivit fostului angajat, pasagerii erau încurajați de casierii din tren să nu achite integral costul biletul, iar ulterior banii, în loc să fie depuși în casele de bilete, erau transmiși către persoane din administrația întreprinderii.

„Peste un timp foarte scurt, CFM va falimenta”

Schemele de la CFM au ajuns în ultimii ani și în atenția Centrului Național Anticorupție (CNA). Alexandru Slusari, deputat al fracțiunii Platformei DA, spune că din 23 de dosare penale pornite în ultimii ani de către CNA, majoritatea au fost clasate, inclusiv pe episodul legat de trenurile modernizate în România.

„În timp ce unele dosare au fost clasate, altele au fost transmise cuiva în teritoriu. Din 23 de dosare, doar două erau în curs de examinare sau cel puțin asta ne-a spus CNA. De la Procuratură încă nu avem un răspuns”, declară Alexandr Slusari. 

Membrii Comisiei parlamentare de anchetă care analizează situația de la CFM au invitat la 9 martie reprezentanții Procuraturii pentru prezentarea informațiilor despre dosarele deschise de-a lungul timpului în legătură cu schemele de la întreprindere, însă aceștia nu au dat curs invitației.

Atât unii deputați, membri ai Comisiei parlamentare care analizează situația de la CFM, cât și angajați ai întreprinderi care vor să își păstreze anonimatul, ne-au comunicat că atât actualul director, cât și conducerea anterioară, au fost informați despre neregulile de la întreprindere, însă nu au reacționat.

Anterior, vicepreședintele Parlamentului, Alexandr Slusari, și-a exprimat îngrijorarea că CFM ar fi pregătită de unele grupuri de interese pentru a fi privatizată la un preț nesemnificativ. Deputatul consideră însă că întreprinderea poate fi salvată de la faliment, dacă va fi subordonată Guvernului: „Trebuie să o declarăm întreprindere strategică, cu acordarea unui ajutor, chiar și dacă e nevoie de acordat ajutor din buget. Altfel, peste un timp foarte scurt, CFM va falimenta. Totul merge spre asta. Vedeți în ce tempouri se acumulează datoriile”.

În urma unei ședințe cu actuala conducere a întreprinderii, deputatul a precizat că aceasta este în disperare și solicită ajutor financiar din partea statului.