Atenție, poduri în stare nesatisfăcătoare! „Dacă trecem lucrările existente prin calculul normelor europene, trebuie să dăm jos toate podurile”
Fiecare al patrulea pod de pe drumurile naționale este în stare tehnică nesatisfăcătoare, nu asigură condiţiile minime de siguranță a circulației și necesită înlocuirea sau consolidarea structurii de rezistenţă, arată datele furnizate de Î.S. „Administrația de Stat a Drumurilor”. Reprezentanții instituției recunosc însă că, dacă am analiza starea podurilor prin calculul normelor europene, toate ar trebui demolate și construite altele noi, dar afirmă că, la această situație s-a ajuns pentru că, timp de aproape 20 de ani, podurile din R. Moldova au fost lăsate de izbeliște.
Deseori, pentru efectuarea lucrărilor de reparație a podurilor sunt contractate companii internaționale, întrucât în R. Moldova numărul firmelor specializate în acest gen de lucrări poate fi arătat pe degetele de la o singură mână. Mai mult, nu avem nicio firmă specializată în mentenanța podurilor, ajunse, odată cu trecerea timpului, mai puțin sigure. Iar dacă la nivel național în infrastructura podurilor se intervine constant, în mun. Chișinău de aproape două decenii nu a mai fost reparat capital niciun pod, deși starea tehnică a cel puțin două dintre ele este nesatisfăcătoare.
Atenție! Cad pilonii!
La 9 ianuarie curent, tija unui troleibuz, care circula pe viaductul din Chișinău, a agățat, din viteză, un fir electric, după ce a sărit de pe fir, și a tras stâlpul după el. Specialiștii spun că, într-un asemenea caz trebuia să se rupă capătul tijei, tija în sine sau firul şi nicidecum stâlpul. Însă în cazul viaductului din capitală, cea mai slabă verigă au fost pilonii, montați în anii ’80 ai secolului trecut și care, după acest incident, urmează să fie înlocuiți.
Reprezentanții municipalității recunosc că și rosturile de dilatare de pe cele trei poduri, de pe viaductul care face legătura între sectoarele Centru și Botanica, construite între anii 1933 – 1988, necesită reparații locale, iar hidroizolarea este expirată de 25 de ani.
„Din ceea ce am discutat cu proiectanții, viaductul este într-o stare mai bună decât alte poduri din mun.Chișinău, dar totuși rosturile de dilatare urmează a fi reparate și întreținute. Anul curent planificăm mai multe lucrări de întreținere a drumurilor care vor include în sine și repararea rosturilor de pe podul viaduct”, spune Vitalie Mihalache, șef al Direcției generale transport public și căi de comunicație.
În contextul doborârii celor doi piloni, reprezentanții primăriei Chișinău au anunțat că în acest an starea podurilor din municipiu va fi examinată, iar pentru obiectivele care necesită reabilitare prioritară vor fi anunțate licitații pentru lucrări. Normativele tehnice în vigoare stipulează că inspectarea podurilor trebuie făcută, obligatoriu, o dată pe an, iar la necesitate se intervine cu inspecție inopinată. Costul expertizelor tehnice de poduri este de circa 180-500 lei/m2 și variază în funcție de mai multe criterii, cum ar fi tipul podului, schema statică sau tipul fundației.
„Dacă trecem lucrările existente prin calculul normelor europene, trebuie să dăm jos toate podurile”
Construite cu peste 50-60 de ani în urmă, podurile din R. Moldova au fost lăsate de izbeliște timp de aproape 20 de ani, iar dacă starea lor ar fi analizată prin prisma normelor europene, toate podurile din țară ar trebui demolate, spune Sergiu Bejan, director general interimar al Î.S. „Administrația de Stat a Drumurilor” (ASD).
„Podurile sunt proiectate și executate pentru a fi exploatate 100 de ani, cu o bună întreținere. Dar, în cazul în care din 1992 și până în 2007 nu am făcut nimic, practic 20 de ani nu am făcut nimic la poduri, avem poduri vechi, care au pierdut din siguranță. Dacă trecem lucrările existente prin calculul normelor europene, trebuie să dăm jos toate podurile și să facem altele noi”, spune directorul general interimar al ASD.
Nimeni nu vrea să repare podul de pe str. Mihai Viteazul
Din cele 20 de poduri aflate la balanța municipiului Chișinău, majoritatea se află într-o stare nesatisfăcătoare și necesită reparații. Încă în 2018, specialiștii atenționau că cea mai problematică situație era în cazul a trei poduri: din strada Ismail, Grigore Vieru și Mihai Viteazul. La patru ani distanță, două dintre aceste poduri rămân a fi într-o stare nesatisfăcătoare.
De mai bine de 17 ani experții atenționează asupra stării tehnice nesatisfăcătoare a podului amplasat pe str. Mihai Viteazul, construit în 1974. O expertiză tehnică efectuată în anul 2005 arăta că podul a ajuns într-o stare degradabilă din cauza „neefectuării la momentul oportun a lucrărilor de întreținere și reparații periodice”. În 2018, municipalitatea a solicitat o altă expertiză tehnică, costul căreia este de 1,4 milioane de lei și care a arătat că podul se afla într-o stare tehnică nesatisfăcătoare, elementele constructive ale căruia sunt într-o stare avansată de degradare.
În 2019, municipalitatea a contractat, pentru 1,6 milioane de lei, servicii de proiectare pentru reparația podului, însă nu poate convinge niciun agent economic să efectueze lucrările. Cinci licitații s-au soldat cu eșec, iar pe an ce trece costul lucrărilor de reparație crește constant. Specialiștii spun că grinzile din beton necesită reparaţii specifice, la fel și pilonii din beton, rosturile de dilatare trebuie schimbate, la fel și hidroizolarea, termenul de exploatare al căreia a expirat.
„La cele două licitații organizate anul trecut, agenții economici au fost mai reticenți, din perspectiva majorării considerabile a costurilor pentru materialele utilizate la executarea lucrărilor. După ultima reevaluare, care acum este la verificatorul de stat, și după evaluarea prezentată de către proiectanți în devize, costul de executare a lucrărilor ar fi de 90 de milioane de lei”, spune Vitalie Mihalache.
La trei ani distanță de la ultima expertiză tehnică, municipalitatea vrea să organizeze o nouă expertiză. De această dată, pentru a afla de câți bani va fi nevoie pentru lucrările de reparație și pentru a face proiectul.
„Podarul se poate transforma în drumar oricând, drumarul în podar – niciodată”
Directorul general interimar al ASD spune că lipsa companiilor specializate în construcția de poduri este unul dintre impedimentele majore persistente în domeniu.
„Multora nu le place cuvântul specific, dar podurile sunt lucrări specifice. Nu orice companie poate face un pod. Sunt lucrări specializate, care trebuie executate de specialiști. La moment, în R. Moldova sunt maxim 4-5 companii care pot face podul de pe str.Mihai Viteazul sau pasajul din str.Ismail, sau viaductul din Valea Trandafirilor, sau cele 11 poduri pe care le avem peste râul Nistru și care, la fel, sunt într-o stare nu prea bună. Podarul se poate transforma în drumar oricând, drumarul în podar – niciodată”, spune acesta.
Pericolul unei spălătorii auto sub podul de pe str. Ismail
Tot în 2018, specialiștii băteau alarma despre necesitatea lucrărilor de reparație a podului de pe str.Ismail, construit în 1968. Reparația capitală a acestuia a întârziat cu 2 decenii, termenul de exploatare fiind de 30 de ani. Abia în aprilie 2021, municipalitatea a solicitat, prin licitație, servicii de proiectare pentru reparaţia capitală a podului. Licitația a fost însă suspendată, agenții economici cerând explicații despre parcarea și spălătoria auto situate sub pod.
„Este un pod voluminos ca suprafață de proiectare, respectiv sunt afectate elemente esențiale ale podului. Experții urmează să se expună în detaliu pe fiecare element de pod. Costul proiectării a fost de 3 milioane de lei, dar valoarea proiectării va fi clară după finalizarea procedurii de licitație”, susține Vitalie Mihalache.
În ziua în care am mers pe podul din str.Ismail, am întâlnit o echipă de muncitori care sudau plăci metalice în grinzile de beton găurite pe alocuri total. Am mers și sub pod pentru a vedea dedesubtul acestuia și am constatat că proprietarul spălătoriei auto a instalat pe acoperișul încăperii o plasă, pentru a se feri de bucățile de beton care se desprind din podul învechit. Mai mult, acesta a improvizat o plită în încăpere, funinginea colorând în negru elementele podului.
„Legea interzice orice construcție capitală sub pod. Aici cred că cineva trebuie să se expună vizavi de legalitatea autorizării unei asemenea construcții. Noi am inițiat unele proceduri juridice sub aspect de contestație a acelor documente”, a mai spus Vitalie Mihalache.
Estacada de la Sângera, cu probleme inginerești
Ultimul pod din mun. Chișinău reparat capital este estacada care trece pe lângă comuna Sângera, construită în 1978. Ultima reparație capitală a fost realizată la începutul anilor 2000. În procesul de documentare a acestui subiect, am mers pe estacada de la Sângera și am constatat că aproape toate rosturile de dilatare sunt deteriorare. Mai mult, la una dintre articulații sunt două găuri mari, prin care se vede cu ochiul liber tot ce e sub pod, întreaga grosime a podului fiind străpunsă.
„Rosturile de dilatare necesită o intervenție, dar starea lor nu este critică pentru elementele podului. Ea este deranjantă doar pentru cei ce se deplasează pe acest pod”, susține șeful Direcției generale transport public și căi de comunicație a Primăriei mun. Chișinău.
Sergiu Bejan, directorul general interimar al ASD spune că estacada de la Sângera a avut probleme inginerești încă la etapa de execuție.
„Rosturile de dilatare sunt identice cu cele de pe viaduct, dar la un pod în curbă lucrează alt tip de forță. Suplimentar forțelor ordinare de pe viaduct, la estacada de la Sângera sunt și forțe tangențiale, de torsiune, iar rostul de dilatare se rupe altfel. Iată de ce rosturile au ieșit din uz mult mai rapid. Estacada va aduce, în continuare, probleme. Pentru astfel de construcții trebuie să ai echipă specializată de mentenanță, iar noi nu avem”, a explicat Bejan.
Licitații la care nu participă niciun agent economic
În fiecare an, în bugetul municipal sunt prevăzute circa 7 milioane de lei pentru întreținerea și reparația podurilor. Paradoxal însă, puține companii aleg să efectueze astfel de lucrări. Spre exemplu, întreprinderea municipală Regia „EXDRUPO”, care asigură efectuarea lucrărilor în domeniul construcției, reparației şi exploatării infrastructurii drumurilor şi podurilor, a organizat, anul trecut, mai multe licitații pentru servicii de reparație a rosturilor de dilatare, însă niciun agent economic nu a dorit să efectueze lucrările pentru care erau alocate circa 1,1 milioane de lei.
„La 25 de milioane de lei pentru acest an noi nu putem genera mari construcții de poduri”
În R. Moldova avem circa 6800 de poduri. 870 dintre ele sunt poziționate pe drumurile publice naționale, Î.S. ,,Administraţia de Stat a Drumurilor” (ASD) fiind responsabilă de gestionarea lor. Din acest număr, 203 poduri sunt într-o stare tehnică nesatisfăcătoare și ar trebui imediat să intre în reparație capitală.
„Practica ultimilor ani arată că ASD are capacitatea de a construi circa 10 poduri pe an. Eu cred însă că noi avem capacitate mai mare, doar că la poduri s-a atras mai puțină atenție”, spune directorul general interimar al ASD.
În perioada anilor 2009-2020 au fost reparate capital 74 de poduri, lucrările fiind finanțate din Fondul Rutier (FR) al R. Moldova, iar din surse de finanțare externă au fost reparate sau reconstruite 68 de poduri.
„La moment, se duc lucrări de reparație la 34 de poduri din bani planificați în FR și la 59 de poduri care se regăsesc pe drumurile de reabilitare. Sunt lucrări multianuale și veți vedea rezultatul la sfârșitul anilor 2022-2023. Pentru 2022, bugetul este de 25 de milioane de lei din FR și mai avem aproape 50 de milioane din contracte multianuale. La 25 de milioane de lei pentru acest an noi nu putem genera mari construcții de poduri”, constată Sergiu Bejan.
Cele mai recente poduri deschise circulației
Din numărul total de poduri aflate la balanța ASD, 326 de poduri sunt în stare tehnică satisfăcătoare, iar alte 341 – în stare tehnică bună. Toate însă necesită lucrări de întreținere curentă.
„Lucrările de întreținere sunt esențiale. Spre exemplu, podul de pe drumul național M1, șoseaua Balcani (deschis circulației în decembrie 2021 – n.r.), a fost proiectat pentru a fi exploatat 100 de ani. El trebuie să fie întreținut bine pentru a atinge acest termen”, spune Sergiu Bejan.
Alături de podul de pe șoseaua Balcani, construcția căruia a costat circa 71 de milioane de lei, bani alocați din FR, anul trecut a fost dat în exploatare și podul de șosea pe drumul Ialoveni – Băcioi – Sângera. Costul total al lucrărilor este de 8,5 milioane de lei, bani alocați, la fel, din FR. Un alt pod dat în exploatare în 2021 este cel de peste râul Răut, parte a drumului național G52, care face conexiunea dintre satele Prodănești, Ștefănești, Ciutulești și Cașunca din raionul Florești. Pentru reabilitarea podului a fost valorificată o investiție de circa 13 milioane de lei, mijloace alocate din FR.
Iar cel mai recent pod reabilitat de peste Prut, Giurgiulești (R. Moldova) – Galați (România), situat pe DN 2B, a costat circa opt milioane de lei românești (circa 33 de milioane de MDL), cheltuieli asigurate în totalitate de statul român.
Ce poduri vor fi reparate în acest an
Pe lângă lucrările efectuate acum, ASD planifică, în 2022, lucrări de reparare a podului pe drumul M1 la frontiera România – Leușeni – Chișinău – Dubăsari – frontiera cu Ucraina, km 108,97 cu 8,3 milioane de lei, podurile pe drumul M5 la frontiera cu Ucraina – Criva – Bălți – Chișinău – Tiraspol – frontiera cu Ucraina, km 24,95 și km 38,34 cu 8,3 milioane de lei, dar și podul de la km 264 cu 17,7 milioane de lei.
