Armata R. Moldova – cu ZERO lei alocați pentru achiziționarea tehnicii militare în ultimul deceniu. Misiunea „primii pași spre modernizare”
În ultimii 10 ani R. Moldova a alocat și cheltuit zero lei pentru achiziţionarea tehnicii militare, atenția fiind îndreptată spre întreținerea echipamentelor care în proporție de 90% datează din epoca sovietică. Cei mai mulți bani alocați armatei merg spre nevoile speciale ale forțelor armate și plata salariilor.
Nu avem niciun avion de luptă, elicopter sau tanc. Astfel că războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei a stârnit îngrijorare în R. Moldova, mai cu seamă că spațiul aerian a fost survolat ilegal de rachete, iar de câteva ori, bucăți din ele au căzut pe teritoriul țării.
Odată cu declanșarea crizei de securitate de la granițele R. Moldova, autoritățile și-au îndreptat toată atenția către armată, majorând bugetul destinat apărării și investind preponderent în protejarea spaţiului aerian care este cea mai vulnerabilă componentă a apărării naționale. Va fi construită și o bază militară modernă în apropiere de Chișinău, iar Uniunea Europeană a întins o mână de ajutor și promite echipamente neletale, inclusiv un radar de supraveghere mobil la sol, cu rază lungă de acțiune.
Zero lei pentru achiziţionarea tehnicii militare
De la independență încoace, Armatei Naționale (AN) îi revenea un buget de până la 0,3% din Produsul Intern Brut (PIB) al R. Moldova. Abia în 2023, când războiul declanșat de Rusia în Ucraina a schimbat paradigma de securitate regională, R. Moldova a majorat bugetul Ministerului Apărării (MA) până la aproximativ 1,7 miliarde de lei sau cu 650 de milioane de lei mai mult față de anul trecut. Raportat la PIB, bugetul destinat apărării constituie în acest an 0,5% din acesta.
Datele analizate de ZdG arată că în ultimii 10 ani R. Moldova a alocat și cheltuit ZERO lei pentru achiziţionarea tehnicii militare, cei mai mulți bani repartizați AN mergând pentru întreținerea forțelor armate și plata salariilor personalului militar. Bani puțini s-au alocat și pentru pregătirea de luptă a militarilor, aspect pe care autoritățile încearcă să-l schimbe în contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina la 24 februarie 2022.
Șase mii de lei – salariul angajaților Armatei Naționale
Armata R. Moldova numără 6,5 mii de militari și 2 mii de angajați civili. Majoritatea militarilor sunt angajați prin contract, iar cifra variază de la o zi la alta, pentru că după 6 luni soldații care îndeplinesc serviciul militar în termen au dreptul să treacă la serviciul militar prin contract. Înrolarea tinerilor în armată are loc de două ori pe an. Potrivit planului de încorporare, în armată, în 2022, au ajuns aproximativ 2 800 de recruți, iar în 2021 au fost înrolați în jur de 2 300 de tineri. Datele publice arată că R. Moldova ar avea în jur de 12 mii de rezerviști, însă reprezentanții AN nu au confirmat sau infirmat datele pentru ZdG.
Până la 1 ianuarie 2023 fiecare soldat în termen primea lunar o soldă de 100 de lei. Din ianuarie 2023 solda lunară a soldaților a fost majorată până la 500 de lei. Eduard Ohladciuc, șeful Marelui Stat Major al Armatei Naţionale, susține că salariul minim al militarilor angajați pe bază de contract pornește de la 6 mii de lei și variază în dependență de funcție, poziție și instruire.
„Salariul unui începător este cam mic, noi înțelegem aceasta. Încercăm să acoperim acest salariu mic prin alte facilități. Militarii în bază de contract sunt asigurați cu locuințe de serviciu. Practic, avem în toate garnizoanele posibilități de a-i asigura cu locuințe. Avem posibilitatea de a-i instrui. Avem 4 centre lingvistice, unde militarii pot studia limba engleză, franceză, germană. Militarii sunt eliberați de la serviciu și studiază, apoi au posibilitatea să meargă la diferite cursuri și instruiri peste hotare. Au posibilitatea să meargă la diferite misiuni care sunt plătite. Avem observatori în Republica Centrafricană, Sudanul de Sud, Kosovo, în Mali am avut și acum se discută pentru o nouă misiune. Anul trecut, pentru prima dată, în Liban au mers 4 militari, iar din luna ianuarie curent avem un contingent de 32 de militari. Avem un contingent de 42 de militari în KFOR (forță militară condusă de NATO, cu scopul menținerii păcii și a unei împrejurări pașnice în Kosovo, fiind sub administrația ONU după sfârșitul războiului din Kosovo, n.r.). În aceste misiuni merg militari prin contract, soldați, sergenți, ofițeri în misiune”, spune comandantul AN.
Jumătate din buget merge către întreținerea forțelor armate și plata salariilor personalului militar
Pentru a vedea mai exact cum sunt cheltuiți banii destinați apărării și dacă invadarea Ucrainei de către Rusia a schimbat repartizarea lor, Ziarul de Gardă a analizat planurile de achiziții ale MA pentru ultimii doi ani.
Pentru 2021 MA a avut un buget de 914 milioane de lei. Mai mult de jumătate din bugetul instituției a fost repartizat pentru întreținerea forțelor armate și plata salariilor personalului militar, iar pentru asigurarea tehnico-militară s-au alocat în jur de 150 de milioane de lei. O analiză amănunțită a planului de achiziții arată că doar 21 de milioane de lei au fost repartizate pentru achiziționarea de echipament militar individual, categorie care include materiale textile și articole conexe, îmbrăcăminte specială şi accesorii, ţesături pentru uniforma de instrucție, șosete și lenjerie de corp. Peste 34 de milioane de lei au fost alocate pentru procurarea produselor alimentare, iar alte 20 de milioane de lei s-au îndreptat în 2021 către efectuarea unor lucrări de reparație, dintre care 8,5 milioane de lei au fost repartizate pentru efectuarea lucrărilor de reparație capitală a Blocului alimentar din cadrul Academiei Militare, iar 3,3 milioane – pentru lucrări de reparație capitală a clădirii nr. 8 a Ministerului Apărării.
În 2021 autoritățile au alocat și au cheltuit 1,5 milioane de lei pentru procurarea unor piese de schimb pentru tehnica militară, iar alte 4,2 milioane de lei au fost cheltuite pentru servicii de reparație capitală a tehnicii de geniu a AN. Mai exact, au fost reparate capital un BMP-1, un vehicul amfibie sovietic de luptă pe șenile SU-100P, un obuzier autopropulsat experimental sovietic KrAZ-255, un camion de teren cu trei axe și tracțiune pe șase roți, destinat operațiunilor extreme MAZ-538, un buldozer pe roți PZM-2, o mașină de inginerie pentru săparea șanțurilor. Alte aproape 5,9 milioane de lei au fost cheltuite pentru lucrări de reparație a hangarelor metalice destinate păstrării tehnicii militare într-o unitate militară din mun. Chișinău, iar 3 milioane de lei – pentru materiale de construcție în scopul reparării depozitelor de păstrare a tehnicii militare.
În 2022 armata și-a fortificat infrastructura, iar din economii a procurat drone
În 2022 bugetul MA a fost de 1,05 miliarde de lei, ceea ce constituie 0,38% din PIB. Spre deosebire de anii precedenți, în 2022 bugetul pentru efectuarea lucrărilor de reparație a crescut substanțial, până la aproape 80 de milioane de lei, adică de 4 ori mai mult decât în 2021. În jur de 30 de milioane de lei au fost repartizați pentru reparația capitală a Fondului de cazarmă din cadrul Regimentului rachete antiaeriene de la Dănceni și Căușeni, iar datele de pe site-ul Agenției Achiziții Publice (APP) arată că lucrările au costat în jur de 37 de milioane de lei. Alte peste 20 de milioane de lei au fost bugetate pentru reparația și amenajarea cazărmii din cadrul Brigăzii nr.1 infanterie motorizată din mun. Bălți.
Tot în 2022 au fost efectuate lucrări de reparație a unei clădiri a Spitalului clinic militar central, în valoare de 4,7 milioane de lei, asta după ce în 2021, la prima fază de efectuare a lucrărilor, au fost cheltuite în jur de 5,9 milioane de lei. Peste 41 de milioane de lei au fost alocate pentru produse alimentare, iar pentru achiziționarea de echipament militar individual au fost bugetate în jur de 30 de milioane de lei. Datele APP arată că anul trecut MA a procurat, pe lângă uniforme și alte piese de îmbrăcăminte, mănuși tactice în valoare de 1,5 milioane de lei și bocanci de peste 6 milioane de lei. Tot în 2022, MA a cheltuit 7,5 milioane de lei pentru confecționarea distincției comemorative pentru veterani „30 de ani de la acțiunile de luptă pentru apărarea integrității și independenței R. Moldova 1992 – 2022”.
Potrivit comandantului AN, din banii economisiți în 2022 a fost procurat un lot de drone, iar primul curs de instruire s-a desfășurat în luna ianuarie 2023 la baza de aviație de la Mărculești.
Comandantul AN: „Cheltuim foarte mulți bani pentru a întreține ceva care este depășit de timp”
Odată cu declanșarea războiului în Ucraina, autoritățile și-au îndreptat atenția către Armată, majorând bugetul destinat apărării și investind preponderent în protejarea spaţiului aerian, care este cea mai vulnerabilă componentă a apărării naționale. Reforma AN se face conform Strategiei Naționale de Apărare și Strategiei militare din 2018, în baza căreia în 2020 a fost elaborat Planul Capabilităților Militare ale Armatei Naționale 2030. Acestor documente li se adăugă și viziunea ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, care a intrat în funcție în august 2021.
Eduard Ohladciuc, comandantul AN, susține că în ultimii 10 ani armata s-a axat pe întreținerea a ceea ce a avut.
„Întreținerea ne-a costat mult, pentru că tehnica este veche, piesele sunt scumpe, nu pot fi găsite. Cheltuim foarte mulți bani pentru a întreține ceva care este depășit de timp. Acum ne axăm pe procurarea a ceva nou, inclusiv prin programele de la UE. Împreună cu ministerul Apărării am decis să investim majoritatea banilor alocați suplimentar pentru acest an în tehnica pentru AN. Suntem în proces de evaluare și posibil în timpul apropiat să achiziționăm un radar de apărare antiaeriană care să ne ofere o informație cu mult mai bună și mai calitativă în ceea ce ține de apărarea spațiului aerian. Tot în ultimul timp ne-am axat foarte mult pe pregătirea de luptă și instruirea soldaților. Am făcut programul mai intens”, spune Ohladciuc.
R. Moldova ar putea primi de la UE un radar mobil pentru spațiul său aerian
Din cauza războiului din țara vecină, potențialul de apărare al R. Moldova a ajuns și în atenția UE. În 2022 UE a acordat R. Moldova 40 de milioane de lei (cât jumătate din întregul buget al Ministerului Apărării pentru acel an) în scopul întăririi capacităților forțelor armate în domeniul comunicațiilor și în cel al luptei împotriva atacurilor cibernetice. Finanțarea nu presupune armament, iar banii provin din Facilitatea Europeană pentru Pace, un fond administrat de statele membre în afara bugetului european, arată într-un comunicat Consiliul European, instanţă a statelor membre ale UE.
UE ar putea aloca R. Moldova încă 40 de milioane de euro pentru consolidarea capacităților Forțelor Armate. Astfel, în decurs de 36 de luni R. Moldova ar urma să primească mai multe echipamente neletale, inclusiv un radar de supraveghere mobil la sol, cu rază lungă de acțiune. Alte articole pe care UE se angajează să le furnizeze includ echipamente de comunicații, hardware și software IT, autobuze, stivuitoare și camionete.
Lilian Carp: „Noi am avut destui miniștri ai Apărării care s-au ocupat cu vânzarea sistemului antiaerian”
Președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, spune că în prezent spațiul aerian este practic cea mai vulnerabilă componentă a apărării naționale, pe întreg hotarul nefiind amplasate radare care să depisteze anumite aparate de zbor ce încalcă spațiul aerian al R. Moldova pe anumite segmente.
„Noi am avut destui miniștri ai Apărării care s-au ocupat cu vânzarea sistemului antiaerian. De fiecare dată noi solicităm partenerilor noștri să ne acorde sau să ne ajute cu radare. În timpul apropiat această problemă va fi rezolvată și noi vom putea cel puțin avea utilaj care să poată depista orice aparat de zbor care este deasupra R. Moldova. Doar va putea depista. Plus, războiul modern arată că dronele au un rol destul de important în apărarea teritoriului. Noi trebuie să investim în această ramură nouă de apărare. AN are câteva drone pentru recunoaștere, dar noi trebuie să dezvoltăm această ramură”, a spus el.
În octombrie 2022, trei rachete ruseşti au survolat teritoriul R. Moldova în timpul unui atac asupra Ucrainei, iar la sfârșitul lunii, resturi dintr-o rachetă rusească doborâtă de sistemul ucrainean antiaerian, au căzut pe teritoriul satului Naslavcea, raionul Ocnița.
ZdG a demonstrat în 2018 cum trei dintre cele patru complexe de rachete antiaeriene pe care le deţinea statul au fost vândute în 2016 unei companii dubioase – „S-Profit”, cu sediul în Marea Britanie, dar cu rădăcini şi activităţi de milioane de USD în Ucraina. Fostul ministru al Apărării, Anatol Șalaru, este cel care a aprobat vânzarea lor.
Bază militară modernă în apropiere de Chișinău
Procesul de modernizare a armatei presupune și construcția unei baze militare moderne în comuna Băcioi din mun. Chișinău. Banii pentru construcția bazei militare au fost alocați din bugetul de stat, iar clădirea ar putea fi gata în cel mult 5 ani. Potrivit oficialilor, unitatea va oferi angajaților armatei condiții moderne de studii, antrenamente și va fi folosită pentru depozitarea tehnicii militare.
„Noi am avut primari ai Chișinăului care cu bună știință sau neștiință au permis construcția de case tot mai aproape de unitatea militară pe strada Vasile Lupu, ceea ce reprezintă un risc major pentru această unitate militară. De aceea, au fost alocați bani pentru proiectarea unei noi unități militare care va fi în afara orașului, conform standardelor. Această unitate va fi departe de riscurile de a fi blocată în timpul unei crize de către persoane rău intenționate”, spune șeful Comisiei parlamentare pentru securitate națională, Lilian Carp.
Niciun avion de luptă, elicopter sau tanc
Conform autorităților, circa 90% din armamentul și tehnica AN sunt de producție sovietică și nu corespund cerințelor unei operațiuni contemporane. Unicele piese moderne de care dispune armata sunt lotul de HUMVEE (vehicule blindate multifuncționale de mare mobilitate cu roți, n.r.) camioanele de transport donate în 2014 și 2017 de SUA și transportoarele blindate Piranha, unități de tehnică donate în 2023 de Germania.
Comandantului AN spune că R. Moldova nu are niciun avion de luptă, elicopter sau tanc.
„Avem câteva avioane, dar ele sunt de instruire și sunt predestinate pentru transporturi de mici dimensiuni și pentru efectuare de desant-parașutare a efectivului. Tancuri nu avem. Nu avem avioane MIG sau F-16. Noi am discutat despre asta și nu putem spune că la moment avem mare necesitate de ele. Să nu uităm că toate aceste echipamente noi pe care le procurăm, aceleași Piranha, trebuie întreținute. Deci, este nevoie de un buget pentru a le întreține”, spune Eduard Ohladciuc.
Fiind semnatară a Tratatului Forțelor Convenționale în Europa, R. Moldova are dreptul să dețină un număr plafon de unități militare și echipamente – 50 de avioane, 50 de elicoptere de luptă, 200 de tancuri, 200 de mașini blindate și până la 180 de sisteme de infanterie.
Comandantul AN: „Soldatul, venind în armată, trebuie să se ocupe de pregătirea de luptă, nu cu alte activități de gospodărie”
Modernizarea Armatei presupune și condiții mai bine pentru pregătirea de luptă a militarilor, obiectivul principal fiind, conform comandantului AN, ca R. Moldova să aibă o „armată mică, dar modernă și mobilă”.
„În ultimul timp ne-am axat foarte mult pe pregătirea de luptă și instruire. Soldatul, venind în armată, trebuie să se ocupe de pregătirea de luptă, nu cu alte activități de gospodărie. Noi am făcut programul mai intens. În prima lună recrutul are o pregătire inițială. După jurământ, practic toți recruții merg 3-4 luni la Centrul de instruire, unde primesc o specialitate. După finalizarea acestei instruiri, soldații periodic fac diferite aplicații, instruiri, sapă tranșee, împușcă, aleargă. În ultimul timp, ne axăm mult pe pregătirea fizică a militarului. Este și un ordin al comandantului armatei, conform căruia pregătirea fizică zilnică trebuie să fie de cel puțin 1-2 ore”, spune Eduard Ohladciuc.
Lilian Carp: „Doamne ferește de un risc, soldatul trebuia să-și pună de acasă mâncarea în ghiozdan, apoi să plătească șase lei la troleibuz ca să ajungă la unitatea militară”
Lilian Carp susține că autoritățile analizează acordarea mai multor facilități pentru militari, care au fost anulate în perioada guvernării comuniste în încercarea de a distruge AN.
„În 2008, printr-o decizie a guvernării comuniste, a fost anulat pachetul social pentru militari, iar asta s-a făcut cu bună știință, pentru că ei își doreau să avem o armată slăbită și astfel să facă pe plac stăpânilor lor de la Kremlin. Au anulat absolut orice tip de pachet social, începând cu alimentația, transportul public – elemente sociale care trebuie să fie în cazul în care militarul este supus unui risc. Decizia a fost luată cu bună știință pentru distrugerea AN. Doamne ferește de un risc, soldatul trebuia să-și pună de acasă mâncarea în ghiozdan, apoi să plătească șase lei la troleibuz ca să ajungă la unitatea militară și mai departe să presteze serviciul militar. Sigur că asta este un paradox. Treptat, în acest an vom rezolva aceste probleme. La modificarea bugetului de stat am insistat și sper să rezolvăm problema privind transportul public, cel puțin prin abonamente, în orașul Chișinău și Bălți. Eu sunt sigur că noi vom menține pacea în R. Moldova. Sunt convins de asta. Dar pentru acest lucru noi muncim mult, ca să păstrăm pacea și cerem și partenerilor noștri care sunt în vecinătate, în zonă, să ne respecte această decizie de a trăi în pace”, a spus Lilian Carp.
Conform unei hotărâri de Guvern, din aprilie curent militarii prin contract sunt asigurați cu hrană, în modul stabilit de MA. Pentru implementarea proiectului sunt necesare 8,8 milioane de lei, bani deja alocați Ministerului Apărării.
Expertă: „Armata trebuie să fie atât de puternică, încât să descurajeze orice agresiune militară”
Elena Mârzac, fondatoarea Platformei pentru Iniţiative de Securitate și Apărare, spune că în condițiile în care AN se confruntă cu un buget scăzut și nu și-a adaptat capabilitățile militare și structurile de forță la situația geopolitică, la noile realități, modernizarea armatei ar putea dura mai mulți ani.
„Armata trebuie să fie atât de puternică, încât să descurajeze orice agresiune militară și să riposteze la orice tentativă militară. Avem nevoie de alocații bugetare pentru procurarea de armament și echipament, iar expertiza care vine din partea partenerilor UE și NATO este extrem de importantă în primul rând pentru reformarea sectorului de securitate, dar și pentru dezvoltarea capacităților noastre de descurajare și apărare. Cu o finanțare adecvată care ar atinge 2% din PIB și cu condiția că am avea o asistență străină în domeniu, armata ar putea să fie dezvoltată în viitorii 4-5 ani. Însă strategiile care vin să planifice dezvoltarea sectorului de apărare arată că pentru această perioadă nu este posibil foarte curând”, spune Elena Mârzac.
În ultimii 10 ani sectorul apărării primea de la bugetul de stat o alocație de aproximativ 0,3% din PIB. În 2023 suma a crescut până la 0,5%, dar rămâne mult sub standardul NATO care este de peste 2% din PIB.
