Victor Țopa și Viorel Țopa solicită la CSJ revizuirea dosarelor în care au fost condamnați la ani grei de închisoare

Oamenii de afaceri Victor Țopa și Viorel Țopa au depus, la Curtea Supremă de Justiție, trei recursuri în anulare, în dosarele penale în care au fost condamnați anterior la 10 și, respectiv, 15 ani de închisoare.

Cererile de recurs în anulare, depuse după schimbarea guvernării de la Chișinău, susține unul dintre avocați, constituie o încercare de remediere pe cale amiabilă a cazurilor și evitarea unei condamnări a R. Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO), după ce instanța europeană a comunicat guvernului cazurile și a solicitat explicații privind încălcarea drepturilor celor doi oameni de afaceri.

Viorel Țopa susține, cu referire la dosarele sale în care a depus cereri de recurs în anulare, că „este vorba despre două dosare fabricate de Plahotniuc și considerate persecuții politice de INTERPOL și de alte instituții”, iar comunicarea cazului de către CtEDO reprezintă „o ocazie pentru revizuire, cel puțin formală”, fără a avea vreo legătură cu schimbarea guvernării. 

Dosarele lui Viorel Țopa

La 2 septembrie 2019, Viorel Țopa a depus la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), prin intermediul avocatului Dumitru Pavel, recurs în anulare în dosarul în care, la 24 octombrie 2013, a rămas definitivă condamnarea la opt ani de închisoare, cu executarea pedepsei într-un penitenciar de tip închis, pentru delapidarea averii străine și obligat să achite echivalentul în lei a 400 de mii USD în beneficiul Băncii de Economii a Moldovei (BEM). 

Potrivit sentinței de condamnare, pronunțate de Judecătoria Buiucani la 13 ianuarie 2012 și menținute de toate instanțele superioare, la 11 decembrie 2000, BEM, condusă în acel moment de Viorel Țopa, a acordat un credit de 1 milion USD companiei „Air Moldova Internaţional”. Totodată, în scopul garantării obligaţiunii de rambursare a creditului, la 30 martie 2001, între bancă şi compania offshore „Sparks Management Corporation”, gestionată, de facto, de Viorel Țopa, a fost încheiat un contract de gaj potrivit căruia, în cazul neonorării obligației de restituire a creditului, depozitul de 400 de mii USD al companiei offshore urma să fie utilizat de BEM pentru achitarea creditului, dobânzii aferente şi a penalităţilor.

Câteva luni mai târziu, la 20 august 2001, se spune în decizia de condamnare, Viorel Țopa, cunoscând despre faptul că „Air Moldova Internaţional” nu își onorează obligațiile contractuale, „unipersonal”, a aprobat retragerea depozitului de 400 de mii USD de către compania offshore pe care o gestiona. În aceeași zi, potrivit sentinței, suma a fost transferată de pe contul de depozit al „Sparks Management Corporation”, deschis în filiala nr. 1 a BEM, pe contul aceluiași offshore, deschis la o bancă din Cipru. Peste două zile, Viorel Țopa a demisionat din funcția de președinte al BEM.

Apărător al lui Viorel Țopa în acest dosar, în perioada în care a fost examinat pe rolul instanțelor naționale, a fost Andrei Năstase, actual ministru al Afacerilor Interne, degrevat din funcție pe perioada participării la alegerile locale pentru funcția de primar de Chișinău.  

În apelurile declarate în calitate de avocat, Andrei Năstase a invocat că sentinţa de condamnare este una ilegală, deoarece pe faptele pe care a fost condamnat Viorel Țopa, la 16 octombrie 2001, Procuratura Generală a emis o ordonanță de refuz în pornirea procesului penal, respectiv a fost încălcat dreptul lui Viorel Țopa la un proces echitabil, deoarece Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale stipulează că nimeni nu poate fi urmărit sau pedepsit penal pentru săvârşirea infracţiunii pentru care a fost deja achitat.

CSJ a pus punct în acest dosar la 24 octombrie 2013, după ce a respins recursul în anulare, declarat de avocatul lui Viorel Țopa.

La 28 august 2019, avocatul Dumitru Pavel a depus la CSJ recurs în anulare și într-un alt dosar în care figurează Viorel Țopa. Acesta cere revizuirea deciziei CSJ din 22 mai 2019, prin care a devenit definitivă pedeapsa de nouă ani de închisoare pe numele lui Viorel Țopa într-un dosar deschis pentru uz de fals și spălarea banilor în proporții deosebit de mari și de opt ani de închisoare pe numele lui Răzvan Paveliu, pentru complicitate. Respectiv, după adăugarea la pedeapsa respectivă a celei din dosarul de delapidare a averii străine, lui Viorel Țopa i-a fost stabilită o pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 15 ani, cu executare într-un penitenciar de tip închis. Conform sentinței primei instanțe pe acest caz, în privința celor doi au fost dispuse mandate de arestare și anunțarea în căutare.

În acest dosar, Viorel Țopa și Paveliu Răzvan au fost acuzați că ar fi falsificat semnătura partenerului lor de afaceri din cadrul companiei offshore „Atrium Limited”, Sergiu Manic, pentru convertirea şi transferul banilor de pe conturile deschise la BC „Victoriabank” SA pentru „a deghiza originea ilicită a bunurilor, achiziţiona şi utiliza bunurile care constituie venituri ilicite”.

Avocații au contestat rechizitoriul procurorilor și au declarat că respectiva cauză nu putea fi judecată „din lipsa substanţei, subiectului, obiectului, pretenţiilor ce ar putea avea caracter penal, daunelor inexistente şi altor elemente constituante ale unui dosar penal”.

După pronunțarea deciziei CSJ din mai, curent, avocatul Dumitru Pavel susține că a fost formulată o cerere la CtEDO pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil.

Victor Țopa solicită revizuirea condamnării la zece ani de închisoare

În aceeași perioadă, mai exact pe 30 august 2019, la CSJ, cu un recurs în anulare, s-a adresat și omul de afaceri Victor Țopa. Acesta cere revizuirea unui dosar în care, la 6 februarie 2013, CSJ a respins recursul ordinar și a menținut sentința prin care omul de afaceri, împreună cu Vladimir Morari, au fost condamnați la 10 ani de închisoare, cu ispășirea pedepsei într-un penitenciar de tip închis pentru șantaj. 

Cei doi au fost acuzați că au deposedat, prin șantaj, trei persoane, de acțiuni la „Victoriabank” și le-au cauzat daune materiale în proporţii deosebit de mari, suma totală fiind de 31,5 milioane de lei.

Potrivit sentinței de condamnare, una dintre acționare, Galina Prodisveț, ar fi fost reținută de două persoane necunoscute la Moscova și dusă la poliție unde a fost influențată psihic, amenințată cu extrădarea în R. Moldova, acolo unde era vizată într-un dosar penal, și amenințată cu aplicarea violenței fizice în privința sa și a rudelor apropiate, dacă nu ar transmite acțiunile deținute la „Victoriabank” „în favoarea persoanelor de încredere ale lui Victor Țopa”.

„Ameninţările în privinţa cet. G. Proidisvet, V. Ţurcan şi M. Artemenco aveau un caracter real, de aceea ei au acceptat transmiterea acţiunilor lui Ţopa V. şi Morari V.”, este indicat în decizia CSJ din 6 februarie 2013, prin care recursul ordinar depus de avocatul Andrei Năstase în numele celor doi condamnați a fost respins. 

În calitate de avocat, Năstase invoca la CSJ, inclusiv, că dosarul a fost pornit în baza unei legi care nu exista la momentul comiterii faptei, relaţiile apărute între inculpaţi şi partea vătămată poartă caracter civil care pot fi soluţionate în ordine civilă fără a interveni o rezolvare cu caracter penal și în acţiunile inculpaţilor lipseşte componenţa de infracţiune.

Cererile la CtEDO au fost comasate

Viorel Țopa și Victor Țopa s-au adresat la CtEDO în 2011 și 2012. Viorel Țopa a reclamat încălcarea drepturilor în cadrul dosarului în care a fost condamnat de delapidare a averii străine, iar Victor Țopa, s-a plâns pe încălcarea drepturilor în dosarul pentru șantaj.

Pe 16 mai 2019, CtEDO a comunicat Guvernului R. Moldova cazurile respective și ale altor nouă reclamanți, cererile fiind conexate într-o singură procedură. Statului R. Moldova i-a fost oferit termen până în septembrie, pentru a oferi explicații în legătură cu dosarele respective.

Viorel Țopa: nu sunt motive pentru recăpătarea încrederii în justiție

Contactat prin intermediul unei rețele de socializare, omul de afaceri Viorel Țopa, stabilit în Germania, a declarat că cererile de recurs în anulare au fost depuse în urma comunicării de către CtEDO a cazului său, iar faptul că fostul său avocat, Andrei Năstase, se află acum la guvernare nu are vreo legătură.

Întrebat dacă a recăpătat încrederea în sistemul de justiție, Viorel Țopa a precizat: „Acum, dosarele sunt la CtEDO, comunicate guvernului, și e o ocazie pentru revizuire, cel puțin, formală. Nu e „recăpătare de încredere”, pentru care, deocamdată, nu prea sunt motive”.

„E vorba despre două dosare fabricate de Plahotniuc și considerate persecuții politice de INTERPOL și alte instituții. (…) Andrei Năstase a încetat să fie avocat cu mult timp înainte de a accede la putere și cu mult timp până la finalizarea dosarelor, deși ce are Ministrul de Interne cu justiția(!?) Și mai este ceva: vă pare corect ca justiția sesizată de CtEDO pe aceste cazuri să-și poată revizui deciziile, luate la comanda regimului? Întreb, pentru că mi se pare că insistați să întrevedeți ceva ce nu există”, a declarat, pentru ZdG, Viorel Țopa.

Explicațiile avocatului

La rândul său, Dumitru Pavel, avocatul lui Viorel Țopa, a explicat argumentele expuse în recursurile declarate recent la CSJ.

Potrivit acestuia, a fost luată decizia de a depune recurs în anulare, deși încă nu există o decizie CtEDO care ar condamna statul pentru încălcarea drepturilor lui Viorel Țopa, „pentru a nu pierde timpul”, deoarece comunicatul CtEDO din 16 mai 2019 ar conține indicii clare precum că R. Moldova ar urma să fie condamnată.

„Recursul este legat de comunicarea făcută de CtEDO, care, practic, constată încălcarea drepturilor lui Viorel Țopa, garantate prin Convenție. Având în vedere că această comunicare a fost adusă la cunoștință și agentului guvernamental și acesta și-a manifestat deschiderea de a discuta o remediere amiabilă a acestui caz, pentru a nu condamna R. Moldova la CtEDO. Cererea vizează încălcarea dreptului la un proces echitabil prin prisma condamnării pentru o faptă în baza căreia deja a fost achitat anterior irevocabil. În dosar era vorba despre o ordonanță emisă de Procuratura Generală în 2001, prin care a fost dispusă neînceperea urmăririi penale. Ulterior, însă, aceasta a fost ignorată și dispusă începerea urmăririi penale, fără ca să fie anulată. Acest lucru constituie o violare gravă a cadrului legal național și internațional. Pentru acest lucru R. Moldova riscă condamnare. Pentru a evita această condamnare am decis să contribuim prin intermediul procedurii de recurs în anulare, ca statul, prin instituțiile sale, să repare această eroare comisă cu implicarea autorităților statului capturat atunci de către regimul care controla sistemul” a explicat avocatul Dumitru Pavel, cu referire la recursul formulat în dosarul de delapidare a averii străine.

Referitor la cel de-al doilea dosar în care a fost depus cerere de recurs în anulare și care vizează condamnarea lui Viorel Țopa și a lui Răzvan Paveliu pentru uz de fals și spălarea banilor în proporții deosebit de mari, avocatul Dumitru Pavel a declarat că printre argumente se numără faptul că Parlamentul „a recunoscut”, prin declarația adoptată în iunie 2019, că instituțiile de drept din R. Moldova au fost capturate.

„Cel de-al doilea dosar vizează deja condamnarea într-un proces simulat care, practic, numai proces nu poate fi numit. El vizează, la fel, încălcarea dreptului la un proces echitabil prin impedimente procesuale grave care n-au permis să administrăm probele care ar confirma nevinovăția, deoarece însăși acuzarea este bazată pe declarații false, făcute de procurori și judecători, pentru că niciunul dintre martori nu a confirmat ceea ce au afirmat judecătorii în actele lor irevocabile. Întrevedem că și în acest caz statul riscă să fie condamnat la CtEDO, de aceea am inițiat procedura de recurs în anulare care prevede că, atunci când sunt depistate încălcări grave ale drepturilor omului în cadrul acestui proces, fiind descrise prin prisma încălcărilor prevăzute de Convenție, a fost inițiat recurs în anulare și urmează după ce Parlamentul a declarat, a recunoscut că autoritățile au fost capturate atunci să revizuiască aceste hotărâri și respectiv să pronunțe o hotărâre legală adoptată în baza probatoriului existent pe dosar, care confirmă nevinovăția ambilor recurenți”, a punctat avocatul Dumitru Pavel.

Întrebat dacă nu există incompatibilitate de funcții în cazul în care este avocat și membru al Comisiei Electorale Centrale, Dumitru Pavel a declarat că statutul respectiv nu presupune suspendarea licenței de apărător, ci doar impune interdicția de a participa în ședințe de judecată în perioada electorală.

Contactat, Andrei Năstase a declarat că nu poate face declarații referitor la dosare care nu sunt în gestiunea sa, având în vedere că nu mai reprezintă interesele celor doi oameni de afaceri din 2015 și consideră „deplasată” abordarea acestuia în acest caz.

La rândul său, Victor Țopa, a precizat, într-un mesaj pentru ZdG, că ar putea discuta pe parcursul zilei de joi, 26 septembrie, la subiect.

UPDATE
Joi, 26 septembrie, ora 13.35
Victor Țopa a transmis un răspuns pentru ZdG, după ce a fost solicitat să vorbească despre motivele adresării la CSJ.
„Recursul în anulare est eun precedeu prevăzut de Codul de procedură penală în situația când CEDO comunică un dosar Guvernului. Din considerentul de a fi pro activi și a nu aștepta condamnarea Republicii Moldova de către CEDO, am depus acest recurs în anulare. Am depus această cerere de recurs acum, deoarece CEDO a comunicat recent dosarul Guvernului. Nu este nicio legătură cu faptul că guvernarea de la Chișinău s-a schimbat”.

„Nu cunosc detaliile acestui dosar, dar din câte am înțeles este vorba despre procedurile precedente care susțin că toate cererile sunt conexate la CtEDO într-o singură procedură unică. Am văzut ce scrie CtEDO și despre dosarele în privința lui Victor Țopa și Vladimir Morari. Intuiesc că temeiul recursului este aceeași procedură inițiată de Curtea Europeană”, a declarat avocatul Dumitru Pavel cu refeire la recursul în anulare depus de Victor Țopa.

Anterior, atât Victor Țopa, cât Viorel Țopa au declarat că dosarele penale pe care le au în R. Moldova le-au fost fabricate de către fostul lider al PDM, Vladimir Plahotniuc, prin intermediul instituțiilor pe care le controla, tot el fiind cel care i-a deposedat de afaceri.

Sursă foto antet: jurnal.md