Unde e dreptatea? – se întreabă Dodon, în legătură cu votul în diasporă: „Dacă le oferim șansa cetățenilor din Federația Rusă și regiunea transnistreană ca să voteze, șansele celor care vor să lichideze R. Moldova vor fi nule, nu vor avea nicio șansă ca să câștige”
Unde e dreptatea? Asta se întreabă liderul socialiștilor, Igor Dodon, în legătură cu organizarea procesului de vot în diasporă, nemulțumit de faptul că la scrutinele anterioare în UE au fost deschise mai multe secții de votare decât în Federația Rusă.
Socialistul, care menționează că „a văzut” la alegerile prezidențiale, că cetățenii R. Moldova din diasporă, cu referire la cetățenii R. Moldova care muncesc în statele UE, au devenit un factor politic important la alegeri, susține că pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, în Federația Rusă și în regiunea transnistreană ar trebui deschise câte cel puțin 100 de secții de votare.
În timp ce liderul socialiștilor susține că, în cazul cetățenilor R. Moldova aflați peste hotare, în Occident, mai mulți colegi de-ai lui, din teritorii, îl tot întreabă „dacă este corect ca cetățenii din diasporă să decidă cine să conducă țara”, în cazul cetățenilor R. Moldova aflați în Federația Rusă, Dodon menționează că „este dreptul constituțional al cetățenilor ca să voteze, nu contează unde ei trăiesc, toți au dreptul ca să voteze și toți sunt cetățeni ai acestei țări”. Declarațiile au fost făcute de Igor Dodon marți seară, 25 mai, în cadrul unei emisiuni de postul Primul în Moldova.
„Eu tare sper că factorii externi să nu se amestece în alegeri, deși noi avem această experiență la alegerile prezidențiale, atunci când autoritățile germane au amendat cetățenii germani care au ieșit pe pandemie pe străzi, cu mii se euro, însă pe moldovenii i-au gonit spre secțiile de votare. Mie mi s-a părut ciudat asta.
Despre alegerile peste hotare. Diaspora deja a devenit un factor politic important la alegeri. Noi asta am văzut la alegerile prezidențiale, cel mai probabil vom vedea asta și la alegerile parlamentare anticipate. Eu nu cred că vor ieși la vot atât de mulți ca la prezidențiale. La prezidențiale a fost mai multă forfotă, întrucât au fost doar doi concurenți, iar aici sunt zeci de partide și se vor împrăștia”, a declarat Dodon.
În context, Dodon susține că atât în Occident, cât și în Federația Rusă sunt câte 400 de mii de cetățeni ai R. Moldova, iar în regiunea transnistreană – peste 200 de mii, astfel că, potrivit lui, „dacă să le oferim șansa cetățenilor din Federația Rusă și celor din regiunea transnistreană ca să voteze, șansele celor care vor să lichideze R. Moldova vor fi nule, nu vor avea nicio șansă ca să câștige nici la prezidențiale, nici parlamentare”. Nu este clar la ce se referă Igor Dodon atunci când spune „să li se ofere șansa cetățenilor ca să voteze”.
„Părerea mea despre vot, iată, pe mine colegi din teritoriu mă tot întreabă cât este de corect acest lucru – noi aici trăim în aceste condiții, noi aici trebuie să decidem cine va conduce țara, iar acei care au plecat și nu vor fi 5, 6, 7 sau 10 an, decid cine să guverneze țara, eu pe colegi îi înțeleg. Însă, să le interzicem ca să voteze, nu se poate, însă trebuie să le oferim posibilitatea la toți ca să voteze.
„La prezidențiale, din total, diaspora din Occident – în jur de 400 de mii și alte 400 de mii în Rusia, în Europa au votat 240 de mii, adică fiecare al doilea. În Rusia, din 400 de mii au votat 12 mii. Mult mai puțin. De ce s-a întâmplat asta? În Occident au fost deschise sute de secții de votare, iar în Federația Rusă au fost deschise câte 5 – 6 secții. Iată acum ministerul de la Externe a propus vreo 17 secții în Rusia, iar în Occident vor să mărească numărul de secții. Unde este dreptatea? Haideți să nu blocăm accesul. De exemplu, locuitorii din stânga Nistrului, la prezidențiale, cei din PAS, i-au blocat.
Este dreptul constituțional al cetățenilor ca să voteze, nu contează unde ei trăiesc. Toți au dreptul ca să voteze, sunt cetățeni ai acestei țări. Cei din stânga Nistrului, în număr de 200 de mii plus cei din Rusia – 400 de mii, în total sunt 600 de mii. Dacă le permitem celor 240 de mii din Europa ca să voteze, dă să le permitem măcar celor 500 de mii din Federația Rusă și regiunea transnistreană ca să voteze pentru această țară. Noi vom face tot posibilul ca la aceste alegeri să nu fie acel „haos” ca la alegerile prezidențiale. Dați să le oferim șansa cetățenilor din Federația Rusă ca să voteze. Astfel, șansele celor care vor să lichideze R. Moldova vor fi nule, nu vor avea nicio șansă ca să câștige nici la prezidențiale, nici parlamentare”, a mai spus liderul PSRM.
În context, Dodon spune că la parlamentarele anticipate din 11 iulie, în Federația Rusă ar trei să fie deschise 100 de secții de votare și tot atâtea și în regiunea transnistreană.
„La aceste alegeri, ar trebuie deschise: lasă să rămână 120 sau câte sunt acolo în Europa, 100 și ceva să fie deschise în Federația Rusă – pentru ai motiva și alte 100 să fie deschise în regiunea transnistreană. Lasă să voteze toți cei care vor. Dar pentru asta trebuie bani, bani pe care nu îi avem”, a conchis Igor Dodon.
La 11 iulie în R. Moldova vor fi organizate alegeri parlamentare anticipate. Cetățenii R. Moldova vor merge la urnele de vot pentru a alege deputații în Parlamentul R. Moldova.
La 19 mai curent, deputatul Partidului Socialiștilor din R. Moldova (PSRM) Corneliu Furculiță declară că „moldovenii din străinătate nu vor mai avea o țară unde să revină, dacă vor susține masiv la anticipate partidele de dreapta” și acuză Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) că „ar face presiuni pe formațiunile unioniste ca acestea să nu se înregistreze în cursa electorală”. Declarațiile au fost făcute marți, 18 mai, de către deputatul PSRM, Corneliu Furculiță, în cadrul unei emisiuni de la REN TV Moldova.
Solicitați de ZdG, reprezentanții PAS ne-au comunicat atunci că „scopul alianței macabre Dodon-Voronin este să nu admită viitorul, să împiedice dezvoltarea R. Moldova. Noi trebuie să salvăm țara de ei, de cei care o fură. Trebuie sa pornim vremurile bune”.
La alegerile prezidențiale din noiembrie 2020, Igor Dodon, atunci președinte în exercițiu și candidat la funcția de președinte al R. Moldova, s-a arătat deranjat de numărul mare al cetățenilor moldoveni aflați peste hotarele țării care s-a prezentat la urnele de vot. Atunci, Dodon i-a numit pe cetățenii din diasporă „electorat paralel”.
„Diaspora reprezintă un electorat paralel cu cel din R. Moldova”. Este teoria în jurul căreia și-a construit Igor Dodon discursul de comentare a scorului obținut în urma rezultatelor alegerilor prezidențiale din 1 noiembrie.
În primul tur al prezidențialelor 149 178 de alegători, aflați în străinătate, și-au exercitat dreptul de vot la secțiile de votare deschise peste hotarele țării.
Pentru candidata PAS, Maia Sandu, au votat cei mai mulți cetățeni moldoveni aflați peste hotare, în număr de 104.605 (70,12%). Contracandidatul ei, Igor Dodon, care s-a clasat pe locul II, în urma rezultatelor preliminare generale a obținut de aproape 20 de ori mai puține voturi în disporă, adică 5 439 (3,65%).
