Rezumatul sentinței din dosarul crimei de lângă Atrium: Un om ucis în bătaie și niciun vinovat după gratii
La doi ani după ce Serghei Bejenari, un tânăr de 30 de ani, a fost ucis în bătaie în apropierea centrului comercial Atrium din Chișinău, singurele două persoane trimise în judecată de procurori au fost achitate de magistrata Olga Bejenari pentru acuzația de „vătămare intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății care a provocat decesul victimei”.
Doar unul dintre cei doi a fost pedepsit cu amendă pentru huliganism, fiind obligat să achite, pe lângă amendă, o despăgubire morală și materială în valoare totală de 10 mii de lei, deși rudele victimelor au cerut peste un milion. Al treilea figurant din dosar, spre care au arătat martorii, dar și inculpații că ar fi principalul vinovat, nu a fost găsit de oamenii legii, deși a fost anunțat în căutare la scurt timp după incident.
Noaptea de 18 spre 19 mai 2018 a fost fatală pentru Serghei Bejenari, un tânăr de 30 de ani, ucis în bătaie în apropierea centrului comercial Atrium din Chișinău. Bejenari petrecea într-un club de noapte, alături de fratele său Ion, de polițistul Serghei Bradu și trei femei ziua de naștere a omului legii. În urma unui conflict transformat în bătaie între cei trei și un grup de sportivi, Bejenari a fost transportat de urgență la Institutul de Medicină Urgentă, acolo unde a decedat în dimineața zilei de 25 mai.
În urma acțiunilor de urmărire penală, inclusiv a audierii martorilor şi studierii imaginilor de pe mai multe camere de supraveghere, procurorii au anunţat ulterior că au fost identificate persoanele implicate în comiterea infracțiunii. Mihai Pârgaru a fost reținut pe 25 mai, iar peste o zi a fost reținut şi Aurel Ignat. Ambii sunt luptători de K1. Tot atunci, procurorii anunțau că un al treilea suspect, Eugeniu Deliu, a fost anunțat în căutare internaţională. Dosarul pe numele lui Pârgaru și Ignat a fost trimis în judecată în iulie 2018. Sentința pe numele celor doi luptători, Aurel Ignat și Mihail Pârgaru, a fost pronunțată vineri, 26 iunie a.c., de magistrata Olga Bejenari de la Judecătoria Chișinău.
„A fost reliefată cu totul altă realitate decât cea pe care a subliniat-o acuzatorul de stat”
„Din analiza probelor administrate, instanţa de judecată reține că în cauză nu s-au adus probe convingătoare că inculpații Ignat Aurel şi Pîrgaru Mihail au comis prin participație simplă infracțiunea de vătămare intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății, care este periculoasă pentru viață și care a provocat decesul victimei. În speță, audiind partea vătămată, precum şi martorii, cercetând mijloacele de probă sub formă de înscrisuri, a fost reliefată cu totul altă realitate decât cea pe care a subliniat-o acuzatorul de stat în actul de învinuire a inculpaților Ignat Aurel şi Pârgaru Mihail”, este precizat în sentința emisă de judecătoarea Olga Bejenari.
Magistrata și-a argumentat decizia de a-i achita pe cei doi prin faptul că unii martori audiați au susținut că „Bejenari Serghei a fost lovit de nenumărate ori în regiunea capului de persoana în haine roșii, de statură înaltă, cu puțină barbă, care a fost ulterior stopată de angajații clubului de noapte „Edgo”. Martorii au făcut referire la Eugeniu Deleu, anunțat ulterior în căutate internațională, dar negăsit de organele de drept nici la doi ani de la producerea crimei. Martorii au mai comunicat că „Deleu a sărit cu picioarele peste capul lui Bejenari” și au descris agresorul ca fiind persoana în haine roșii care a lovit în persoana decedată – Bejenari Serghei.
Judecătoarea a mai conchis că Aurel Ignat a lovit o singură dată în Serghei Bejenari, „după care acesta (victima, n.r.) chiar s-a ridicat şi a dorit să continue altercația, iar specialistul Andrei Tertîşnîi, fiind audiat în ședința de judecată, a subliniat că prin aplicarea unei singure lovituri nu este posibilă cauzarea unor asemenea traume decedatului și, drept consecință, nu putea surveni decesul victimei – Bejenari Serghei”.
Fiind audiat în ședința de judecată, inculpatul Aurel Ignat a negat și comiterea acțiunilor de huliganism și a susținut că el a fost victimă şi a aplicat lovituri „doar cu scopul de a se apăra”. Instanța a decis că nu au existat probe pentru a-l condamna pe celălalt figurant din dosar, Mihail Pârgaru pentru că „niciunul dintre martorii acuzării şi nici chiar partea vătămată nu au indicat că inculpatul Pârgaru Mihail a aplicat vreo lovitură cuiva”.
„Sentința de condamnare în prezenta cauză penală va avea un efect preventiv serios atât pentru inculpat, cât şi pentru alte persoane”
Astfel, în timp ce Mihail Pârgaru a fost achitat în totalitate, Aurel Ignat a fost condamnat pentru huliganism, fiind obligat să achite 50 de mii de lei amendă. Judecătoarea l-a găsit vinovat pe Ignat de huliganism, constatând că acesta, „de comun acord cu Deleu Eugeniu, din intenții huliganice, încălcând grosolan ordinea publică și exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, printr-o obrăznicie deosebită, în prezența mai multor persoane, în loc public, având scop de a se răzbuna, au inițiat un conflict care a trecut în bătaie, aplicându-le acestora multiple lovituri cu mâinile şi picioarele pe diferite părți ale corpului, cauzându-le dureri fizice”. Constatările au fost făcute, deși anterior judecătoarea afirma că Ignat ar fi lovit victima o singură dată.
Deși fratele victimei, dar și mama lui Bejenari au solicitat în instanță despăgubiri de peste 1,5 milioane de lei, judecătoarea a admis doar parțial solicitarea și a dispus ca de la Aurel Ignat să fie încasați, în total, 10 mii de lei.
Sentința emisă de magistrata Olga Bejenari este criticată pe rețelele de socializare de mai mulți avocați și juriști. Avocatul Iurie Mărgineanu a scris că sentința lasă impresia „că este scrisă de un avocat, nu de un judecător”. Totuși, deși sentința a fost criticată, judecătoarea a concluzionat în document că „sentința de condamnare în prezenta cauză penală va avea un efect preventiv serios atât pentru inculpat, cât şi pentru alte persoane predispuse la comiterea unor astfel de infracțiuni şi va constitui o garanție şi o asigurare că drepturile şi libertățile consfințite în Constituția R. Moldova şi în alte legi ale statului sunt apărate, iar violarea lor este contracarată şi pedepsită”.
CV-ul judecătoarei și precizările procurorei care a instrumentat dosarul
Olga Bejenari a fost numită în funcția de judecătoare, pe un termen de cinci ani, la 18 decembrie 2014, peste două săptămâni fiind suspendată din funcție pe perioada aflării în concediul parțial plătit pentru îngrijirea copilului. Magistrata s-a aflat în concediu până pe 18 februarie 2017, potrivit portalului magistrat.md. În ianuarie 2017, a fost din nou suspendată din funcţie, pe perioada aflării în concediu suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului minor. De această dată, concediul a durat până în februarie 2018. În toamna anului 2018, în timp ce examina deja dosarul crimei de la Atrium, magistrata decidea să-și depună cererea de demisie, dar ulterior a decis să și-o retragă.
Dosarul crimei de la Atrium a fost gestionat de procurora Angela Pleșca, de la Procuratura municipiului Chișinău. Aceasta a cerut condamnarea celor doi luptători K1 la 15 ani de închisoare, doar că magistrata Olga Bejenari a constatat că acuzarea de stat nu a acumulat suficiente probe pentru a demonstra vina celor doi. Cel de-al treilea inculpat, Eugeniu Deleu, nu a fost găsit nici la doi ani de la săvârșirea crimă.
Solicitată de ZdG, procurora Angela Pleșca a evitat să discute despre sentință, redirecționându-ne la Serviciul de presă al Procuraturii Generale (PG). Prin intermediul Serviciului de presă, Pleșca ne-a informat că nu ar avea ce să-și reproșeze în gestionarea urmăririi penale din acest dosar, precizând că există probe „concludente” care demonstrau vina celor doi, iar sentința va fi atacată la CA Chișinău. Totodată, procurora ne-a informat că Eugeniu Deleu, la care au arătat unii martori, dar și inculpații din dosar, s-ar face responsabil de moartea lui Serghei Bejenari, Deleu fiind căutat de Inspectoratul General al Poliției, iar PG nefiind informată despre localizarea acestuia.
„Poți să ucizi omul, dar, dacă ai bani, stai acasă”
Rudele lui Serghei Bejenari susțin că în acest dosar nu s-a făcut dreptate pentru că „justiția este coruptă. Familia a renunțat la avocat și își pune speranțele că la Curtea de Apel Chișinău va fi luată o altă decizie. Alisa Ceraniova, concubina tânărului, spune că a aflat din știri despre sentință. Afirmă că „era de așteptat, pentru că la noi justiția e foarte coruptă”.
„Așteptăm să acționeze legea bumerangului, dacă nu a acționat legea noastră. Justiția e coruptă. Au fost cumpărați toți, în stânga și-n dreapta. Era de așteptat, sunt oameni cu bani. Dacă era un om simplu, era demult arestat, judecat și câteva dosare deasupra puse”, a declarat aceasta pentru ZdG. Ion Bejenari, fratele lui Serghei, a menționat pentru ZdG că martorii din dosar pe parcurs și-au schimbat declarațiile. „O martoră, care a fost în acea seară, întâi a spus totul cum a văzut, iar apoi, când au fost aceștia eliberați, și-a schimbat declarațiile – că deja nu a văzut nimic. Nu mă miră nimic. Poți să ucizi omul, dar, dacă ai bani, stai acasă. Au fost băgați bani și s-a luat această decizie. Îl luăm pe Aurel Ignat: de ce a fugit din spital și dat în căutare, dacă nu era vinovat? Avocat nu luăm, pentru că și așa am cheltuit o grămadă de bani pe avocat și folos nu a fost din asta. Ce, să iau avocat, să-l plătesc, iar din partea lor să-i plătească mai mult decât mine și la ce o să ieșim?”- a comentat Ion Bejenari pentru ZdG.
„Dacă judecata nu a făcut dreptate, ce să facem? Nu am bani să cumpăr. Dacă a fost cumpărată, eu ce pot să fac? Tare îmi pare rău că nu au făcut dreptate. Nu este dreptate. Fiul meu stă și putrezește, dar ei se plimbă. Nu-i nicio dreptate. O să mergem mai departe”, a precizat pentru ZdG și Valentina Bejenari, mama tânărului decedat. Judecătoarea Olga Bejenari a negat pentru ProTV că sentința emisă de ea a fost influențată de alți factori decât cei legali. „Care bani? Noi doi ani de zile am examinat acest dosar. Am audiat 18 martori. Nu pot să îmi pun capul meu în sentința dată pentru ca să fac față capriciilor, pentru că e caz de rezonanță”.
Totuși, potrivit acestora, „mediatizarea eronată” a cazului ar putea influența judecătorii de la Curtea de Apel Chișinău și „să fie pronunțată o decizie care mai puțin poate fi catalogată drept una legală”.
Într-o conferință de presă organizată vineri, 3 iulie, apărătorii celor doi luptători au declarat că niciun martor nu ar fi spus că i-au văzut pe Ignat și Pîrgaru să-l bată pe Bejenari, dar și că au fost încălcate mai multe proceduri.
„Acest dosar este tratat din punct de vedere politic, și nu juridic”
„Dosarul penal în care este vizat Aurel Ignat nu a avut niciodată conotații politice și nu înțelegem de ce se tratează atât de mult din punct de vedere politic. Ignat nu mai era membru al FEA încă de cel puțin 6 luni înainte de incidentul din mai 2018. Acest dosar este tratat din punct de vedere politic, ci nu juridic”, a subliniat avocatul lui Ignat, Alexandru Bargan.
Potrivit lui, deși sentința emisă de Judecătoria Chișinău la 26 iunie este „suficient de motivată”, există „câteva circumstanțe care nici în sentință nu se regăsesc și au fost vociferate de către mine la finele examinării cauzei în prima instanță și, cel mai probabil, au avut un rol decisiv la adoptarea acesteia”.
„Acuzarea a efectuat o investigație absolut defectuoasă”
„Dacă e să analizăm atent declarațiile martorilor, toți au confirmat că Aurel Ignat, de fapt, a fost atacat de către un grup de persoane și acțiunile sale au fost orientate pentru a se apăra, și nicidecum pentru a cauza cuiva lovituri, de a ataca pe cineva sau alte scopuri. De la prima audiere, Ignat a menționat că l-a lovit o singură dată pe Serghei Bejenari, o lovitură neînsemnată și a alergat după fratele lui, Ion Bejenari, peste drum de „Atrium”. Serghei Bejenari, din declarațiile martorilor, s-a bătut ulterior cu alte persoane, în timp ce Aurel Ignat era peste drum.
Expertul care a întocmit raportul a declarat că decesul lui Serghei Bejenari a survenit ca urmare a traumei cranio-cerebrale deschise, care nu putea fi cauzată ca urmare a unei singure lovituri cu mâna sau piciorul.
Dacă se investiga profesionist, minuțios și obiectiv acel conflict din seara de 18 spre 19 mai 2018, această cauză penală nu se solda cu acuzarea a trei persoane pentru una și aceeași faptă, fără a se determina totuși calificarea corectă a faptelor pentru fiecare persoană separat, gradul de participație, rolul și acțiunile.
Organele de urmărire penală, acuzarea, dacă vreți, a efectuat o investigație absolut defectuoasă, ceea ce a determinat instanța de judecată să constate nevinovăția clientului meu pe capătul de acuzare a art. 151 alin. 4 CP. La materialul cauzei există doar două fișiere video, pe când, dacă studiem raportul unui ofițer de investigații, la 25 mai 2018 o să regăsim următoarea informație: au fost ridicate materiale video de pe 15 dispozitive, dar noi avem două, din care nu se poate de înțeles nimic”, a declarat Bargan.
El a adăugat că și alte probe colectate nu ar fi fost anexate la materialele cauzei, cum ar fi interceptări telefonice sau circa 5 ore de filmări din clubul EDGO, unde toți cei implicați ulterior în bătaie au petrecut.
„În baza căror probe instanța de judecată urma să condamne acest om: a celor care nu au existat niciodată la materialele cauzei sau acestea care sunt, dar demonstrează nevinovăția lui Aurel Ignat? Sau, în genere, instanța trebuia să se bazeze pe presupuneri și condamnarea deja publică de către societate încă în luna mai 2018?”, a întrebat apărătorul.
„Martorii nu și-au schimbat declarațiile”
Avocata lui Mihail Pârgaru, Mariana Arabadji, a accentuat că „după părerea noastră, această sentință este absolut legală și întemeiată”.
„De ce nu a fost efectuată expertiza tehnică a acestor înregistrări? Or, ca rezultat al acestei expertize, urma a fi văzut ce se regăsește în aceste înregistrări video. Or, după vizualizarea celor existente, nu este nimic clar, nu se deslușește nicio persoană – nu se văd fețele lui Mihai Pârgaru și Aurel Ignat. Niciun martor nu a declarat că a văzut cum inculpații, vorbesc despre clientul meu, au cauzat leziuni corporale părții vătămate care a decedat”, a afirmat ea.
Aceasta precizează că martorii nu și-au schimbat declarațiile în ședința de judecată, așa cum a spus fratele lui Serghei Bejenari pentru ZdG.
„Este o minciună inventată. Martorii au făcut declarații așa cum au fost interogați în instanță. Mai mult, unii martori vorbesc despre existența unei bâte de lemn, care nu se regăsește în materialele cauzei”, a completat ea.
Cât despre fragmentul din sentință prin care instanța de judecată a considertă că „un sportiv, fiind antrenat în acest domeniu, poate calcula şi lua în considerație forța cu care aplică o lovitură, precum şi cunoaște cu certitudine cum poate aplica o lovitură pentru a imobiliza oponentul care îl atacă şi nicidecum pentru a-i provoca vătămări grave care ar duce la decesul acestuia”, avocata a menționat că s-au făcut glume, dar, de fapt, instanța s-a expus asupra poziției acuzării.
„Se creează o impresie că trăim în Evul Mediu, pentru că se dorește o sentință de condamnare pentru simplul motiv că procurorul a cerut 15 ani de închisoare. Decizia Curții de Apel Chișinău este deja influențată”, a conchis Arabadji.
În același timp, avocatul Alexandru Bargan a subliniat că „de fiecare dată, cu cât se avansa în audierea martorilor, cu atât mai mult ieșeau informații la iveală prin care se demonstra nevinovăția clienților noștri”.
„Se urmărește scopul ca prin mediatizarea eronată să fie forțată Curtea de Apel să emită o altă soluție decât ceea ce avem la zi”, consideră avocatul.
Potrivit celor doi avocați, acuzarea, în lipsă de dovezi care să demonstreze vinovăția luptătorilor K-1, ar miza pe presiunea societății în adoptarea unei decizii de către instanța de judecată.
Reacția Procuraturii
Angela Pleșca, procurora care a gestionat dosarul crimei de la Atrium a evitat să discute despre circumstanțele invocate de avocații inculpaților Pârgaru și Ignat și ne-a redirecționat către Serviciul de Presă al Procuraturii Generale (PG)
Solicitată de ZdG, procurora Maria Vieru, ofițera de presă a PG a comunicat că „argumentele Procuraturii împotriva concluziei instanței de judecată vor fi expuse în cererea de apel, pe care procurorul urmează să o depună în instanța superioară, în termenul prevăzut de lege”.