Un an de la reformă, fără integritate
La un an de la demararea reformei integrităţii, instituţia responsabilă de verificarea veniturilor şi proprietăţilor funcţionarilor rămâne nefuncţională şi nu are, cel puţin, un preşedinte. Deşi peste 150 de petiţii ce semnalează neconcordanţe între averea reală şi cea declarată de către funcţionari aşteaptă a fi repartizate inspectorilor de integritate, deocamdată, nu este elaborat un regulament în baza căruia vor fi angajaţi aceştia şi nu se cunoaşte numărul lor. Tergiversarea este generată de blocarea, de aproape două luni, a concursului pentru alegerea conducerii Autorităţii Naţionale de Integritate (ANI) din cauza unei lacune legislative. Între timp, declaraţiile de avere ale funcţionarilor pentru 2016 nici nu pot fi vizualizate, deoarece firma care le va plasa pe site a fost desemnată abia la începtului lunii curente, urmând să le facă publice în 60 de zile.
Reforma integrităţii a demarat în 2014, când grupul de lucru a elaborat aşa-numitul „pachet de integritate”, compus din trei legi. Legea cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate (ANI), Legea privind declararea averii şi intereselor personale şi Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative au fost votate în lectură finală în iunie 2016, fiind promulgate la sfârşit de iulie. Respectiv, din 1 august 2016, Comisia Naţională de Integritate (CNI) îşi încetează activitatea, fiind fondată actuala ANI, despre care guvernarea a declarat că va deveni funcţională la început de 2017. Doar că prima şedinţă a Consiliului de Integritate (CI), care, conform legii, are rolul de a organiza concursul pentru desemnarea conducerii ANI, s-a întrunit în primă şedinţă abia la 30 decembrie 2016, iar concursul pentru desemnarea conducerii instituţiei a fost anunţat abia în aprilie 2017.
Concurs blocat de lacune legislative
Pentru ocuparea fotoliilor de preşedinte şi vicepreşedinte ai ANI şi-au depus candidaturile Anatolie Donciu, ex-preşedintele CNI şi preşedintele în exerciţiu al ANI, 2016, Victor Strătilă, fostul vicepreşedinte al CNI, Lilian Chişcă, şeful Direcţiei control venituri şi proprietăţi al aceleiaşi instituţii, dar şi Teodor Cârnaţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), desemnat din rândul profesorilor de drept. Cei şapte membri ai CI au decis, însă, să prelungească termenul de concurs până la 15 mai, invocând că, atunci când a avut loc depunerea dosarelor, au fost mai multe zile de sărbătoare, dar şi câteva zile în care condiţiile meteo au creat dificultăţi în activitatea instituţiilor. Oricum, alţi pretendenţi la şefia ANI nu au fost înregistraţi.
Următoarea etapă a concursului, conform Legii cu privire la ANI, presupune formularea unei solicitări către Serviciul de Informaţie şi Securitate (SIS), pentru a verifica şi a decide dacă „candidatul a fost colaborator operativ sau agent sub acoperire al serviciilor de informaţii, inclusiv informator al acestor servicii până în 1991”.
SIS, însă, a formulat două răspunsuri de refuz către CI, stipulând că „Legea privind SIS şi Legea privind secretul de stat nu permit desecretizarea informaţiilor solicitate în conformitate cu art. 11 alin. (4) al Legii cu privire la ANI”.
Totodată, procedura de verificare a candidaţilor este expres stipulată în lege şi nu poate fi evitată, aceasta fiind una dintre etapele concursului, respectiv pentru a debloca procedura de alegere a şefiei instituţiei, membrii CI au informat Parlamentul, Guvernul şi Ministerul Justiţiei despre carenţele legislative şi au solicitat să adopte în regim prioritar amendamente pentru a rezolva problema.
Deşi deputaţii au fost informaţi despre impasul creat de lacunele legii încă la mijloc de iunie, aceştia au plecat în vacanţă, până la 4 septembrie, fără a vota vreun amendament care ar propune o soluţie.
De fapt, lacunele proiectului de lege cu privire la ANI au fost semnalate încă în şedinţa din 26 februarie 2016, când documentul era votat în primă lectură, de către Liliana Palihovici, deja fostă deputată PLDM şi vicepreşedintă a Parlamentului. Aceasta accentua că membrii CI nu au acces la secretul de stat pentru a putea cere de la SIS să aprecieze dacă pretendenţii la funcţia de preşedinte şi cea de vicepreşedinte al ANI sunt colaboratori operativi sau agenţi sub acoperire ai serviciilor de informaţii. Ulterior, Palihovici a formulat un amendament la art. 11 din Lege şi a propus reformularea acestuia: „În termen de trei zile lucrătoare de la data întocmirii declaraţiei de verificare, CI solicită SIS să verifice candidatul la funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al Centrului în conformitate cu prevederile Legii nr. 271 din 18.12.2008 privind verificarea titularilor şi a candidaţilor la funcţii publice”. Amendamentul însă nu a fost acceptat de Comisia juridică, numiri şi imunităţi a Parlamentului pe motiv că „nu este clar de ce ar fi necesar” acesta.
„Evident, acest impas este unul care putea fi evitat în măsura în care legiuitorii ar fi fost mai responsabili în dezbaterea parlamentară a proiectelor de lege”, consideră experta Mariana Kalughin, de la Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei.
Întrebat dacă Legislativul, Executivul sau Ministerul Justiţiei au identificat o soluţie până acum, Mircea Roşioru, şeful Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) şi membru al CI, a declarat că există o propunere, dar că aceasta va fi făcută publică în şedinţa CI din 31 iulie: „Vom discuta paşi concreţi, termenii în care avansăm şi o perioadă orientativă când am putea avea un preşedinte”.
Inspectori „fără identitate”
Experta CAPC, Mariana Kalughin, susţine că ar putea să se întâmple ca nici până la sfârşitul anului instituţia să nu fie funcţională, deoarece abia după desemnarea conducerii ANI, şeful acesteia va merge în Parlament ca să ceară aprobarea efectivului-limită de personal şi doar ulterior va fi anunţat concursul pentru angajarea inspectorilor de integritate.
„Preşedintele ar vedea care-i volumul de lucru, va face o analiză a CNI, ca să vadă ce resurse umane erau necesare pentru procesarea declaraţiilor. Trebuie să ţinem cont că acum există o singură declaraţie, un pic mai voluminoasă, pe când anterior – două. Se vor face calcule, se va analiza şi se va reuşi. Preşedintele trebuie să elaboreze proiectul organigramei, să-l prezinte Parlamentului. De aici decurg următoarele proceduri, inclusiv cele bugetare. Regulamentul de concurs va fi elaborat tot de preşedintele. Nu ştiu dacă-i coordonat cu CI, este o competenţă conducerii ANI”, explică preşedintele CSP, Mircea Roşioru.
În acest context, experta Mariana Kalughin susţine că declaraţiile de avere pentru anul precedent ar putea să nu mai fie verificate pentru că există prevederi ce ţin de competenţele inspectorului, care pot fi interpretate restrictiv. „Există sintagma care stipulează că inspectorul colectează informaţiile din declaraţiile de avere pe anul fiscal. Este un mare risc ca declaraţiile pentru 2016 să nu mai poată fi verificate, să nu existe un control al acestora”, susţine jurista.
De cealaltă parte, membrul CI, Mircea Roşioru, infirmă existenţa unui astfel de risc: „Nu pot rămâne în aer declaraţiile de avere pe anii precedenţi, în care ANI nu a avut activitate. Cu siguranţă, vor fi examinate”.
Deşi anterior vicepreşedintele în exerciţiu al ANI, Victor Strătilă, declara că noii inspectori nu vor putea examina dosarele arhivate, Roşioru afirmă contrariul: „nu poţi să arhivezi lucrul la care nu ai dat răspuns. Există lege. Vor trebui să le examineze. Tot ce s-a întâmplat de la 1 august 2016, de când avem Legea cu privire la ANI, tot ce s-a stocat în acest interval trebuie să primească un răspuns. Toate vor fi examinate, cu siguranţă”.
Între timp, în sertarele ANI sunt arhivate 74 de petiţii privind controlul unor eventuale încălcări ale regimurilor juridice al averilor şi intereselor, înregistrate în şase luni ale anului curent, 84 de petiţii adresate ANI, precum şi 75 de proceduri de control, rămase restante din 2016. În total, însă, în primul semestru din 2017, pe adresa ANI au fost trimise 417 materiale. La acest capitol, chiar ANI recunoaşte că este „prioritară urgentarea asigurării funcţionalităţii ANI, pentru evitarea expirării termenului de prescripţie al răspunderii contravenţionale”. În acelaşi timp, instituţia a recepţionat 55710 declaraţii de avere şi interese pentru 2016, dintre care 52977 declaraţii anuale (1404 – depuse la angajare şi 1329 – depuse la eliberare). Totodată, la sfârşit de 2016, rămâneau recepţionate, dar neprocesate, 3994 de declaraţii.
Mariana Kalughin, juristă, expertă a Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei
Felul în care s-a promovat pachetul de legi privind integritatea dezvăluie constatări nu tocmai pozitive. Pachetul era gata în 2014, dar a fost votat abia în 2016, deoarece în 2015 a fost blocat în Guvernul Gaburici de către miniştrii PDM. Ulterior, la insistenţa finanţatorilor străini, probabil, pachetul a fost deblocat şi a ajuns în Parlament. În lectură finală, a fost adoptat abia la mijloc de iunie 2016. Promulgat de preşedintele Nicolae Timofti şi publicat în Monitorul Oficial nu a fost mai devreme de sfârşit de iulie 2016. După asta a intrat în vigoare o bună parte a prevederilor, deci a fost aproape inadmisibil să fie acceptată o asemenea etapă de tranziţie. O ruptură atât de dramatică a activităţii putea fi evitată. Felul cum s-a ales şi cum s-a instituţionalizat CI, felul în care activează acesta, care pare unul greoi, mă face sceptică privind buna intenţie şi buna credinţă a celor care implementează legea. Există lucruri care puteau fi uşor implementate, dar şi prevederi care complică implementarea legii şi pun în pericol existenţa acesteia. Aceasta ar fi trebuit să fie una dintre priorităţile şi a parlamentarilor, pentru că asupra acestora au fost sesizaţi. E grav, or, odată în plus ni se demonstrează că, pentru actuala guvernare, de fapt, nu integritatea e prioritatea de bază în construcţia serviciului public.
Declaraţii ferite de ochiul public
Chiar dacă prevederile legale obligă ANI să facă publice declaraţiile de avere ale funcţionarilor la 30 de zile de la expirarea termenelor de depunere a acestora, veniturile şi proprietăţile miniştrilor, deputaţilor sau şefilor instituţiilor de stat rămân departe de ochii publicului. Deşi declaraţiile de avere se află la sediul ANI, acestea nu pot fi făcute publice, afirmă purtătorul de cuvânt al instituţiei, Eugeniu Viţu, deoarece dreptul de a le procesa revine doar firmei care a semnat un contract pentru digitizarea documentelor: „Angajaţii ANI nu sunt în drept, conform legislaţiei, personal, să scaneze declaraţiile, să acopere datele personale. Doar operatorul contractat poate face acest lucru, prin intermediul programelor speciale”.
Doar că procedura de selectare a unui operator economic care va procesa şi plasa pe portalul ANI actele de avere a fost demarată abia după două luni de la expirarea termenului-limită pentru prezentarea declaraţiilor pentru anul precedent, 31 martie 2017. La licitaţie s-au înscris doar doi pretendenţi, iar câştigătoare, pentru al doilea an consecutiv, a fost desemnată „Esempla Systems” SRL, fondată şi administrată de o mai veche cunoştinţă a fostei CNI. Pentru serviciile sale de digitizare şi procesare a celor 70 de mii de declaraţii de avere şi interese pentru 2016, firma urmează să încaseze o sumă record – 921 600 de lei. Contractul între „Esempla Systems” SRL şi Anatolie Donciu, preşedintele în exerciţiu al ANI, a fost semnat la 6 iulie curent, iar potrivit condiţiilor, firma va publica declaraţiile în termen de 60 de zile lucrătoare, adică până la sfârşit de septembrie. O altă prevedere contractuală stipulează că declaraţiile de avere şi interese personale, depuse la angajare sau demisie de către funcţionari, vor fi publicate în maxim 15 zile lucrătoare de la predarea lunară a acestora spre procesare.
„Publicul va avea acces la declaraţiile de avere şi interese după plasarea lor pe site-ul ANI”, se arată într-un răspuns al ANI din 30 iunie, după ce am solicitat să ne prezinte actele de avere ale deputaţilor din Parlament. Aceeaşi solicitare a fost remisă şi către şeful Legislativului, Andrian Candu, pentru că pe pagina oficială a instituţiei ultimele declaraţii au fost publicate în 2014. La Parlament am fost informaţi că actele se află la ANI. Şefa serviciului de presă al Parlamentului, Liliana Anghel, a declarat că legea nu obligă publicarea actelor respective pe site-ul instituţiei, de aceea, conducerea a decis să nu le plaseze. Răspunsuri similare, în care se invocă responsabilitatea ANI de a face publice declaraţiile, am primit de la Ministerul Sănătăţii şi de la Serviciul Vamal, atunci când am cerut date despre veniturile şi proprietăţile şefilor sau angajaţilor.
