UE pe înțelesul mEU Criza de mediu necesită cooperare. Uniunea Europeană și Moldova în fața provocărilor de mediu
Avem o singură planetă, iar în ritmul în care consumăm astăzi, până în 2050 vom avea nevoie de resursele naturale a trei. Astăzi – incendii de vegetație, iar peste câteva zile – ploi puternice și inundații; „cea mai fierbinte lună august din istorie”; „râul Nistru a ajuns la cel mai scăzut nivel din istorie” – toate acestea nu sunt evenimente întâmplătoare și singulare. Ele toate sunt legate de ceea ce numim noi schimbări climatice. Ce sunt ele, cum sunt resimțite în Moldova, ce politici și acțiuni sunt întreprinse în țara noastră, dar și ce am avea de câștigat la acest capitol prin apropierea noastră de UE, explorăm în acest articol.
Ce sunt schimbările climatice?
Știm de la orele de geografie și biologie că natura și ecosistemul, în general, au capacitatea de a se autoregla. Copacii și plantele, prin procesul de fotosinteză, absorb dioxidul de carbon (CO2) și elimină oxigen, ajutând la reglarea cantității de CO2 din atmosferă și la reducerea efectului de seră; solul acționează ca un filtru natural de purificare a apei prin procese naturale biologice și chimice; bacteriile și fungii din sol au rolul de a descompune materia organică moartă, care face solul mai fertil. Ce se întâmplă însă atunci când natura nu mai poate ține pasul cu activitatea umană? Când emisiile de CO2 în atmosferă sunt mai mari decât capacitatea ecosistemului de a le absorbi? Când solul este atât de poluat de gunoiștile și deșeurile de pe câmpuri, iar apa care trece prin el devine și ea viciată de aceste deșeuri și nu mai poate fi folosită în agricultură sau pentru uz personal?
Toate aceste evenimente și multe altele, luate la un loc, debusolează mediul, creează dereglări de ecosistem și generează evenimente naturale extreme la intervale scurte de timp. Aceste dereglări pot deveni ireversibile dacă nu devenim conștienți de ele și nu acționăm pentru a le opri sau mitiga.
E important să înțelegem că schimbările climatice nu au o singură cauză. Și ele nu sunt de azi sau de ieri. Noi am ajuns să avem cel mai înalt nivel de trai și confort din istoria omenirii, în detrimentul unui mediu curat și protejat, și prin utilizarea resurselor naturale: cărbune, petrol, apă, sol, nisip și altele. Acum, când realizăm amploarea impactului negativ pe care îl avem, e important să găsim soluții de alternativă, care să ne permită să ducem o viață demnă, dar cu un impact minim față de mediu. Cu alte cuvinte, trebuie să decuplăm creșterea economică de consumul resurselor naturale. Trebuie să trăim mai sustenabil. După principiul “less is more” – mai puțin înseamnă mai mult.
Politicile de mediu ce setează tonul la nivel european
Mitigarea crizei climatice reprezintă un efort internațional, iar instituțiile europene sunt cele care aduc la masa discuțiilor toate statele membre cu scopul de a coordona această misiune de transformare. Pactul European Verde (European Green Deal) este un plan economic ambițios și comprehensiv lansat de Comisia Europeană la finele anului 2019 cu un scop clar: transformarea UE într-o economie modernă, competitivă și prietenoasă mediului, iar a continentului european – în primul continent neutru climatic din lume până în 2050. Pentru a aduce la implementare aceste ambiții au fost alocate 600 de miliarde de euro din bugetul NextGenerationEU Recovery Plan, precum și fonduri din bugetul pe șapte ani al UE. Comisia își propune să atragă și investiții private, publice în valoare de un trilion de euro în următoarea decadă, care să transforme curenta economie liniară în una circulară și verde. Principalele sectoare care necesită transformare sunt: cel energetic – tranziția către energie regenerabilă, curată (solară, eoliană, geotermală), nu bazată pe arderea resurselor naturale, care este responsabilă actualmente de 75% din emisiile de gaze cu efect de seră; industria și economia circulară – în orice domeniu industrial, designul produselor trebuie să fie unul durabil, care să țină în timp, iar resursele utilizate trebuie să fie refolosite sau reciclate, în prezent rata de reciclare fiind de 12%; construirea și renovarea clădirilor – pactul include inițiative ce au ca scop îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor, care sunt responsabile de 40% din consumul de energie la nivel european; agricultura și biodiversitatea – agricultură organică și eficientă, cu utilizarea minimă a pesticidelor și a unui sistem de hrană sustenabil.
Sute de alte documente, strategii și directive complementează Pactul, printre acestea – Legea Europeană pentru Climă, Planul de Acțiuni pentru o Economie Circulară, Strategia EU 2030 pentru Biodiversitate, Standardele pentru calitatea aerului, Directiva privind dreptul la reparare. Așa cum v-ați dat seama și din precedentele articole ale campaniei noastre, e important de înțeles că Uniunea Europeană are rolul de a modela un cadru legal general de activitate pentru țările membre – de bun simț, centrat pe necesitățile cetățenilor, cu scopul de a crea condiții de trai demne și decente pentru cetățenii săi. Iar o viață într-un mediu curat și protejat își dorește fiecare. Prin apropierea și aderarea la UE, Moldova va trebui, bineînțeles, să-și armonizeze legislația națională cu cea a Uniunii și în domeniul de mediu, iar devenind membră cu drepturi depline, va participa și contribui la modelarea legislației viitoare, care se adoptă doar în unanimitate de către toate statele.
Managementul deșeurilor – o aspirație a Moldovei
Unul din domenii cruciale în care avem de învățat de la țările uniunii este managementul deșeurilor. În Moldova, infrastructura și cultura gestionării eficiente și durabile a deșeurilor este încă o aspirație. Colectarea selectivă se desfășoară parțial în Chișinău și în unele centre raionale, iar în majoritatea localităților depozitele pentru deșeuri sunt organizate de autoritățile locale fără respectarea standardelor de protecție a mediului. În ultima perioadă însă, tema managementului deșeurilor prinde amploare. Începem să înțelegem că aruncarea deșeurilor pe câmpuri nu este o soluție. Aceste deșeuri de toate tipurile (organice, plastic de multiple categorii, metale, sticlă, electronice), aruncate pur și simplu pe un deal, elimină gaze periculoase pentru sănătatea noastră, otrăvesc flora și fauna, degradează apa și solul. Moldova fiind o țară agrară, unde solul joacă un rol importat din punct de vedere economic, ar trebui să ne pese și să luam atitudine. Avem nevoie de soluții, iar acestea există.
Eu locuiesc în Germania. Acasă colectez gunoiul separat: într-o pungă de hârtie degradabilă – deșeurile organice, într-o alta – hârtia, iar într-o pungă de plastic – restmüll, așa cum i se zice aici, adică deșeuri nereciclabile, care nu se încadrează în nicio categorie și ajung să fie incinerate. Pentru aceste trei categorii am tomberoane separate la parterul clădirii, iar pentru serviciul de ridicare a gunoiului plătesc lunar. O altă pungă, cea mai mare, este dedicată plasticului tare, solid, de diferite tipuri, aluminiului și sticlei. Această pungă se umple cel mai rapid, pentru că majoritatea produselor sunt împachetate în tipuri de plastic care poate fi reciclat și reutilizat dacă este gestionat corect. Odată la ceva timp, merg cu bicicleta la cea mai apropiată secție de colectare separată a deșeurilor, acolo unde un angajat mă ajută să distribui corect în tomberoane deșeurile aduse de mine, care ulterior sunt procesate, reciclate și introduse din nou în utilizare. Părinții mei, în Moldova, colectează și ei separat deșeurile, fiind însă nevoiți să le arunce în același tomberon din lipsa infrastructurii. Despre sistemul de Pfand (garanție – returnare) german bănuiesc că ați mai auzit. Toate sticlele sunt colectate la magazine, iar pentru fiecare sticlă se returnează 0,25 de cenți. România a reușit să implementeze și ea un sistem de garanție – returnare începând cu finele anului 2023, iar inspirată de acest model, Moldova își propune și ea să facă același lucru până în anul 2027.
Aceste inițiative, cunoscute în vocabularul de specialitate ca și politici circulare, demonstrează că ceea ce am crede noi în primă instanță că este gunoi, nu neapărat este perceput așa în economiile moderne și durabile. Gunoiul este o resursă care, gestionată eficient, poate aduce beneficii economice. Cu investiții într-o infrastructură bine pusă la punct și cetățeni informați, conștiincioși, aceste lucruri pot deveni realitate și în Moldova. Iar de la țările și legislația Uniunii avem doar de învățat și de implementat bune practici.
Schimbările climatice trec granițele fără controlul pașapoartelor
Schimbările climatice nu se opresc la granița unei țări. Ele sunt transfrontaliere și ne afectează pe toți mai devreme sau mai târziu, iar gestionarea problemelor de mediu necesită o comunicare strânsă și transparentă între toți actorii implicați. Să ne aducem aminte de anul 2016, când Guvernul Ucrainei a adoptat un plan de dezvoltare hidroenergetică care presupunea construirea a 6 hidrocentrale noi pe cursul superior al Nistrului, râu care reprezintă principala sursă de alimentare cu apă a Moldovei. Asta ar fi însemnat cu 50% mai puține resurse de apă de calitate decât aveam la acel moment, iar din cauza poluării termice a apei, aceasta nu ar mai fi fost potabilă. Imaginați-vă pentru o clipă ce ar însemna să nu mai avem acces la apă. Autoritățile moldovenești nu au fost consultate pentru acest proiect, lucru care ar fi fost unul firesc, iar datorită faptului că acestea s-au autosesizat, Ucraina a acceptat să amâne construcția până când planul va fi analizat de o comisie de mediu moldo-ucraineană.
Instituțiile europene, autoritățile naționale, agenții economici joacă un rol important în gestionarea problemelor de mediu. Actori la fel cu impact suntem și noi, cetățenii, care prin comportamente individuale putem contribui la păstrarea locului nostru comun de trai – planeta, astfel încât aceasta să fie locuibilă și pentru urmașii noștri. Te invit să te informezi despre cum este gestionat gunoiul în localitatea ta, să nu faci risipă alimentară, să compostezi, să plantezi copaci și să fii mândru/ă de contribuția pe care o aduci societății.
Ruxanda Tabuncic, Tinerii de Gardă
