Trei ani de guvernare PAS: „Vremurile bune” promise în 2021, față-n față cu realitatea din 2024

Pe fundalul unor promisiuni ambițioase – reformarea justiției, lupta împotriva corupției, dezoligarhizarea și întoarcerea miliardului furat sau integrarea europeană a R. Moldova –   Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a preluat puterea în vara anului 2021, iar la 6 august era învestit în funcție guvernul condus de Natalia Gavrilița.  

La trei ani de atunci, „parțial, PAS se ascunde după realizările externe (deschiderea negocierilor de aderare a R. Moldova la UE, n.r.)  și camuflează anumite eșecuri pe plan intern”, sunt de părere experții, care spun că e greu să credem că formațiunea va realiza reforme substanțiale în următorul an, întrucât, „de regulă, ultimul an de guvernare este legat mai degrabă de situații în care sunt luate decizii mai populiste, orientate spre domeniul social”.

Expertul politic Igor Boțan spune însă că cea mai mare realizare a PAS, deschiderea negocierilor de aderare la UE, „e circumstanțială, căci R. Moldova nu ar fi văzut niciodată obținerea statutului de țară candidat pentru aderarea la UE dacă nu erau circumstanțele tragice din Ucraina”. 

Ziarul de Gardă a analizat în ce măsură partidul de guvernământ (n)-a realizat promisiunile și cu ce jumătăți de promisiuni operează pentru a se justifica în fața alegătorilor. 

Promisiuni realizate pe jumătate? „O mare bilă neagră pentru PAS este nefinalizarea reformei justiției, care a fost menționată și în cazul negocierilor cu UE”

Printre cele mai semnificative promisiuni ale PAS se regăsea reformarea justiției, inclusiv prin „introducerea evaluării externe a procurorilor și judecătorilor”.  Legea privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor a intrat în vigoare în august 2023. De atunci însă, evaluarea externă a devenit motiv de critici la adresa PAS și a încercărilor de reformare a justiției. 

Expertul Watchdog, Alexandru Bot, menționează că acele comisii care evaluează procurorii și judecătorii sunt funcționale, însă nu și rezultative. 

„Aceste comisii sunt funcționale. Întrebarea numărul unu este dacă sunt rezultative. Lucrările Comisiei de Vetting sunt inflamate de scandalurile care au înconjurat Comisia de Pre-Vetting, și anume cazuri mai sonore sau vizibile de incertitudine, cum ar fi cazurile doamnei Sanduța, a domnului Paniș, care luptă până în prezent pentru a obține rezultatul scontat de la Comisia Pre-Vetting. A spune că această comisie este una rezultativă este incorect. Cât privește Comisia de Vetting, aici pretențiile sunt mai puține. Este o promisiune care se realizează. Vettingul, pre-vettingul își pune drept miză să analizeze doar aspectul financiar al anumitor candidați, cumva, dacă analizează integritatea financiară, asta ar garanta și calitatea actului de justiție, ceea ce nu este corect. Nu putem pune semnul egalității între integritatea financiară și competența unui om. Aici este, de asemenea, o problemă”, spune expertul Watchdog.

Expertul Andrei Curăraru menționează că „o mare bilă neagră pentru PAS este nefinalizarea reformei justiției, care a fost menționată și în cazul negocierilor cu UE.” 

„Reformarea sistemului justiției, alături de lupta împotriva corupției și dezoligarhizarea,  este un  obiectiv care trebuie realizat și, cu siguranță, nu va fi realizat nici în următorul an. E nevoie de o perioadă mult mai lungă și cred că acesta a fost trucul partidului de guvernare: și-a planificat realizarea acestui obiectiv în primul mandat, deși ar fi trebuit să spună franc că au nevoie de 8-10 ani, nu de patru ani, pentru a realiza această promisiune”, adaugă Andrei Curăraru. 

Drumurile începute de guvernele anterioare, mândrie pentru PAS? 

La trei ani de guvernare, PAS a inițiat o campanie de promovare a realizărilor sale din 2021 până în 2024. Unul dintre infografice prezenta câți kilometri de drumuri au fost dați în exploatare în perioada guvernelor care au condus țara între 2010-2020 și, prin comparație, în perioada guvernării PAS, 2021-2024. 

Potrivit infograficului publicat de deputatul PAS, Radu Marian, din 2010 până în 2020 au fost dați în exploatare 261,2 km, iar în perioada 2021-2024 – 700 km. Alături de infografic este indicată sursa – Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și precizarea „Guvernul construiește! Și o face mai bine decât guvernările precedente”.

Deși PAS își asumă cei 700 km dați în exploatare, iar deputatul Marian precizează că guvernul construiește mai mult decât precedenții, ce nu spune deputatul Marian și Guvernul e că în cei 700 km de drumuri dați în exploatare în perioada 2021-2024 au fost incluse și porțiunile de drum ale căror reparație a început în perioada guvernelor anterioare. De asemenea, ZdG a constatat că nu toți cei 700 km de drumuri sunt, de fapt, dați în exploatare până la ora publicării infograficului, fiind doar începută construcția lor în această perioadă, cu promisiunea că vor fi gata până la finele anului.

„Cifra corectă este cea care a fost pusă. Dumneavoastră știți câte drumuri au fost pornite și n-au fost duse până la capăt? Și, de fapt, ce arată acest grafic? Arată capacitatea guvernării PAS de a duce lucruri până la capăt. Eu sunt de acord cu dumneavoastră, în mod normal, guvernele precedente din acești zece ani au început multe din aceste drumuri, care trebuiau finalizate, iar noi să facem altele. În acești 700 km cu care noi operăm trebuiau să fie alte drumuri, dacă acelea erau duse până la capăt. Ce arată acest grafic? Arată capacitatea acestui guvern de a duce lucrurile la capăt”, a menționat Andrei Spînu.

În programul electoral pentru un mandat – patru ani, PAS a promis că va „reabilita și repara toate drumurile naționale care se află în stare rea și foarte rea – 2800 km”. Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale punctează însă că până la final de mandat nu va fi posibilă îndeplinirea acestui obiectiv.

„Eu am menționat că noi toată rețeaua de 6000 km trebuie s-o reabilităm. Noi am grăbit maxim cât am putut, dar mai avem de lucru și asta este adevărat. Vă dați seama, într-un mandat de patru ani este dificil să reușești. Probabil, trebuia scris mai exact, este clar că în patru ani, 2800 km care sunt în stare rea și foarte rea este greu de realizat”, argumentează ministrul. 

În cadrul aceleiași campanii de promovare a rezultatelor PAS, potrivit infograficelor publicate de deputatul Radu Marian, guvernul PAS ar fi reușit în trei ani reabilitarea a 300 km de rețele de canalizare, deși în campania electorală se promiteau „3000 km de rețele centralizate de apă și canalizare”, dar și modernizarea a 200 de școli și grădinițe, deși în 2021 se promitea că vor fi reparate 500 de grădinițe.  

„Realizările pe plan extern sunt mult mai semnificative decât ceea ce poate raporta PAS în legătură cu reformele interne”

Apropierea de Uniunea Europeană a fost una dintre principalele promisiuni ale PAS. „Aducerea Republicii Moldova mai aproape de perspectiva de aderare la Uniunea Europeană prin dinamizarea procesului de implementare a Acordului de Asociere și a Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător cu Uniunea Europeană”, se arăta în programul electoral al PAS în 2021.   

La distanță de un an, în iunie  2022, Uniunea Europeană i-a acordat R. Moldova statutul de țară-candidată. La 14 decembrie 2023, Consiliul European a decis începerea negocierilor de aderare a R. Moldova la UE. La 25 iunie curent, R. Moldova a început negocierile cu UE privind aderarea la comunitatea europeană. 

Expertul Andrei Curăraru menționează că apropierea de UE este una dintre cele mai mari realizări ale guvernării PAS. 

„Realizările pe plan extern sunt mult mai semnificative decât ceea ce poate raporta PAS în legătură cu reformele interne”, punctează el. 

De asemenea, expertul menționează că „parțial, PAS se ascunde după realizările externe și camuflează anumite eșecuri pe plan intern, dar mai degrabă arată că a făcut mai multe acolo unde era posibil și că are mai mult pentru a realiza obiectivele pe care și le-a trasat în 2021.”

Realizări peste așteptări, rezultate ale inflației sau decizii populiste?

PAS a promis „vremuri bune pentru copii și familii”, punându-și drept scop creșterea indemnizației unice pentru nașterea copiilor la 10 mii de lei. Printr-o hotărâre de Guvern, începând cu 1 ianuarie 2024, indemnizația a ajuns să constituie dublul promisiunii PAS, adică 20 de mii de lei. Vremuri bune PAS a promis și pensionarilor, asigurându-i că vor avea o pensie minimă de 2000 de lei. Din 1 aprilie 2024, pensia minimă pentru limita de vârstă este de 2777 de lei. 

Expertul economic Viorel Gîrbu a explicat însă că, deși PAS a majorat unele plăți sociale mai mult decât a promis, acest fapt nu indică și asupra faptului că situația financiară a beneficiarilor a devenit mai bună.

„Au fost promise anumite sume de bani exprimate în cifre, pe înțelesul tuturor. Totuși, pentru ca promisiunile să fie relevante și ușor contabilizate, aceste sume trebuiau să fie exprimate în mărime relativă, fiind legate de un anumit parametru – salariul mediu pe economie, de exemplu. Acest gen de mesaje sunt ușor de comunicat alegătorilor: zici 2000 de lei și toată lumea înțelege ce e 2000 de lei, dacă zici 40% din salariul mediu, nimeni nu știe. Totuși, din ultimele analize, PAS a crescut pensia și în termeni reali, nu doar nominali. Dar, trebuie să înțelegem că din 2021 până în 2024, leul a pierdut cam jumătate din valoare, asta trebuie luat în considerare. 

Trebuie să vorbim în termeni reali, nu în termeni nominali (sume), altfel, acest gen de mesaj poate fi interpretat ca fiind speculativ”, a explicat Viorel Gîrbu. 

Aceste promisiuni realizate țin de domeniul social, iar expertul Watchdog, Andrei Curăraru,  spune că putem să ne așteptăm la mai multe de acest tip în ultimul an de guvernare PAS, or, „de regulă, ultimul an de guvernare este legat mai degrabă de situații în care sunt luate decizii mai populiste, orientate spre domeniul social – plăți, subvenții, decât reforme substanțiale”.

PAS – guvernul crizelor?

Guvernarea PAS a înfruntat mai multe crize în timpul celor trei ani de mandat, iar expertul Curăraru menționează că succesul sau insuccesul acestei conduceri trebuie raportat tocmai la aceste crize. 

„O serie de obiective pe care și le-au pus cei de la PAS, în special privind statul capturat și o serie de dosare de rezonanță legate de furtul miliardului, au fost realizate într-o măsură foarte mică. Posibilitatea de a spune că este o guvernare eficientă sau ineficientă, având în vedere cele patru crize prin care a trecut guvernul PAS: COVID-19, șantajul energetic, războiul și criza refugiaților, a avut un succes moderat această guvernare: s-a menținut funcționalitatea statului, că anumite riscuri la securitatea națională nu au fost realizate, ne dă posibilitatea să vorbim și despre un succes al acestei guvernări. Este clar că realizarea întru totul a acelui program ambițios nu era posibilă”, punctează Curăraru.

„PAS s-a ghidat, ca toți politicienii, de o formulă simplă: promiți mult, faci măcar ceva. Pentru intenții, aș pune o notă bună PAS-ului, pentru modul de realizare – o notă foarte proastă”

Întrebat cum apreciază activitatea Guvernului PAS la trei ani de la preluarea puterii, expertul politic Igor Boțan a menționat că „pentru intenții, aș pune o notă bună PAS-ului, pentru modul de realizare – o notă foarte proastă”.

„Trebuie să avem în vedere că nicio guvernare nu a realizat mai mult de o treime din promisiunile pe care le-a făcut în campania electorală. În privința PAS, e dificil să dăm o apreciere, pentru că guvernarea PAS a avut de trecut prin ceea ce nu a trecut nicio guvernare: e vorba de câteva crize care s-au suprapus. PAS s-a ghidat, ca toți politicienii, de o formulă simplă: promiți mult, faci măcar ceva”, a punctat Boțan. 

Expertul a menționat însă că PAS a obținut și „victorii nesperate, care ies din cadrul promisiunilor: independența energetică a R. Moldova, chiar dacă a costat foarte scump, dar, în sfârșit, am scăpat de blestemul ca orice funcționar rus să ne spună  «luați seama să nu înghețați la iarnă». PAS a obținut anumite succese spre orientarea mărfurilor pe piețele externe. De asemenea, PAS a obținut statutul de țară candidat și începerea negocierilor. Apropierea de UE însă e circumstanțială. R. Moldova nu ar fi văzut niciodată obținerea statutului de țară candidat la aderarea R. Moldova la UE dacă nu erau circumstanțele tragice din Ucraina. Sigur, eforturile autorităților din R. Moldova sunt pe față. Circumstanțele au fost mai puternice decât capacitatea PAS de a face față lor.”

Întrebat cum apreciază activitatea PAS, Boțan a punctat că „pentru intenții, aș pune o notă bună PAS-ului, pentur modul de realizare – o notă foarte proastă.”

„Eu aș da o apreciere guvernării PAS la limita notei satisfăcătoare. Chiar să nu poți discuta cu partidele pro-europene, să nu atragi puținele resurse care ar putea îmbunătăți garnitura guvernamentală? Per ansamblu, oscilăm la limita unei guvernări satisfăcătoare”, a adăugat expertul.