TOP Deputații cu cele mai puține inițiative legislative

Inițierea unor propuneri legislative care să îmbunătățească viața cetățenilor R. Moldova este unul dintre drepturile fundamentale ale deputaților din Parlamentul R. Moldova. În actualul legislativ există însă deputați care au „evitat” să facă uz de acest drept și au venit în ultimii trei ani și jumătate cu doar câteva inițiative legislative înregistrate, asta în timp ce au încasat din bugetul de stat sute de mii de lei pentru activitatea lor din Parlament. ZdG a identificat cinci deputați care au cele mai puține inițiative legislative și le-a cerut să vină cu explicații asupra (in)activității lor. 

Deputatul are înregistrată o singură inițiativă legislativă, înaintată „cu depășirea prevederilor constituționale”.

Veaceslav Nigai este membru al Comisiei protecție socială, sănătate și familie. A acces în Parlament în 2021 pe lista Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS). La 13 octombrie 2023, acesta a anunțat că părăsește PCRM și fracțiunea BCS, iar peste 10 zile, Nigai a aderat la formațiunea politică „Mișcarea Respect Moldova”, condusă de ex-deputatul Partidului Democrat din Moldova, Eugeniu Nichiforciuc.

Conform site-ului Parlamentului, în cei aproape patru ani de mandat, deputatul și-a pus semnătura pe un singur proiect de lege înregistrat, cel cu privire la modificarea și completarea legii bugetului asigurărilor sociale de stat, prin care s-a propus lărgirea listei categoriilor de veterani care vor beneficia de cuantumul ajutorului de deces în mărime de 5000 de lei. Direcția generală juridică a Parlamentului a precizat într-un aviz că „proiectul în cauză este înaintat cu depășirea prevederilor constituționale”.

ZdG a discutat cu deputatul Veaceslav Nigai despre activitatea sa în Parlament. Alesul poporului ne-a transmis însă că nu dorește ca numele lui să figureze în presă și a refuzat să fie citat. A precizat că a venit cu o singură inițiativă legislativă pentru că se află în opoziție, iar PAS, aflat la guvernare, nu ar accepta proiectele minorității parlamentare. 

Conform declarațiilor de avere și interese personale pentru 2021-2023, Veaceslav Nigai a raportat venituri totale de circa 996 de mii de lei din activitatea sa de deputat. 

Proiecte puține, absențe multe 

Alexandr Suhodolski, membru al Comisiei agricultură și industrie alimentară, reprezentant al partidului „Renaștere”, afiliat lui Ilan Șor, are două proiecte de lege înregistrate în Legislativ. Unul din ele este o moțiune simplă „asupra politicii statului în domeniul drepturilor electorale ale cetățenilor, în raport cu protejarea democrației, unui stat de drept, unei justiții echitabile în vederea respectării suveranității naționale «Suveranitatea electorală nu se vinde»”. Pe lângă Suhodolski, alți 13 deputați sunt semnatari ai documentului. 

Comisia juridică, numiri și imunități a respins proiectul, pentru că „s-a constatat caracterul declarativ, nefondat și cu o conotație exclusiv politică a moțiunii simple”. Al doilea proiect vizează „sărbătorirea aniversării a 80-a a Victoriei în marele război pentru apărarea Patriei”, returnat celor opt deputați semnatari din opoziție. 

Alexandr Suhodolski nu a răspuns la apelurile și mesajele ZdG pentru a oferi o explicație despre (in)activitatea sa în Parlament. 

Conform declarațiilor de avere și interese personale consultate de ZdG, deputatul a primit circa 900 de mii de lei din bugetul de stat pentru activitatea sa în Parlament în ultimii trei ani. 

„Să-mi fie scuzată modestia, dar sunt unul dintre cei mai activi deputați” 

Vasile Bolea, membru al Comisiei de control al finanțelor publice, a ajuns în Parlament pe listele PSRM, dar în mai 2023 a aderat la Partidul „Renaștere”. 

Conform datelor Parlamentului, Bolea este autor sau coautor la cinci proiecte legislative înregistrate în cei trei ani și jumătate de activitate în Parlament. Printre acestea se numără moțiunea simplă semnată și de colegul său, Alexandr Suhodolski, dar și alte patru proiecte ce țin de modificări la Codul Funciar, de promovarea ocupării forței de muncă și asigurării de șomaj. Un alt proiect propus de Bolea se referă la „Declarația Parlamentului R. Moldova privind uzurparea puterii de stat și genocidul contra propriului popor”, înregistrat la 13 decembrie 2024, care însă nu a fost susținut de majoritatea parlamentară.

Conform datelor din declarațiile de avere, în perioada anilor 2021-2024, Vasile Bolea a înregistrat un venit total de la Parlament de circa 1,89 milioane de lei. 

„N-are rost cu această guvernare să scrii proiecte de lege, deoarece niciun proiect de lege nu se examinează. Activitatea mea ca deputat constă în întâlniri cu alegătorii, organizarea diferitor întâlniri cu persoane în zilele de audiență, participarea la ședințele comisiei din care eu fac parte și inclusiv, participarea la ședințele Parlamentului, unde, să-mi fie scuzată modestia, dar sunt unul dintre cei mai activi deputați. Dau întrebări la diferite proiecte de legi, vin cu poziții, luări de cuvânt și altele. La întâlnirile cu alegătorii expun situația și viziunea mea referitor la ceea ce se întâmplă în țară. Eu, fiind jurist de profesie, dau consultații juridice la oamenii care vin în audiență”, a argumentat deputatul numărul mic de inițiative legislative. 

„N-are rost să depui proiecte, deoarece dacă este un proiect bun, el este furat de guvernare” 

Denis Ulanov, un alt deputat afiliat lui Șor, membru al Comisiei drepturile omului și relații interetnice, are șase proiecte legislative înregistrate în cei trei ani și jumătate de muncă în Parlament. Acesta a ajuns în Legislativ pe listele Partidului „Șor”, care ulterior a fost declarat neconstituțional. Deși este de atunci deputat neafiliat, Ulanov continuă să reprezinte interesele grupării Șor.

Ulanov a fost unul dintre semnatarii moțiunii simple semnate împreună cu Vasile Bolea, Alexandr Suhodolski și alți deputați privind „uzurparea puterii în stat de către Maia Sandu”. La fel, a semnat proiectele privind aprobarea „concepției politicii naționale pentru păstrarea și consolidarea valorilor spirituale și morale tradiționale din R. Moldova”, proiectul pentru modificarea legii bugetului de stat pentru anul 2024 și a legii cu privire la comerțul interior, precum și proiectul pentru modificarea legii privind sistemul public de pensii și a legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2023. 

În total, Ulanov a încasat de la Parlament 939 de mii de lei în perioada anilor 2021-2023, conform datelor publicate în declarațiile de avere și interese ale acestuia. În anul 2023, Ulanov a primit doar 46 de mii de lei pentru activitatea din Parlament din cauza absențelor nemotivate de la ședințe. 

Denis Ulanov a pus și el activitatea modestă din Parlament pe seama faptului că partidul aflat la guvernare ar împiedica opoziția să prezinte proiecte de legi în Parlament.  

„Toate proiectele mele și ale colegilor sunt ignorate și tărăgănate de către biroul permanent, comisiile permanente. În legislatura trecută am depus mai multe proiecte. În legislatura actuală situația este mai gravă. Nu are rost să depui proiecte, deoarece dacă este un proiect bun, el este furat de guvernare. S-au furat ideile proiectelor noastre și au fost înregistrate din numele PAS-ului. (…) Lucrul deputatului nu este numai în depunerea proiectelor, activitatea deputatului e mult mai largă. Eu fac tot ce este posibil, tot ce este scris în drepturile deputatului în lege”, a argumentat Ulanov. 

„Datele cantitative în procesul legislativ sunt foarte și foarte variabile” 

Conform datelor Parlamentului, deputata PAS și vicepreședinta Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, Ana Racu, are înregistrate și ea doar șase proiecte de lege: privind sănătatea și bunăstarea mintală, modificarea Codului de executare al R. Moldova, Codului cu privire la organizarea și funcționarea Parlamentului, cu privire la statutul, conduita și etica deputatului în Parlament, privind pilotarea votului prin corespondență și proiectul pentru modificarea Codului vamal cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor pe teritoriul R. Moldova.  

La proiectul de lege privind pilotarea votului prin corespondență, drept „autori” au fost indicați toți deputații din PAS. Aceeași situație este și la proiectul cu privire la statutul, conduita și etica deputatului în Parlament, dar și la proiectul Codului cu privire la organizarea și funcționarea Parlamentului.  

Conform declarațiilor de avere publicate pentru perioada 2021-2023, deputata a obținut un venit de 972 de mii de lei de la Parlament. 

Ana Racu a declarat pentru ZdG că nu consideră drept indicator de activitate a   deputaților numărul proiectelor de lege semnate.   

„Datele cantitative în procesul legislativ sunt foarte și foarte variabile. Eu cu Liliana Grosu suntem autoarele legii cu privire la sănătatea și bunăstarea mintală, care este super complexă, care a schimbat și analizat acordarea asistenței psihiatrice și expertiza psihiatrică. Lucrul la o lege cadru a luat aproape doi ani de zile, pentru că asta înseamnă nenumărate întrevederi și grupuri de lucru cu experți și oameni din domeniu. La așa legi se lucrează la mecanisme de bază. Semnătura la proiect a unui deputat poate fi un lucru formal și uneori să însemne că el a participat la câteva discuții la subiect, dar nu neapărat este autorul legii”, a declarat deputata PAS.  

Vicepreședinta PAS: „Este un fals foarte grosolan și grav”

Doina Gherman, vicepreședinta Parlamentului și a PAS, neagă acuzațiile reprezentanților opoziției privind blocarea activității lor în Legislativ de către majoritatea parlamentară. 

„Proiectele legislative trec printr-o procedură, trec prin avizarea Guvernului. Respectiv, în condițiile în care nu există un aviz pozitiv, proiectul nu poate fi votat în Parlament, asta este neconstituțional. Nu putem încălca legea și să votăm proiecte care n-au fost avizate de ministere, Cancelaria de Stat sau instituțiile responsabile. Pe ordinea de zi sunt incluse proiectele care corespund cerințelor legale. Avizele pozitive nu sunt luate unilateral doar de Guvern, sunt instituții de drept, ca Centrul Național Anticorupție, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, foarte multe instituții implicate într-un proiect de avizare. Sunt ședințe de lucru în cadrul Guvernului în care participă uneori și zeci de instituții. Cu referire la așa-numitul furt de proiecte, este un fals foarte grosolan și grav. Nici nu doresc să-l discut”, a declarat Doina Gherman pentru ZdG. 

Mihaela Duca Anghelici, șefa echipei de analiză și cercetare din cadrul Promo-LEX, susține că numărul proiectelor poate fi considerat un criteriu de evaluare a activității deputaților, care demonstrează eficiența lor legislativă.

„Pe lângă numărul proiectelor, trebuie de văzut dacă proiectele sunt depuse individual sau ca și grup. De exemplu, din partea majorității parlamentare se observă că mai multe proiecte pot să vină de la toată fracțiunea, ceea ce înseamnă că nu toți au lucrat asupra proiectului. Trebuie să fie făcută o delimitare între proiectele individuale și cele de grup. În actuala legislatură nu prea au fost adoptate inițiativele legislative ale opoziției, ceea ce nu este argument pentru ca ele să nu fie inițiate. Totuși, din momentul în care majoritatea parlamentară nu organizează ședințe dedicate opoziției, așa cum prevede regulamentul, care specifică că fiecare a șasea ședință trebuie să fie dedicată opoziției. În această legislatură nu a fost organizată nicio astfel de ședință, asta descurajează inițiativa legislativă a opoziției”, a precizat experta.