Tinerii specialiști în câmpul muncii. Ce spune legea?

Indiferent de vârsta pe care o au sau de faptul dacă sunt sau nu angajați în câmpul muncii, se consideră a fi tineri specialiști persoanele în primii trei ani după absolvirea unei instituții de învățământ superior, mediu de specialitate sau secundar profesional. 

Anul 2022 în activitatea Clinicii Juridice a ZdG s-a încheiat cu organizarea unei instruiri la tema angajării tinerilor specialiști în câmpul muncii pentru elevii Colegiului Agroindustrial din Ungheni. În calitate de expertă a fost invitată Tatiana Macovei, avocată în cadrul Biroului Asociat de Avocați M. Macovei, parte a Societății civile „Macovei Enachi Legal”.

„Este important ca fiecare salariat să își apere drepturile”

„Salariatul este subordonat angajatorului. Deseori, salariații se gândesc că angajatorul e superior și,  odată ce depind de salariul pe care îl oferă acesta, nu îndrăznesc să își apere drepturile. Uneori, în cadrul raporturilor de muncă, angajatorul nici nu realizează sau nu cunoaște că săvârșește o încălcare”, a menționat Tatiana Macovei.

Iată de ce este important ca fiecare salariat să își apere drepturile, iar părțile, fie angajator sau salariat, să execute ceea ce este stipulat în contractul individual de muncă pe care l-au încheiat.

Cine sunt tinerii specialiști?

Tinerii specialiști sunt absolvenți ai unei instituții de învăţământ superior, mediu de specialitate sau secundar profesional, în primii trei ani după absolvirea acesteia. Legislația nu face diferență în dependență de faptul dacă în primii trei ani după absolvire tânărul a fost sau nu angajat în câmpul muncii. De asemenea, nu există o limită de vârstă până la care persoana poate fi considerată ca fiind tânăr specialist.

După absolvirea unei instituții de învățământ tinerii pot alege, fie să-și desfășoare activitatea în mod independent, fie să presteze o muncă în calitate de salariat. 

Activitate independentă sau salariat?

„Activitatea independentă, deși este stimulată de către stat, implică investiții de mijloace financiare, asumarea unor decizii și suportarea consecințelor acestora, dar și aplicarea unor cunoștințe din domeniul gestionării afacerilor”, a menționat Tatiana Macovei, care este și doctor în drept, lectoră universitară la Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova.

Legea spune că salariații sunt persoanele fizice, care prestează o muncă conform unei anumite specialităţi, calificări sau într-o anumită funcţie, în schimbul unui salariu, în baza contractului individual de muncă.

Contractul individual de muncă este înţelegerea dintre salariat şi angajator, prin care salariatul se obligă să presteze o muncă conform specialității, calificării sau funcţiei, să respecte regulamentul intern al unităţii, iar angajatorul se obligă să-i asigure condiţiile de muncă prevăzute de Codul Muncii, de alte acte normative ce conţin norme ale dreptului muncii, de contractul colectiv de muncă, precum şi să-i achite la timp şi integral salariul.

Actele care urmează a fi prezentate la angajare

La încheierea contractului individual de muncă persoana care se angajează urmează să prezinte angajatorului un act de identitate, diploma de studii, certificatul de calificare ce confirmă pregătirea specială – pentru profesiile care cer cunoştinţe sau calităţi speciale, certificatul medical – în cazurile prevăzute de legislație. De asemenea, salariatul trebuie să prezinte declaraţia pe propria răspundere cu privire la faptul că, pe durata activităţii la locurile de muncă precedente, nu a avut încălcări, cu excepţia cazurilor în care persoana se încadrează în câmpul muncii pentru prima dată.

Legea interzice angajatorilor să ceară de la persoanele care se angajează alte documente decât cele enumerate, a precizat avocata.

Contractul individual de muncă se încheie în formă scrisă, în două exemplare, câte unul pentru fiecare parte, în baza negocierilor dintre salariat și angajator. Uneori, va fi nevoie ca persoana care se angajează să susțină un concurs sau să fie aleasă în funcție. Salariatul poate activa prin cumul, adică poate încheia contracte individuale de muncă și cu alți angajatori, dacă acest lucru nu este interzis de lege.

Conform datelor prezentate de Biroul Național de Statistică, în anul 2021 forța de muncă a R. Moldova, care include populația ocupată plus șomerii, a constituit 871,6 mii de persoane, comparativ cu 867,3 mii în anul 2020. La categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea de 30,6%.