Studiu de caz Trei comisii de evaluare, două rezultate diferite și o hotărâre de judecată: cum și de ce președinta Curții Supreme de Justiție a promovat evaluarea externă

Judecătoarea Curții Supreme de Justiție, Aliona Miron, candidată la funcția de membră  a Consiliului Superior al Magistraturii, este singura care a reușit să treacă testul integrității din a doua încercare, după ce, inițial, Comisia Pre-Vetting a constatat  „dubii serioase cu privire la respectarea de către candidată a criteriilor de integritate etică şi financiară”. 

După decizia Curții Supreme de Justiție care a dispus reluarea evaluării, Miron a trecut testul, iar membrii Comisiei și-au schimbat decizia: candidata întrunește condițiile de integritate etică și financiară. Între timp, Miron a trecut și de testul Comisiei Vetting, cea care a constatat că magistrata poate rămâne judecătoare la Curtea Supremă de Justiție. 

ZdG a analizat cele trei hotărâri și vine cu detalii despre cum a derulat procesul și care au fost momentele-cheie care au dus la schimbarea deciziei. 

Ianuarie 2023: „candidata NU corespunde criteriilor de integritate”

La 11 ianuarie 2023, Comisia Pre-Vetting a emis o decizie prin care judecătoarea Curții Supreme de Justiție (CSJ), Aliona Miron, nu promova concursul de evaluare externă și respectiv, nu avea dreptul să participe la concursul pentru ocuparea funcției de membră a  Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Membrii Comisiei au invocat două motive ale  nepromovării concursului: dubiile privind posibilitatea financiară a unei rude de a-i acorda un împrumut în valoare de 10 mii de euro și faptul că nu au fost prezentate acte ce confirmă cheltuielile suportate de magistrată pentru construcţia unei case de 190 de metri pătrați din municipiul Chişinău, evaluată la circa 2,5 milioane de lei. 

În cadrul audierilor publice, dar și în răspunsurile în scris pe care le-a oferit Miron, membrii Comisiei Pre-Vetting nu au fost convinși de argumentele invocate de judecătoare. 

„Candidata nu corespunde criteriilor de integritate, întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea de către candidată a criteriilor de integritate etică și financiară cu privire la primele două subiecte analizate de Comisie și, prin urmare, nu promovează evaluarea”, concluziona Comisia Pre-Vetting la 11 ianuarie 2023.

Casele construite de mama judecătoarei

Unul din subiectele care au trezit inițial dubii pentru Comisia de evaluare a fost o casă de 190 de metri pătrați care se află în proprietatea soților Miron. Inițial, în luna octombrie 2014, mama judecătoarei a achiziționat două terenuri de 0,55 hectare în capitală, cu o valoare totală de circa 500 de mii de lei. În 2015 a fost demarată construcția a două imobile identice, cu o suprafață de 190 de metri pătrați fiecare. 

Mama judecătoarei a achitat costurile de construcție pentru ambele case până în martie 2018, când a transferat drepturile de proprietate pentru una din ele soților Miron. Casa a fost transmisă de părinții judecătoarei cu impunerea condiției întreținerii acestora pe viață și a fost înstrăinată prin două contracte, câte unul pentru fiecare soț, în care s-a indicat că locuința era finalizată în proporție de 70%. Costul terenului și al construcției a fost evaluat la 920 de mii de lei. La data de 20 martie 2022, ÎS „Cadastru” evalua imobilul la aproape 2,5 milioane de lei. 

„La audierea publică, candidata a reiterat că nici ea, nici mama ei, nu cunosc nimic despre costurile de construcție a caselor. S-a menționat că știa că sursa fondurilor folosite de părinții ei era legală și, prin urmare, nu se îndoia de capacitatea mamei sale de a investi în proprietate și nici candidata nu a luat în considerare necesitatea păstrării vreunei evidențe a cheltuielilor. Candidata a declarat că familia ei nu a avansat prea mult în construcție de când a primit casa, motiv pentru care nu a fost făcută o altă evaluare a gradului de finalizare”, se arată în decizia Comisiei Pre-Vetting. 

Împrumut de 10 mii de euro de la rudele soțului

Al doilea subiect care a trezit „dubii serioase” pentru Comisie a fost un împrumut de 10 mii de euro. În declarațiile anuale de avere și interese personale depuse la Autoritatea Națională de Integritate (ANI) pentru anii 2015, 2016 și 2017, Aliona Miron declara un împrumut de 10 mii de euro, fără dobândă și data scadenței, contractat în 2015 de la o rudă a soțului său. În declarația sa anuală pentru 2018 și în toate declarațiile ulterioare, candidata a declarat deja un împrumut de 5000 de euro de la aceeași persoană. 

În cadrul evaluării inițiale, s-a constatat că venitul oficial înregistrat de familia care le-a împrumutat soților Miron cei 10 mii de euro pe parcursul a cinci ani anteriori creditului a fost în medie de 55 de mii de lei pe an. Potrivit înregistrărilor bancare, în 2011 și 2012 acea familie achita rate pentru un credit de 7500 de lei contractat în 2011. Fiindu-i solicitate detalii despre modul în care au fost rambursați 5000 de euro, Aliona Miron a declarat că rambursarea împrumutului în 2018 nu s-a produs „în sume monetare” documentate în scris, deoarece rudele care i-au oferit împrumutul s-au mutat în apartamentul familiei sale la sfârșitul anului 2016, din cauza unor probleme de sănătate. În schimbul implicării familiei Miron în îngrijirea, procurarea medicamentelor, asigurarea transportului, acele rude ar fi decis să „ierte” o parte din împrumut – 5000 de euro. Aceste argumente însă nu au convins Comisia Pre-Vetting. 

„Timpul acordat judecătoarei de către Comisie pentru prezentarea informațiilor a fost unul insuficient și restrâns”

Aliona Miron și alți judecători care nu au promovat evaluarea au depus contestații la CSJ. Completul de judecată al CSJ a admis drept „convingător și legal” argumentul judecătoarei precum că nu era obligată să indice în declarația de avere și interese suma împrumutului în mărime de 10 mii de euro, având în vedere că „nu mai deținea obligația de a restitui suma de 5000 de euro, aceasta fiind o modalitate de stingere a obligației prin compensare sau similară”.

„(…) Completul de judecată special de la CSJ mai menţiona că nu erau întemeiate concluziile Comisiei,  potrivit cărora rudele nu puteau acorda împrumutul de 10 mii de euro, odată ce au avut un împrumut de 7500 de lei cu trei ani până la acordarea acestuia (…)”, se spune în hotărârea instanței.

În plus, completul susținea că timpul acordat judecătoarei de către Comisie pentru prezentarea informațiilor „a fost unul insuficient și restrâns”. Cât privește casa de 190 de metri pătrați din Chișinău transmisă judecătoarei de către mama sa, magistrații CSJ au conchis că în procesul de evaluare, Comisia „nu a ţinut cont de probele prezentate de reclamantă”, inclusiv de  solicitarea reclamantei de a fi audiată mama acesteia în legătură cu întrebările survenite.

„(…) Deşi reclamanta nu a prezentat probe detaliate cu privire la fiecare lucrare în parte, aceasta a prezentat documente, informaţii, declaraţii, până şi fotografii din diferite perioade de timp care arată evoluţia construcţiei şi din care reiese volumul lucrărilor efectuate şi veridicitatea descrierilor în răspunsurile acordate (…)”, se menționa în hotărârea CSJ.

Decembrie 2023: „candidata întrunește criteriile de integritate etică și financiară”

În cadrul reevaluării, judecătoarea Miron a reiterat că toate cheltuielile înainte ca locuința de 190 de metri pătrați să le fie transferată ei și soțului în proprietate în anul 2018, au fost suportate de către mama sa, iar cele ulterioare au fost suportate fie de ea, fie de soțul ei. Comisia a constatat că anterior anului 2018 s-au cheltuit circa 430 de mii de lei pentru lucrări de construcție a imobilului. „Comisia nu a avut dubii privind posibilitățile financiare ale mamei candidatei de a suporta aceste costuri. În vederea celor sus-menționate, Comisia consideră credibilă afirmația candidatei precum că raportul întocmit în martie 2017 (care a evaluat gradul de finalizare al casei la 70%), cu un an înaintea contractelor de înstrăinare, nu reflecta realitatea și la data la care candidata a primit casa în anul 2018, casa era finalizată în proporție mai mare decât 70%.”, a constatat Comisia de evaluare. 

De asemenea, Comisia a mai luat act de faptul că la situația din februarie 2023, gradul de finalizare a construcției era de 81% și astfel, în perioada 2017-2023, acesta a crescut cu 11%, lucrările de construcție și de mobilare a casei fiind încă în desfășurare. „Faptul că majoritatea cheltuielilor au fost suportate de mama candidatei înainte ca imobilul să fie transferat candidatei este coroborat și de lista a 39 tranzacții bancare care au fost înregistrare în perioada 2018-2021, care reprezintă achiziții de materiale de construcții efectuate de candidată și soțul ei, în sumă totală de 73 de mii de lei”, constata Comisia, care a stabilit și că în perioada anilor 2018-2021, soțul candidatei a investit în casă suma de 98 de mii de lei, iar pe parcursul aceleiași perioade, judecătoarea a făcut investiții în sumă de 41 de mii de lei. Astfel, s-a ajuns la concluzia că Aliona Miron și soțul ei au dispus de suficiente mijloace financiare pentru a efectua aceste investiții în anii 2018-2021. 

„Comisia ia act de faptul că lista de tranzacții nu este exhaustivă și este posibil să fi fost efectuate și alte plăți. Compararea tranzacțiilor bancare, bonurilor de plată și facturilor menționate anterior, în sumă totală de circa 500 de mii de lei, indică faptul că nu a avut loc vreo dublare a înregistrărilor și sumele la care acestea se referă sunt separate (printre altele, încadrarea lor în timp este diferită). Prin urmare, Comisia a luat în calcul aceste sume în mod cumulativ. În total, Comisia a putut identifica 568 de mii de lei pe care candidata i-a investit în locuință”, concluzionează Comisia Pre-Vetting. 

„Candidata a reușit să atenueze dubiile”

La CSJ, dar și la evaluarea repetată, Miron a a oferit explicații suplimentare și a prezentat documente justificative cu privire la sursa mijloacelor pentru împrumutul în sumă de 10 mii de euro oferit în anul 2015 de către rudele soțului său. Aliona Miron a evidențiat trei surse de venit pentru împrumut: venit din importul de automobile și de alte bunuri, activitate de întreprinzător pe bază de patentă și darea în locațiune și vânzarea de terenuri agricole. Toate aceste informații, inclusiv documentele justificative, au fost admise de CSJ în calitate de probe. Astfel, Comisia le-a luat în considerare în contextul reluării evaluării. Din aceste trei surse ale mijloacelor bănești pentru împrumut, doar veniturile obținute din importul de automobile și alte bunuri au fost menționate de candidată în cadrul evaluării inițiale și nu au fost prezentate documente justificative. „Comisia reiterează că candidata a avut posibilitatea de a colecta informații și de a le prezenta Comisiei pentru a înlătura dubiile pe parcursul evaluării inițiale, în timp ce competențele Comisiei de a solicita informații suplimentare după data de 28 august 2022 au fost restricționate de prevederile legislației în vigoare.”

Membrii Comisiei au accentuat faptul că documentele obținute și verificate în timpul evaluării repetate cu privire la sursa mijloacelor financiare pentru împrumut au demonstrat că ruda soțului candidatei avea capacitatea de a acumula economii în sumă de 10 mii de euro înainte de a-i acorda candidatei împrumutul în anul 2015. Astfel, Comisia a ajuns la concluzia că Aliona Miron, candidată la funcția de membră a CSM, a reușit să atenueze dubiile Comisiei cu privire la sursa mijloacelor bănești pentru împrumutul în sumă de 10 mii de euro.

„Având în vedere circumstanțele de mai sus, în ceea ce privește evaluarea reluată a candidatei, Comisia nu are dubii serioase cu privire la conformitatea candidatei cu criteriul de integritate etică și de integritate financiară cu referire la sursa mijloacelor bănești pentru împrumutul în sumă de 10 mii de euro, reducerea sumei împrumutului și declararea inconsecventă a acestui împrumut în declarațiile sale anuale, deoarece candidata a atenuat preocupările Comisiei cu privire la această problemă, în virtutea noilor probe și explicații oferite în fața CSJ, precum și a celor oferite Comisiei pe parcursul procedurii de evaluare reluate”, se arată în decizia Comisiei Pre-Vetting din 6 decembrie 2023, prin care Miron trecea pre-vettingul. Acest fapt îi permite magistratei să candideze la Adunarea Generală a Judecătorilor din 1 martie pentru un loc în cadrul CSM atribuit judecătorilor CSJ. 

La 27 noiembrie, Aliona Miron a fost audiată și de către Comisia Vetting în contextul evaluării judecătorilor CSJ și a candidaților la funcția de judecător al CSJ. Audierea s-a încheiat după șapte minute, iar membrii Comisiei, care sunt diferiți de cei din Comisia Pre-Vetting, nu au avut întrebări la judecătoare, astfel fiind propusă promovarea magistratei. 

Marți, 13 februarie, CSM a luat act de rezultatele evaluării Alionei Miron de către Comisia de evaluare a judecătorului la CSJ (Comisia Vetting) și a aprobat rezultatele evaluării. 

„Este o vinovăție dublă”

Contactată de ZdG, Aliona Miron, devenită din noiembrie 2023 președintă interimară la CSJ, a explicat circumstanțele care au dus la promovarea evaluării repetate.  

„Este o vinovăție dublă. La mine a fost o percepție eronată, pentru că peste tot în legea 26  scrie că Comisia are acces la toate registrele de stat și toată informația. Respectiv, eu am fost și în interviul meu public cu anumite probe care nu le-am prezentat, dar le-am solicitat Comisiei să le verifice. De exemplu, că cumnatul meu a importat mașini din străinătate. Eu m-am gândit că având acces la registre, Comisia o să acceseze aceste informații. Au fost mai multe argumente la care făceam referire, informații ce se regăsesc la Cadastru. Ulterior, am înțeles că Comisia nu a accesat aceste registre și s-a bazat doar pe acele probe scrise și hârtii pe care le-am prezentat”, a precizat Miron. 

„Înțelegând că pentru ei nu este suficient, pentru că a fost un dialog ineficient cu Comisia, pentru că nici ei nu-mi spuneau că nu sunt suficiente probe, dar și eu nu mi-am dat seama de acest lucru, pentru că, în caz contrar, aș fi prezentat ceea ce am arătat în instanța de judecată. De fapt, în instanța de judecată, am suplinit ceea ce trebuia să fac din prima.  Astfel, Comisia a verificat toate probele pe care le-am prezentat în instanță. Pentru mine, această evaluare a fost un lucru deloc ușor, dar și pentru membrii familiei, deoarece aceasta implică informații foarte multe despre ei și cred că aceasta a fost cea mai dificilă parte a acestui proces. Cred că aceasta poate servi drept motiv al reticenței colegilor să meargă la Vetting, pentru că acest aspect emoțional este cel mai greu de depășit”, punctează președinta interimară a CSJ. 

28 de candidați la funcția de membru în CSM și CSP care nu au trecut evaluarea Comisiei Pre-Vetting au depus contestații la CSJ. În șase cazuri, CSJ a menținut deciziile de nepromovare ale Comisiei, pentru ceilalți fiind dispusă reevaluarea. Până în prezent, Comisia Pre-Vetting a finalizat reevaluarea a 10 candidați, Aliona Miron fiind singura care a trecut reevaluarea. 

Articolul a fost elaborat în cadrul Proiectului „Responsabilizarea sectorului justiției din Moldova”, implementat de Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, cu suportul Freedom House. Opiniile exprimate reflectă poziția autorilor și nu reprezintă în mod neapărat punctul de vedere al finanțatorului.