„Se anulează ordinul (…), ca fiind ilegal”. Foști inspectori ai muncii, repuși în funcții prin hotărâri de judecată. Statul, obligat să le plătească despăgubiri de milioane
Mai mulți foști inspectori ai muncii care au fost demiși după ce Inspectoratul de Stat al Muncii a trecut printr-o reorganizare, au fost restabiliți în funcții prin decizii ale instanțelor de judecată. Ordinele prin care au fost eliberați din funcții au fost anulate, ca fiind ilegale. Totodată, foștii inspectori ar urma să beneficieze de plata salariilor pentru perioada în care se consideră că au lipsit forțat de la muncă, potrivit hotărârilor emise de prima instanță. Ministerul Muncii și Protecției Sociale susține că va ataca cu apel aceste decizii.
Jumătate dintre inspectorii demiși, repuși în funcții prin hotărâri de judecată
Ziarul de Gardă a identificat pe portalul instanțelor de judecată 11 hotărâri prin care Inspectoratul de Stat al Muncii este obligat să-i repună în funcții pe inspectorii demiși și să le achite salariile pentru perioada în care au lipsit forțat de la muncă. Ministerul Muncii și Protecției Sociale spune, într-un răspuns pentru ZdG, că în total, au fost eliberați din funcții 26 de inspectori ai muncii. Dintre aceștia, 16 au atacat deciziile în judecată, iar în cazul a 13 inspectori au fost pronunțate deja hotărâri, pe care Ministerul susține că le va contesta la Curtea de Apel.
Unul dintre inspectorii restabiliți în funcție prin hotărâre de judecată a spus pentru Ziarul de Gardă că salariul lui mediu era de 10 mii de lei pe lună. Din declarațiile de avere depuse de către inspectori reiese că unii aveau salarii și mai mari. Majoritatea inspectorilor au fost eliberați din funcții în februarie 2023, iar hotărârile de restabilire în funcții au fost pronunțate începând cu luna mai 2024, până în noiembrie 2024.
Estimativ, pentru cel puțin un an de lipsă forțată de la muncă, pentru un inspector al muncii Inspectoratul ar urma să plătească aproximativ 120 de mii de lei, iar pentru 13 inspectori – aproximativ 1,5 milioane de lei. În plus, inspectorii au primit drept compensații la eliberarea din funcții sume echivalente cu salariile medii pentru 6 luni, estimativ – 1,5 milioane de lei pentru toți cei 26 de inspectori. eliberați din funcții. Astfel, suma totală a cheltuielilor bugetare pentru eliberare din funcții și apoi re-angajarea inspectorilor muncii ar urca la cel puțin 3 milioane de lei.
„Autoritatea publică a desfășurat o activitate arbitrară în raport cu drepturile legale ale reclamantului”
Una dintre hotărâri îl vizează, de exemplu, pe Marcel Bejan, care a fost eliberat din funcție la 22 februarie 2023, iar Judecătoria Chișinău a decis la 9 octombrie 2024 ca acesta să fie restabilit în funcția de funcția de inspector principal în Inspecția teritorială de muncă Bălți. „Se anulează ordinul, Ordinul Inspectoratului de Stat al Muncii cu privire la încetarea raporturilor de serviciu ale titularului, ca fiind ilegal”, se arată în hotărâre pronunțată la Judecătoria Chișinău. De asemenea, instanța a stabilit ca acestuia să-i fie plătit salariul pentru perioada în care a lipsit forțat de la lucru.
În document se subliniază că un temei de nulitate a ordinului Inspectoratului de Stat al Muncii cu privire la încetarea raporturilor de serviciu este faptul că, la emiterea acestuia, „autoritatea publică a desfășurat o activitate arbitrară în raport cu drepturile legale ale reclamantului”. Potrivit instanței, Inspectoratul „nu a explicat în mod plauzibil criteriile de selecție a personalului cu care raporturile de muncă au fost continuate, pentru a putea fi verificat dacă marja de discreție a fost exercitată în limitele legale, cu respectarea drepturilor salariaților, în baza criteriilor obiective”. Instanța a mai reținut că reclamantului nu i-au fost respectate garanțiile procedurii administrative de a fi audiat până la emiterea actului prin care a fost eliberat din funcție.
„Noi, ca inspectori ai muncii din start am spus că procedura este făcută greșit”
Întrebat de ZdG, Marcel Bejan a spus că a revenit la locul său de muncă, întrucât acesta nu fusese ocupat între timp. Deocamdată, nu a primit salariul pentru perioada în care a lipsit forțat de la locul de muncă, ce i s-a stabilit în calitate de compensație. Inspectoratul a calculat că ar urma să primească o sumă de aproximativ 120 de mii de lei, pentru un an, având un salariu mediu de 10 mii de lei pe lună. Inspectorul a primit și la eliberarea din funcție o compensație în valoare de șase salarii medii lunare și consideră că prin aceste demiteri are de suferit bugetul public.
„Era clar de la bun început. Noi, ca inspectori ai muncii din start am spus că procedura este făcută greșit. Pentru ce a trebuit atâta timp de așteptat? Au plătit atunci când am fost eliberați, acum iar trebuie să plătească. Un an de zile nimeni nu a lucrat, dar banii o să-i primim.
Când se fac reduceri la statele de personal, se reduce funcția. Dar ei au ales selectiv persoanele care au fost eliberate. Funcțiile nu au fost reduse, dar au fost ales anumite persoane care au fost date afară. Nu s-au uitat la procedură”, este de părere inspectorul.
Și alți inspectori cu care am discutat au confirmat că au fost restabiliți în funcții.
Hotărârile, executate imediat
În altă hotărâre prin care un fost inspector a fost repus în funcție, pronunțată la Judecătoria Chișinău, „instanța subliniază în mod special că funcția de inspector principal – ce era în vechiul stat de personal, a rămas și în noul stat de personal. Prin urmare, autoritatea publică pârâtă, pentru a nu admite încetarea arbitrară cu un funcționar sau altul a raportului de muncă, urma să probeze pe care anume criterii s-a bazat atunci când a ales cu cine să înceteze raportul de muncă și cu cine să nu înceteze”, după cum argumentează instanța.
În plus, hotărârile privind restabilirea la serviciu a foștilor inspectori ai muncii și privind încasarea salariului pentru absența forțată de la lucru, urmează a fi executate imediat, după cum a mai decis instanța de judecată.
Ministerul Muncii și Protecției Sociale va contesta la Curtea de Apel: „Prima instanță a interpretat eronat cadrul legal”
Solicitat de Ziarul de Gardă, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în subordinea căruia se află Inspectoratul de Stat al Muncii și care a inițiat reorganizarea acestuia, a precizat că reforma Inspectoratului de Stat al Muncii, inițiată în 2022, a avut drept obiective principale îmbunătățirea eficienței instituției și creșterea integrității acesteia. Astfel, au fost eliberați din funcții 26 de inspectori ai muncii. Dintre aceștia, 16 au atacat deciziile în judecată, iar în cazul a 13 inspectori au fost pronunțate deja hotărâri, pe care ministerul anunță că le va contesta la Curtea de Apel, „întrucât considerăm că prima instanță a interpretat eronat cadrul legal aplicabil”. Ministerul nu a putut estima cât ar urma să le achite inspectorilor restabiliți în funcții, deoarece „hotărârile instanței de fond nu sunt definitive, iar validitatea măsurilor noastre va fi evaluată definitiv de instanțele superioare”.
„În doar un an, s-au identificat 2993 de persoane angajate fără forme legale”
Potrivit ministerului, printre schimbările implementate în cadrul acestei reforme se numără interzicerea conflictelor de interese, creșterea salariilor cu 92%, echiparea inspectorilor cu camere de corp și adoptarea unui nou Cod de etică instituțional. Iar rezultatele acestor schimbări arată că numărul de cazuri de muncă nedeclarată descoperite ar fi crescut semnificativ: „în doar un an, s-au identificat 2993 de persoane angajate fără forme legale – față de 80 de persoane pe an, în medie, înaintea reformei. Peste 80% din persoane au fost legalizate. Fondul total de salarii legalizat se estimează la circa 28,9 milioane de lei, iar încasările directe în cadrul legal în perioada campaniei constituie circa 10,56 milioane de lei”, după cum se arată în răspunsul ministerului pentru ZdG.
În acest context, ministerul a explicat că cele aproximativ 10 milioane de lei reprezintă contribuții de asigurări sociale de stat și alte taxe sociale, adică au ajuns direct în bugetele publice.
„Aceste eforturi au contribuit la creșterea veniturilor Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat (BASS) cu peste 4 miliarde 303 milioane lei – cea mai mare creștere din ultimii trei ani. Cifrele de mai sus se referă la rezultatul controalelor efectiv realizate. Impactul campaniei de inspecție se extinde însă dincolo de aceste cazuri – orice campanie are un impact de legalizare mai larg asupra economiei. În acest sens, încasările adiționale la BASS sunt considerabil mai mari decât în ultimii ani, ceea ce sugerează o tendință generală de legalizare în economie, la care considerăm că ISM contribuie”, a adăugat ministerul în răspunsul său, subliniind că „reforma a fost nu doar necesară, ci și un succes”.
Conflict mai vechi între inspectori și Ministerul Muncii
Ziarul de Gardă a scris în luna mai 2023 despre faptul că mai mulți inspectori ai muncii care fuseseră eliberați din funcții în contextul reorganizării Inspectoratului de Stat al Muncii, au contestat deciziile în instață. Ei considerau că au fost demiși ilegal, iar ministrul Muncii, Alexei Buzu, a declarat atunci că „aceste persoane care nu au dat dovadă de performanță de-a lungul anilor, nu au dat dovadă de integritate, nu se mai regăsesc în această instituție”.
Aceste declarații au stârnit nemulțumirea unora dintre inspectorii eliberați din funcții, care au prezentat la Ziarul de Gardă copii ale ordinelor privind încetarea raporturilor de serviciu, în care se stipulează că au fost eliberați „în legătură cu lichidarea funcției publice”, și nu din motive de integritate sau performanță.
