Salariu de peste 182 de mii de lei din funcția de președintă a Parlamentului R. Moldova. Zinaida Greceanîi a depus declarația de avere și interese personale
În anul 2020, Zinainda Greceanîi, a ridicat un salariu de peste 182 de mii de lei din funcția de președintă a Parlamentului, o compensație de peste 31 de mii lei și o pensie de aproximativ 142 mii de lei. Datele se conțin în declarația de avere și interese personale pentru anul 2020, depusă de Greceanîi în luna martie.
Totodată, potrivit declarației de avere și interese, Greceanîi a mai obținut în anul 2020 șase mii de lei – alocaţia nominală de stat, dar şi un venit în urma arendei unui teren – 3040 de lei.
Familia Greceanîi deţine un teren agricol, două terenuri extravilane şi o casă de locuit, de 273 m.p. Familia mai deţine un Volkswagen, procurat în 2011 şi un automobil Honda, procurat în 2015. Casa de lux a fost dată în exploatare în 2007, pe când Greceanîi era prim-viceprim-ministru. Imobilul este evaluat de Cadastru la 1,18 mln. de lei, valoarea de piaţă fiind de peste 3 mln. de lei.
Zinaida Grecianîi, preşedinta PSRM a deţinut funcţii importante în stat pe timpul guvernării comuniste: prim-ministru, prim-viceprim-ministru, ministru al Finanţelor etc. Din 2009, Greceanîi a fost deputat, iniţial ca membru al fracţiunii PCRM (2009–2011), iar din 2011 – din partea PSRM.
ZdG a scris anterior că pe când era ministru al Finanţelor, Greceanîi a atras în 2007 condamnarea R. Moldova la CtEDO în cauza „Oferta Plus”, statul fiind obligat să plătească despăgubiri de 2,5 milioane de euro. Activitatea sa în funcţia de prim-ministru, în 2008-2009, era marcată de intransparenţa cheltuielilor publice şi de protejarea unor agenţi economici. În 2008-2009, Guvernul a secretizat ilegal mai multe hotărâri, care nu constituiau secret de stat. Acestea prevedeau alocarea unor sume de bani din Fondul de rezervă al Guvernului. Şi Curtea de Conturi a constatat că, prin hotărâri trecute ilegal la secret de stat, Guvernul a dat ilegal grâu din ajutorul umanitar primit de R. Moldova doar la două întreprinderi: «Franzeluţa» şi «Combinatul de pâine din Bălţi», discriminând alţi agenţi economici. Presa a acuzat-o pe Greceanîi că s-ar regăsi printre beneficiarii de credite neperformante de la BEM.
În 2008, pe când Greceanîi era încă ministru al Finanţelor, instituţie responsabilă de pachetul de acţiuni ale statului la BEM, fabrica de vin din Cojuşna, în consiliul de directori al căreia se afla Alexei Greceanîi, a luat un credit de la BEM în valoare de 1,63 de milioane de euro şi 500.000 USD. În 2010, fabrica a intrat în faliment. În 2011, compania privată Alsvit-print, a răscumpărat bunurile fabricii, gajate la bancă, cu un alt credit, contractat de la BEM, în valoare de 40 de milioane de lei. Oficial, Alsvit-print era fondată de o companie off-shore, Handows Trading, dar acte oficiale demonstrează că beneficiar al acestei companii străine este Alexei Greceanîi.
Zinaida Greceanîi este premierul care a avertizat părinţii, în seara lui 7 aprilie 2009, că forţele de ordine vor aplica arma şi asupra copiilor, dacă aceştia vor participa la proteste. Şase ani mai târziu, în aprilie 2015, Greceanîi a declarat la un post TV că a procedat corect atunci când, în 2009, a declarat că „vor fi vărsări de sânge”.
