S-a predat benevol și a stat 7 zile în izolator. Culisele eliberării lui Blonschi, prietenul lui Andronachi căutat de poliție de 2 ani
Dosarul penal numit generic „Frauda bancară”, în care Vladimir Andronachi, considerat unul dintre cei mai apropiați oameni ai oligarhului fugar Vladimir Plahotniuc, este cercetat pentru escrocherie, a fost trimis în judecată în luna martie 2023, dar cercetarea judecătorească a început abia la 30 octombrie. În dosar figurează și Anatolie Blonschi, un om de încredere al lui Andronachi care a gestionat mai multe afaceri ale fostului deputat democrat.
După ce în octombrie a fost expusă învinuirea formulată în rechizitoriu, avocații lui Andronachi au solicitat timp pentru a asigura prezentarea probelor în ședință. La două luni de la această solicitare, timp în care nu a avut loc vreo ședință de judecată, Blonschi s-a predat autorităților moldovenești, care îl căutau de aproape 2 ani.
După ce a petrecut 7 zile în Penitenciarul nr. 13, Blonschi a fost „salvat” după modelul în care Andronachi a scăpat de arest la domiciliu, de către trei „garanți” care s-au oferit să plătească 12 mii de lei pentru eliberarea lui. Instanța a vrut mai mulți bani, așa că a cerut de la unul dintre „garanți” încă 11 mii de lei, eliberarea lui Blonschi costând în total 23 de mii de lei.
Dosar trimis în judecată, cu un inculpat fugar și unul în penitenciar
Dosarul în care Vladimir Andronachi și Anatolie Blonschi sunt învinuiți de implicare în furtul miliardului de dolari din trei bănci moldovenești a fost trimis în judecată la 10 martie 2023. Atunci Andronachi se afla în arest preventiv la Penitenciarul nr. 13, iar Blonschi era dat în căutare, pe numele lui fiind eliberat la 1 aprilie 2022 mandat de arestare. La 19 aprilie 2023, Andronachi a fost eliberat din penitenciar și plasat în arest la domiciliu.
Procurorii îl acuză pe Andronachi de săvârșirea infracțiunii „escrocherie în proporții deosebit de mari în interesul unei organizații criminale”, precum și de „spălare de bani în proporții deosebit de mari, la fel, în interesul unei organizații criminale”. Acestuia i se incriminează prejudicii de 26 de milioane de lei, fiindu-i aplicate și sechestre pe bunuri imobile, cote-părți în capitalul social al unor companii și mijloace bănești, în valoare egală cu suma prejudiciului.
Acuzatorii mai spun că Andronachi și Blonschi, cunoscând intenția Guvernului de a emite garanții, au putut încheia un contract prin „Universal Proiect” SRL cu Banca de Economii pentru reconstrucția unui imobil din centrul Chișinăului. Aceștia au primit 26 de milioane de lei, care au fost retrase din țară în conturile unor companii offshore ce aparțineau inclusiv lui Vladimir Plahotniuc. Din aceste fonduri au fost cumpărate valori materiale.
Imobilul despre care vorbesc procurorii este cel cu 12 niveluri (subsol, parter, 9 etaje şi penthouse) ridicat pe terenul din preajma unui monument istoric de pe strada Pârcălab 37 din capitală, privatizat dubios în 2009. Conform datelor de la Cadastru, construcția este nefinalizată.
De la ședințe publice, la ședințe închise
Primele șapte ședințe de judecată în acest dosar au fost publice. La 19 mai 2023 însă, judecătorul Gheorghe Bălan de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a dispus examinarea cauzei penale în ședință închisă, la cererea părții apărării, deoarece „eventuale reportaje și/sau emisiuni legate de prezentul proces judiciar riscă să-i afecteze emoțional familia inculpatului” și pentru că unele probe ar constitui secrete bancare și de stat, după cum a informat Procuratura Anticorupție.
Șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a calificat această decizie a judecătorului ca fiind nefondată și a anunțat că va solicita Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) inițierea unei proceduri disciplinare împotriva lui Gheorghe Bălan. CSM însă a respins solicitarea ei.
Andronachi, eliberat pe cauțiune
Au urmat alte opt ședințe de judecată, toate departe de ochii presei. Iar la 11 august, în cea de-a noua ședință cu ușile închise, judecătorul Gheorghe Balan a dispus eliberarea lui Vladimir Andronachi din arest la domiciliu și schimbarea măsurii în „garanție personală”. Patru persoane – doi primari, o fostă directoare de liceu și un arhimandrit, au depus 22 de mii de lei pentru a „garanta” că Andronachi nu va fugi din țară și nu va comite noi infracțiuni. PA a anunțat că încheierea instanței nu poate fi contestată.
După o pauză de peste două luni, în ședința din 30 octombrie, procurorul de caz, Gheorghe Iapara, a expus învinuirile formulate în rechizitoriu. O zi mai târziu, avocații lui Andronachi au solicitat timp pentru a asigura prezentarea probelor, următoarea ședință fiind fixată pentru 10 ianuarie 2024.
Andronachi se declară nevinovat
ZdG a mers pe data de 10 ianuarie la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Întâlnit pe holurile instanței, Andronachi a fost scurt în declarații, spunând doar că se declară nevinovat și a catalogat acuzațiile procurorilor drept „nefondate”.
Ședința a fost amânată pentru a doua zi, după ce Anatolie Blonschi, om de încredere al lui Vladimir Andronachi care a gestionat mai multe afaceri ale fostului deputat democrat și figurant în dosarul numit generic „Frauda bancară”, s-a predat autorităților moldovenești și a fost plasat în arest preventiv la Penitenciarul nr. 13. Blonschi s-a prezentat benevol autorităților în seara zilei de 9 ianuarie curent, trecând frontiera dintre R. Moldova și România.
Fugarul Blonschi, salvat de garanți
La 11 ianuarie, pe holurile Judecătoriei l-am întâlnit din nou pe Andronachi. Acesta a spus pentru ZdG că Blonschi îi este „un prieten”, că nu au avut afaceri comune și că nu a știut despre intențiile acestuia de a se preda autorităților.
În timpul ședinței de judecată, trei persoane și-au exprimat intenția de a fi garanți pentru eliberarea lui Blonschi din închisoare. Printre cei trei garanți se numără Igor Eșanu, fost manager al proiectului de construcție a unui penitenciar nou în locul Penitenciarului nr. 13 din Chișinău, proiect care urma să fie realizat 5-6 ani în urmă, dar și starețul Mănăstirii cu hramul „Sfântul Mare Cneaz Vladimir” din Horești, Ialoveni, arhimandritul Nectarie. Preotul a declarat că a aflat din presă despre revenirea lui Blonschi în țară și a mers de bună voie să le spună judecătorilor despre intențiile lui de a deveni „garant” al eliberării acestuia.
Patru zile mai târziu, adică la 14 ianuarie, cei trei au virat în contul Judecătoriei câte 4 mii de lei pentru scoaterea lui Blonschi din penitenciar și punerea lui sub „garanție personală”.
Instanța a cerut mai mulți bani de la „garanții” lui Blonschi
La 16 ianuarie, printr-o decizie dictată de judecătorul Gheorghe Balan, Anatolie Blonschi a fost eliberat din arest contra unor „garanții personale”. Eliberarea acestuia a costat 23 de mii de lei. Pe lângă suma totală de 12 mii de lei achitată de cei trei „garanți”, instanța a dispus achitarea de către unul dintre garanți a sumei suplimentare de 11 mii de lei.
Procurorul de caz, Gheorghe Iapara, a fost împotriva admiterii cererii apărării privind înlocuirea măsurii preventive. „Eu am optat pentru respingerea cererii apărării ca fiind neîntemeiată. Am adus argumente plauzibile că domnul Blonschi Anatolie anterior s-a eschivat de la fața organelor de drept și urmează a fi menținut în continuare mandatul de arestare care a fost eliberat la 1 aprilie 2022”, a spus Gheorghe Iapara după pronunțarea hotărârii.
Următoarea ședință de judecată în acest dosar este fixată pentru 23 ianuarie 2024.
Avocatul Vadim Vieru, expert al Asociației Promo-LEX
Liberarea provizorie pe cauțiune în R. Moldova este reglementată de Codul de procedură penală și implică depunerea unei sume de bani sau constituirea unei garanții, cu o valoare variabilă între 300 și 100.000 de unități convenționale, o unitate convențională fiind egală cu 50 de lei. Această valoare este determinată de instanță, luând în considerare atât situația materială a persoanei, cât și gravitatea infracțiunii comise. Rapoartele statistice indică o aplicare extrem de rară a acestei măsuri în practica judiciară moldovenească. Aceasta sugerează o posibilă reticență din partea sistemului judiciar în a folosi liberarea pe cauțiune ca o alternativă viabilă la arestarea preventivă. Este posibil ca această reticență să fie influențată de anumite percepții sau tendințe conservatoare în rândul judecătorilor și procurorilor. Referitor la suma stabilită ca și cauțiune în cazuri specifice, precum cel al lui Andronachi sau Blonschi, este dificil de apreciat dacă aceasta este adecvată fără a cunoaște în detaliu materialele dosarului și contextul general al practicii judiciare în astfel de cazuri. În comparație cu practicile din alte țări, cum ar fi Ucraina, unde cauțiunile sunt semnificativ mai mari, suma menționată poate părea insuficientă. În ceea ce privește nevoia de intervenție a autorităților pentru a asigura o aplicare mai riguroasă a cauțiunii, se pare că problema centrală nu este atât legea în sine, cât mai degrabă modul în care aceasta este aplicată în practică. Procurorii, avocații și instanțele de judecată joacă un rol crucial în acest proces.
