(Re)compensații de sute de milioane pentru zona de securitate sau de ce timp de 30 de ani satele din zona de securitate n-au fost conectate la rețeaua de gaze de pe malul drept

Timp de 30 de ani, 14 localități din stânga Nistrului, deși controlate de autoritățile de la Chișinău, au beneficiat de gaz livrat din regiunea transnistreană și plăteau un tarif similar cu locuitorii din republica separatistă. Cum a funcționat „schema” și de ce în ultimii 30 de ani nu s-au făcut tentative de a conecta aceste localități la conducta din dreapta Nistrului? 

Ziarul de Gardă a constatat că, cel puțin în ultimii zece ani, oamenii din cele 14 localități din zona de securitate nu au plătit pentru consumul de gaze naturale același tarif ca și consumatorii din dreapta Nistrului, pentru că Guvernul de la Chișinău, cu bani din bugetul de stat, le compensa diferența. „Mai înainte, oamenii primeau banii în numerar la primărie. Mai târziu, am introdus carduri bancare”, explică procedura un fost primar de la Coșnița. 131 de milioane de lei au fost alocați pentru plata compensațiilor în 2024, iar pentru 2025 sunt preconizate plăți compensatorii în sumă de 138,2 milioane de lei. 

„Despre compensarea diferenței de tarif nu prea se vorbea în public”, dar după „aplicarea compensației s-a reușit detensionarea situației”, susține Ion Leahu, fost membru al Comisiei Unificate de Control. „Omul, dacă e pus să aleagă între 80 de bani și cinci lei, cât era atunci tariful la gaz, nici nu știi cum te trezești cu o secție de miliție, primar nou numit și primăria R. Moldova scoasă de acolo. Decizia de a compensa diferența de tarif a fost luată pentru stabilitatea zonei”, susține și Alexandru Flenchea, fost vicepremier pentru reintegrare. 

Flenchea: „Din bugetul central se achitau compensații pentru toți consumatorii de gaz din zona de securitate”

De ce timp de 30 de ani cele 14 localități din zona de securitate controlate de Chișinău nu au fost conectate la rețeaua de gaze din dreapta Nistrului? Alexandru Flenchea, vicepremier pentru reintegrare în perioada noiembrie 2019 – martie 2020, își amintește că „problema a existat mereu, iar în 2015 aceasta s-a acutizat, atunci când așa-zisul președinte al regiunii era Evghenii Șevciuk.” 

Flenchea precizează că în acea perioadă, „malul stâng a decis să impună tarifele de pe malul drept pentru localitățile din zonă, ei fiind conectați la sursele energetice din regiunea transnistreană. (…) A fost un șantaj și o presiune deschisă. De atunci, dacă nu s-a schimbat recent ceva, deși n-am auzit despre asta, din bugetul central se achitau compensații pentru toți consumatorii de gaz din zona de securitate. Compensațiile se acordau la diferența de tarif din stânga Nistrului și tariful impus tot de administrația regiunii transnistrene.”

Alexandru Flenchea a menționat că decizia de a compensa diferența de tarif a fost luată atunci pentru ca să nu fie afectați oamenii din acele localități.  

„În special, Varnița, satele raionului Dubăsari, platoul Cocieri, sunt zone vulnerabile. Omul dacă e pus să aleagă între 80 de bani și cinci lei, cât era atunci tariful la gaz, nici nu știi cum te trezești cu o secție de miliție, primar nou numit și primăria R. Moldova scoasă de acolo. Decizia de a compensa diferența de tarif a fost luată pentru stabilitatea zonei. Oamenii care trăiesc acolo, agenții economici care activează, au condiții dificile, foarte specifice. Localitățile de acolo, pe parcursul deceniilor, au fost supuse la tot felul de presiuni, spre exemplu, când locuitorilor din raionul Dubăsari li se confiscau mașinile fără vreun motiv de către poliția locală”, a argumentat fostul vicepremier pentru reintegrare. 

Fostul vicepremier critică autoritățile pentru lipsa unor soluții care puteau preveni criza energetică.  

„Ceea ce vedem acum este o încercare întârziată de a aproviziona aceste localități cu energie. Până n-am ajuns în criză, când mii de consumatori au rămas fără energie electrică și gaze naturale, nu s-a luat o decizie. Acum nu este momentul potrivit pentru acest proiect. Problema care s-a creat la 1 ianuarie 2025 a fost previzibilă. Se știa că așa va fi încă din 2023. Dacă vedem că Vadim Ceban spune că este nevoie de 3-9 luni pentru proiect, am avut tot anul 2024 pentru a-l implementa. Se putea să fie anunțată stare de urgență în avans și lucrările să fie făcute pentru a preveni criza, nu pentru a ajunge în situația actuală”, a precizat fostul vicepremier pentru reintegrare. 

„Cu aplicarea compensației s-a reușit detensionarea situației” 

Ion Leahu, fost membru al Comisiei Unificate de Control, a menționat pentru ZdG că aprovizionarea cu gaze naturale a localităților din stânga Nistrului controlate de autoritățile constituționale a fost tot timpul un subiect sensibil. El își amintește că „despre compensarea diferenței de tarif nu prea se vorbea în public”, dar afirmă că după „aplicarea compensației s-a reușit detensionarea situației. Cei care locuiesc în satele din stânga Nistrului, dar sub controlul Chișinăului, au fost mulțumiți de situație”, a precizat Leahu.   

„Tarifele achitate de oameni au fost atât de mici, încât pentru populație nici nu avea sens să abordeze această problemă. Chiar dacă aveau loc evenimente negative, deconectări, amenințări, ele n-au fost luate în serios”, punctează acesta. 

Ion Leahu afirmă că anterior au fost „zvonuri” despre conectarea celor 14 localități la infrastructura din dreapta Nistrului, doar că „proiecte concrete nu au fost dezbătute la Comisia Unificată de Control sau la Biroul pentru reintegrare”. 

Am întrebat la Biroul pentru reintegrare din ce motiv aceste localități n-au fost conectate anterior la resursele energetice livrate de pe malul drept. 

„Dosarul energetic nu e pe agenda formatelor existente în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană. Conectarea localităților vizate din zona de securitate la sistemul energetic de pe malul drept al Nistrului nu a avut loc pe motiv că locuitorii și autoritățile publice locale nu au dorit să o facă până la survenirea crizei, considerând că vor plăti în continuare tarife mai joase, deși în repetate rânduri au fost atenționări în sensul de a reveni în spațiul energetic unic al R. Moldova”, se arată în răspunsul oferit de instituție. 

„Se compensa până la 300 de metri cubi”

Roman Emelianov, secretarul Consiliului local al comunei Corjova, relatează pentru ZdG că din 1 ianuarie 2025, localitatea este deconectată de la rețeaua de gaze naturale. El spune că anterior, „până la deconectarea de la gazele naturale, în comună se achita un tarif de circa 1 leu pentru metru cub de gaz, după prețul de pe malul stâng al Nistrului. Unor localități din partea stângă controlate de autoritățile de la Chișinău se compensa până la 300 de metri cubi, adică până la acest consum se calcula după tariful malului stâng, iar dacă consumul depășea 300 de metri cubi, restul se achita după tariful de pe malul drept.”

„De prin anul 2015, autoritățile neconstituționale au început un fel de sancționare individuală. Ce înseamnă asta? Spre exemplu, eu am viza de reședință la casa mamei din satul Corjova, dar activam la Chișinău. Așa-numitele autorități transnistrene, ca să creeze probleme, perfectau facturile la gaz conform tarifelor de pe malul drept. Astfel, mama mea primea facturi de câteva mii de lei pentru gaz, ea fiind pensionară. Cel mai interesant este că așa-numitele autorități nu și-au făcut măcar o bază legală pe interior pentru aceste acțiuni. Astfel de cazuri au fost în Grigoriopol și cunosc multe persoane din Dubăsari. Aceste liste cu oameni se întocmeau de poliția și KGB-ul lor. Securiștii lor mergeau prin localități și încercau să identifice persoane care au reședința în aceste localități, dar venituri pe malul drept”, precizează Emelianov.

Explicații despre compensații de la un fost primar de Coșnița: „Mai înainte, oamenii primeau banii în numerar la primărie. Mai târziu, am introdus carduri bancare”

Alexei Gafeli, fost primar al comunei Coșnița din raionul Dubăsari, a explicat cum cetățenii din localitate primeau compensațiile pentru gazele naturale de la autoritățile constituționale. 

„Cetățenii achitau integral factura la Ialoveni Gaz după tariful de pe malul drept, iar după asta ei primeau diferența de tarif drept plată compensatorie. Astfel, costul final se primea după tariful de pe malul stâng. Banii pentru compensații veneau direct de la bugetul de stat. Mai înainte, oamenii primeau banii în numerar la primărie. Mai târziu, am introdus carduri bancare pe care oamenii primeau compensația. Comuna se află pe partea stângă a Nistrului, dar sub controlul autorităților de la Chișinău. Furnizorul este Ialoveni Gaz și are o filială la noi, Coșnița Gaz, care administrează rețelele, dar conducta de gaz vine din regiunea transnistreană, adică gazul vine fizic de acolo”, a explicat fostul primar. 

Acesta a precizat că de compensații beneficiau doar persoanele fizice, nu și cele juridice. 

„Raionul Dubăsari are 11 primării sub gestiunea autorităților de la Chișinău, dar nu toate din ele primeau compensații, doar cele localizate de partea stângă a Nistrului. Primăriile din Holercani, Ustia, Marcăuți, Oxentea și Molovata nu primeau compensații, deoarece sunt amplasate pe malul drept”, a explicat fostul primar al comunei Coșnița. 

Răspuns de la Guvern: 131 de milioane de lei pentru compensații în 2024

Într-un răspuns pentru ZdG, Guvernul R. Moldova confirmă că locuitorii unor sate din perimetrul zonei de securitate controlate de autoritățile constituționale achită integral factura pentru energia electrică și gazele naturale, la același preț ca și cei din dreapta Nistrului, iar ulterior aceștia sunt compensați. Astfel, pentru consumul de gaz în sezonul de încălzire sunt compensați 350 m³, vara – 15 m³ per gospodărie, iar pentru consumul de electricitate se compensează nu mai mult de 100 KWh/lună tot anul. 

„De compensațiile pentru gazele naturale oamenii din zona de securitate beneficiază doar în perioada rece a anului, însă pentru energia electrică – pe tot parcursul anului”, se menționează în același răspuns. Conform informațiilor obținute de ZdG, de compensații beneficiază nu doar localitățile din zona de securitate, dar și unele sate din apropiere, iar după compensare, oamenii achită același tarif ca și locuitorii din stânga Nistrului. 

În anul 2024, din bugetul de stat au fost alocate circa 131 de milioane de lei pentru plata acestor compensații. Pentru anul 2025 au fost aprobate 138,2 milioane de lei.

„Până la situația energetică din acest an au existat discuții și planuri de conectare a localităților din zona de securitate la rețelele de pe malul drept. Aceste inițiative au fost analizate în contextul asigurării securității energetice, însă implementarea lor a fost limitată din cauza provocărilor logistice, juridice și politice specifice regiunii”, se precizează în răspunsul Guvernului R. Moldova pentru ZdG. 

Printre motivele pentru lipsa conectării anterioare enumerate de Executiv se numără „complexitatea administrativă din zona de securitate și necesitatea coordonării cu multiple structuri, infrastructura tehnică insuficient dezvoltată și costurile ridicate pentru lucrările de extindere a rețelelor și situația regională sensibilă, care a impus restricții și a limitat anumite proiecte de infrastructură”. 

În același răspuns se menționează că lucrările de conectare vor fi susținute din fondurile de investiții ale companiilor Moldovagaz și Premier Energy. „Bugetele estimate urmează să fie aprobate în funcție de fiecare etapă de proiect. Se lucrează la o evaluare exactă a costurilor, care vor fi aprobate în cadrul instituțiilor responsabile.”

Ce prevăd proiectele de conectare? 

Marți, 14 ianuarie, Agenția Națională de Reglementare în Energetică (ANRE) a pus în aplicare decizia Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE)  privind racordarea localităților din zona de securitate la rețelele de energie electrică și gaze naturale. Astfel, s-a dat undă verde pentru construcția a aproximativ 64 km de rețele de distribuție a gazelor  naturale, inclusiv a două traversări subacvatice a râului Nistru și racordarea la sistem a 14 localități, în care sunt 11 879 de consumatori – Fârlădeni, Hagimus, Copanca, Hîrbovăț, Pohrebea, Coșnița, Pîrîta, Doroțcaia, Molovata Nouă, Varnița, Cocieri, Vasilievca, Corjova și Roghi. Proiectul prevede și modernizarea infrastructurii electrice: dezvoltarea a 9 km de rețele de tensiune medie pentru a asigura alimentarea a 3688 de consumatori din satele Varnița și Copanca, construirea unei linii subterane de 4,8 km și a unei linii aeriene de 3,1 km către Varnița, precum și extinderea cu 1 km a rețelei aeriene către Copanca.

Lucrările vor începe cu etapa de proiectare, geodezie și hidrologie, urmând ca ulterior să fie demarate lucrările de construcție și racordare. 

„Aceste lucrări trebuiau făcute în ultimii 30 de ani, dar acum e datoria noastră să intervenim cât de repede posibil. Trebuie sa aducem această infrastructură la aceste sate, dar să fim conștienți că am putea avea dificultăți la conectarea lor. Dar este obligația noastră să facem tot ce este posibil ca să asigurăm oamenii noștri din aceste sate cu energie electrică și gaze naturale”, declara anterior premierul Dorin Recean. 

Vadim Ceban: „Cheltuielile pentru proiect vor fi suportate de Moldovagaz” 

Conform deciziilor autorităților, localitățile din zona de securitate ar urma să fie racordate la rețeaua de gaze din dreapta Nistrului în maxim trei luni, declară președintele interimar al Consiliului de Administrație al SA Moldovagaz, Vadim Ceban.

Ceban puncteacă că, deocamdată, nu poate oferi detalii despre costurile necesare pentru realizarea lucrărilor de conectare.  „La moment, se realizează proiectarea și când vom avea bugetul total, vom comunica. Cheltuielile pentru proiect vor fi suportate de Moldovagaz, detaliile vor fi în programul investițional și respectiv, aprobat de către ANRE”, a punctat Ceban, care admite că proiectul nu ar fi justificat de componenta economică. „În mod normal, ANRE nu trebuie să accepte aceste investiții. În opinia mea, ele vor fi acceptate din considerentul că aceste localități, în afară de rețeaua Tiraspoltransgaz, nu pot fi asigurate cu gaze naturale. Este o întrebare de securitate, nu economică. Noi am prezentat la ANRE în ianuarie 2024 un proiect, dar am indicat că fără suportul statului nu este posibil proiectul de conectare, pentru că nu pot fi aprobate resursele financiare în scopuri tarifare. Acum este decizia CSE, pentru că există riscul ca astfel de situații să se repete pe viitor, iar satele n-au sursă alternativă”, a argumentat Vadim Ceban.  

După decizia CSE, „Premier Energy Distribution” a depus la ANRE o solicitare de modificare a Planului de Dezvoltare 2023-2025.  

„Ceea ce vă pot spune la moment, întreprinderea elaborează soluții tehnice, pe care trebuie să le propună spre aprobare autorităților, cât și ANRE, deoarece acestea implică investiții și lucrări. Compania este reglementată și proiectele investiționale sunt elaborate în conformitate cu metodologia ANRE, care le și aprobă. Noi vom reveni cu detalii atunci când acestea vor fi definitivate”, a precizat anterior pentru ZdG purtătorul de cuvânt al „Premier Energy Distribution”, Vasile Gribincea. 

„Trebuie să conectăm ceea ce este sub controlul Chișinăului, ca oamenii să se simtă liberi” 

Anatol Croitoru locuiește în Coșnița, după ce anterior, timp de mai mulți ani, a fost refugiat în Franţa, Germania sau România. A revenit de fiecare dată la Coşniţa natală pentru a susţine combatanţii rămaşi fără sprijin moral şi material în satele româneşti din stânga Nistrului. În timpul războiului ruso-moldovenesc de la Nistru a fost voluntar alături de alți consăteni, fiind ulterior decorat cu ordinul „Ştefan cel Mare”.  

„Înainte de anunțul autorităților de la Chișinău de conectare, oamenii se pregăteau. A fost rând la stația de alimentare cu gaz în butelie. Cineva lemne și-a pregătit, generatoare. Totuși, acum lumea s-a mai calmat. (…) Cu siguranță, a fost nevoie de conectat localitățile la resursele de pe malul drept. Anterioarele guvernări n-au făcut nimic pentru asta. Bine-merci au lucrat cu separatiștii, au făcut bani și contrabandă. Nu s-au ocupat cu lucrurile cu adevărat importante. Trebuie să conectăm ceea ce este sub controlul Chișinăului, ca oamenii să se simtă liberi. Este foarte rău că nu s-a atras atenția la aceste lucruri.”