Reacția Guvernului după ce CALM a solicitat „identificarea în regim de urgență” a resurselor necesare pentru acoperirea creșterilor salariale în APL din contul bugetului de stat
Salarizarea personalului APL ține de competențe proprii. În politica fiscală sunt prevăzute mai multe măsuri pentru APL care le va permite să genereze venituri proprii mai mari și vor putea salariza personalul, a declarat pentru Ziarul de Gardă Anastasia Taburcean, purtătoarea de cuvânt a prim-ministrei Natalia Gavrilița.
Reacția vine după ce Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a solicitat Guvernului „identificarea în regim de urgență” a resurselor necesare pentru acoperirea creșterilor salariale în administrația publică locală (APL) din contul bugetului de stat.
Totodată, într-un comentariu pentru ZdG, Anastasia Taburcean a afirmat că „potrivit legii, cheltuielile de personal au prioritate în formarea bugetului”.
Purtătoarea de cuvânt a prim-ministrei Natalia Gavrilița a menționat că Guvernul a recepționat demersul din partea CALM și că acesta urmează să fie examinat.
„(…) În perioada dintre lectura I și II a legii vor fi propuse modificări și completări (…)”, a adăugat ea.
Marți, 13 decembrie, reprezentanții CALM au anunțat că au expediat o adresare președintelui Parlamentului, Igor Grosu, prim-ministrei Natalia Gavrilița și președintei Comisiei Administrație Publică, Larisa Voloh, în care au menționat că „decizia Guvernului de a crește salariile reprezentanților APL cu 1300 de lei din contul bugetelor locale este contrară prevederilor constituționale și legale naționale și internaționale, imposibil de realizat în mai multe unități administrativ-teritoriale, ceea ce generează indignare și creșterea tensiunii în rândul APL”.
„CALM amintește că deja de zeci de ani cadrul constituțional și legal din R. Moldova prevede că bugetele locale sunt separate de cel de stat, că veniturile locale trebuie să fie proporționale cu competențele APL, că orice decizie a Guvernului/centrului care implică cheltuieli pentru bugetele locale trebuie să fie acoperită financiar.
CALM atrage atenția că angajații din APL, de rând cu cei din cadrul administrației centrale, au nevoie de creștere urgentă, reală și esențială a remunerației, în condițiile în care situația a ajuns la limitele care pun în pericol funcționarea întregului sistem de administrație. Însă, această creștere nu poate fi făcută în modul „tradițional”, specific practicilor abuzive și total nepotrivite (ilegale ca sens și ca literă) aplicate în R. Moldova de zeci de ani: unii sunt buni și decid unilateral creșterea salariilor (centrul), iar alții trebuie să achite (APL)”, arată un comunicat al CALM.
Totodată, reprezentanții CALM susțin că, în cazul în care „Guvernul deține întreaga competență în creșterea salarială pentru întregul sistem bugetar, conform legii, tot Guvernul este obligat să-și asume asigurarea cu resurse și acoperirea acestor decizii luate”.
„În caz contrar, este un abuz și este afectată activitatea APL, care sunt puse în situații dificile de a identifica surse și reduce programe de dezvoltare locală. De asemenea, trebuie să ținem cont și de creșterea enormă în ultima perioadă de timp a cheltuielilor de întreținere a instituțiilor publice din subordine și pentru care bugetul de stat nu prevede acoperire/compensare, ele fiind puse tot pe umerii APL.
CALM consideră incorect și contrar bunului simț să faci trimitere la autonomia locală pentru a nu acorda acoperire financiară APL, în situația când Guvernul păstrează întreaga competență în acest domeniu (nedorind descentralizarea ei), de zeci de ani lipsesc măsurile reale și efective de descentralizare financiară, care să asigure APL cu resursele necesare pentru a avea politici salariale proprii la nivel local.
În acest context, CALM solicită examinarea de urgență a acestei situații, înaintea adoptării în varianta finală a bugetului de stat și identificarea resurselor necesare pentru acoperirea acestor creșteri salariale, din contul bugetului de stat, cel puțin pentru anul 2023.
Totodată, CALM consideră că anume pentru a fi discutate astfel de subiecte a fost creată Comisia Paritară și grupurile de lucru de pe lângă ea și cere în regim de urgență convocarea acesteia și punerea în aplicare a grupul de lucru pe finanțe publice locale, în cadrul cărora să fie discutate direcțiile și soluțiile de consolidare a bazei fiscale locale, astfel ca în următorii ani, bugetele locale să posede capacitatea de a achita aceste creșteri salariale, iar însuși domeniul remunerației și motivației din cadrul APL să fie descentralizat și corelat integral cu cadrul constituțional și legal al autonomiei locale”, se mai arată în comunicat.
Proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2023 a fost aprobat luni, 12 decembrie, în prima lectură, de către Parlament. Documentul a fost susținut de 54 de parlamentari.
Pentru anul 2023, veniturile bugetului de stat se estimează în sumă de 64,9 miliarde de lei, iar cheltuielile se estimează în sumă de 83,2 miliarde de lei. Deficitul bugetului de stat este prevăzut în sumă de 18,3 miliarde de lei. Potrivit ministrului Finanțelor, Dumitru Budianschi pentru anul 2023, este prognozată o inflație medie de 15,7%.
