„Raport alternativ”. Cronologia acțiunilor (ne) întreprinse de Guvernul Chicu în primele 100 de zile
În urmă cu 100 de zile, noul Cabinet de miniștri în frunte cu premierul Ion Chicu anunța că, în cel mai scurt timp, va pune în aplicare un set din şapte măsuri sociale, printre care „rezolvarea problemei legate de importul gazului din Federația Rusă, corectarea erorilor din reforma Justiției, pedepsirea responsabililor de „furtul miliardului”, reluarea unor ajutoare înaintea sărbătorilor, instituite de guvernare democrată şi anulate de guvernul Maiei Sandu, indexarea nu o dată, ci de două ori pe an a pensiilor, dar și transformarea „urgentă” a R. Moldova într-un șantier, sugerând că, imediat vor începe lucrări de reabilitare ale drumurilor.
ZdG a analizat câte dintre promisiunile noului guvern de la Chişinău au fost realizate în primele o sută de zile de activitate și vine cu un „raport alternativ” în acest sens.
Una dintre principalele realizari cu care se laudă Cabinetul de miniștri condus de Ion Chicu este conlucrarea constructivă, în premieră, cu principalele instituții ale statului: Parlamentul și Președinția.
După investirea Guvernului Chicu, președintele R. Moldova, Igor Dodon, președintele Parlamentului, Zinaida Greceanîi și premierul Ion Chicu anunțau că urmează ca, în fiecare zi de luni, „conducerea de vârf a țării” să se întrunească în ședință pentru a-și stabili agenda de lucru.
Astfel că, ulterior, subiectele anunțate de Dodon în briefinguri de presă devin proiecte aprobate de Guvern, iar apoi acestea ajung în Parlament.
Cronologia acțiunilor (ne) întreprinse de Guvernul Chicu în primele 100 de zile
Imediat după preluarea mandatului, noul Cabinet de miniștri anunța că are prioritate majoră „rezolvarea problemei legate de importul gazului din Federația Rusă, pentru că „țara este total nepregătită în perioada de iarnă”.
După mai multe discuții, negocieri și tratative în prima zi din anul 2020, SA „Moldovagaz” informează că termenele contractelor încheiate între SAP „Gazprom” şi SA „Moldovagaz” sunt prelungite prin acordul parților până la 31 decembrie 2020, fără schimbări esențiale.
Guvernul promite un credit de la ruși în valoare de 500 de milioane USD
După demiterea Guvernului Sandu și învestirea Cabinetului de miniștri condus de Chicu, Rusia promite să dea bani R. Moldova. Cel puţin, asta a anunţat premierul Ion Chicu, după prima sa vizită externă, efectuată la Moscova.
Potrivit lui, Rusia s-ar fi oferit să acorde R. Moldova un împrumut de 500 de milioane USD „pentru proiecte investiţionale”.
Întrebat de presă ce proiecte anume vrea să finanțeze Rusia în R. Moldova, de când şi care sunt condițiile de creditare, premierul e evitat să dea un răspuns clar. „Urmează să negociem”, a răspuns Chicu.
Și președintele Igor Dodon anunța că a discutat cu președintele rus, Vladimir Putin, la Moscova, despre acordul de împrumut cu Federația Rusă, doar că suma era mai mică decât cea anunțată de premierul Chicu, fiind vorba nu de 500 ci de 300 de milioane de dolari.
Mai târziu Chicu delara că, la Moscova, au avut loc doar discuții despre posibilitatea de a obține cele 500 de milioane de dolari de la ruși. Până acum nu au fost expuse condițiile de împrumut și când exact ar urma să ajungă totuși banii la Guvernul de la Chișinău. Ulterior, s-a menționat că suma ar putea fi de 200 de milioane, nu de 500, cum era anunțat inițial.
„Corectarea erorilor admise în reforma Justiției”
La 4 zile de la învestirea noului Cabinet de miniștri condus de Ion Chicu, noul ministru al Justiției, Fadei Nagacevschi, anunță că recunoște rezultatele comisiei de experți privind preselectarea candidaților la funcția de Procuror General și transmite lista celor patru candidați către Consiliul Superior al Procurorilor (CSP).
Decizia lui Nagacevschi a venit după ce, anterior, fostul ministru al Justiției, Olesea Stamate, în Guvernul condus de Maia Sandu, a anunțat că rezultatele concursului trebuie anulate, întrucât concursul a fost viciat.
La scurt timp Cabinetul de miniștri aprobă proiectul de modificare a Legii cu privire la CSM.
Proiectul prevede majorarea membrilor CSM de la 12 la 15, dintre care cinci să fie numiți de Parlament din rândul profesorilor de drept titulari, iar șapte – din rândul judecătorilor, inclusiv șapte membri supleanți, aleși prin vot secret de către Adunarea Generală a Judecătorilor, după cum urmează – patru din judecătorii, doi din curțile de apel și unul din Curtea Supremă de Justiție (CSJ).
Ceilalți trei – preşedintele CSJ, ministrul justiţiei şi procurorul general – sunt membri de drept.
În proiect este menționat că, ținând cont de faptul că în cadrul CSM urmează a fi numiți încă doi membri din rândul profesorilor titulari de drept, din contul bugetului de stat vor fi necesare anual mijloace financiare în sumă de: 366.960 de lei, salariul unuia fiind de 15.290 de lei.
Premierul Chicu declara că aprobarea proiectului va ajuta la deblocarea situației în sistemul judiciar și va permite „să avansăm pe agenda reformei justiției”, iar în același timp, Nagacevschi a precizat că proiectul este „o continuare a ideii incluse în proiectul de lege promovat de Guvernul Sandu”.
Tarife majorate – transportatori multumiți
De la 1 ianuarie 2020, după mai multe proteste ale transportatorilor de pe rutele interurbane, Ministerul Economiei și Infrastructurii a dispus majorarea tarifului pentru călătorii. Astfel, după majorare, în cazul mijloacelor de transport standard, tariful este de 60 de bani per kilometru, iar în cazul unităților de transport modern, tariful a fost majorat cu 22 de bani și ajunge la 70 de bani per kilometru.
VIDEO/ Bilete scumpe, microbuze goale
Potrivit ministrul Economiei, Anatol Usatii, implementarea ordinului cu privire la majorarea tarifelor presupune trecerea la sistemul de confort, plus înlocuirea parcului de transport și vârsta unitaților de transport antrenate.
Cei mai mulți dintre transportatori le-au mulțimit responsabililor de la MEI pentru majorarea tarifelor la călătoriile interurbane, cerințe, potrivit lor, ignorare de către Guvernul condus de Maia Sandu.
Pasagerii, însă, s-au arătat indignați și nemulțumiți de decizia de majorare a tarifelor de călătorie, iar deputați din opoziție au cerut ca ordinul Ministerului de Economii să fie anulat.
Ulterior, ministrul MEI a declarat că ordinul privind majorarea tarifului pentru călătorii nu va fi anulat.
- VIDEO/ Ministrul MEI susține că ordinul privind majorarea tarifului pentru călătorii nu va fi anulat
Indexarea pensiilor de două ori pe an
La scurt timp după ce Parlamentul a votat indexarea pensiilor de două ori pe an pentru persoanele a căror pensie nu depășește nivelul minim de existență, pe 12 februarie 2020, Guvernul Chicu a venit cu noi modificări la Legea privind sistemul public de pensii prin care a propus indexarea semianuală a tuturor pensiilor, indiferent de mărimea acestora, precum și după o nouă formulă. Modificările aprobate de Executiv au fost criticate de opoziție, care amenință cu proteste și cu o moțiune de cenzură.
În decembrie 2019, la inițiativa președintelui R. Moldova Igor Dodon, deputații din Parlament au votat în lectură finală indexarea pensiilor de două ori pe an, urmând ca la 1 aprilie indexarea să fie efectuată conform procedurii în vigoare, pentru toți beneficiarii, echivalent cu media indicelui prețurilor de consum pentru ultimii 3 ani. Cea de-a doua indexare, de la 1 octombrie, urma să îi vizeze, în primul an de implementare, pe beneficierii a căror pensie nu depășește nivelul minim de existență.
În ciuda modificărilor respective, la doar două luni distanță, Guvernul Chicu vine să modifice din nou legislația și să aprobe indexarea pensiilor de două ori pe an pentru toți beneficiarii, indiferent de mărimea pensiei, precum și în baza unui alt coeficient.
„Acest mecanism de indexare va asigura beneficiarilor de pensii o compensare neîntârziată a efectului inflaționist. Or, mecanismul existent stabilește că indexarea are loc post-factum, fapt ce subminează rolul fundamental al indexării și compensează cu o întârziere costurile legate de diminuarea puterii de cumpărare a pensiilor”, menționează autorii proiectului în nota informativă.
Astfel, Executivul a aprobat în cadrul ședinței de miercuri, 12 februarie, ca la 1 aprilie coeficientul de indexare a pensiilor să fie constituit din inflația înregistrată în ultimul semestru al anului precedent anului indexării, iar la 1 octombrie coeficientul de indexare să fie constituit din inflația înregistrată în primul semestru al anului în curs.
Aceste schimbari ii vor afecta pe 695 de mii de beneficiari.
Mai mulți deputați au criticat schimbările făcute la proiect și amenință cu proteste în cazul în care documentul va fi susținut în lectură finală.
Licitațiile pentru reabilitarea și modernizarea drumurilor
Ministerul Economiei și Infrastructurii (MEI) susține că până acum a inițiat mai multe proiecte de reabilitare a drumurilor.
Pe 14 februarie curent, MEI emite un comunicat de presă prin care anunță că ministrul Anatol Usatîi a prezentat proiectele de reabilitare a drumurilor naționale lansate în anul 2020.
„MEI intenționează să lanseze lucrări de reabilitare a circa 460 km de drumuri naționale finanțate din surse externe. Proiectele propuse pentru reabilitare sunt incluse în lista prioritară a drumurilor care face parte din Strategia de transport și logistică pentru perioada 2013-2022. În acest sens, în perioada următoare, urmează a fi lansată procedura de licitație pentru următoarele drumuri: M5 Criva – Bălți, G50 Florești – Nicolaevca – Sîngerei, М3 Ocolire Cimișlia, М3 Ocolire Vulcănești, R9 Soroca – Arionești, Coridor 10 Ţînţăreni – Trifeşti – R20, Coridor 16 R3 –Pojăreni –Țipala”, declara ministrul MEI.
Cu aproximativ o lună înainte de anunțul MEI, vicepreședintele Parlamentului, Alexandr Slusari, declara că deține mai multe informații precum că, la indicațiile președintelui R. Moldova, Igor Dodon, ministrul Economiei și Infrastructurii, Anatol Usatîi, ar fi dispus organizarea licitațiilor pentru achiziții publice pentru lucrări de reabilitare și modernizare a drumurilor cu grave încălcări ale normelor juridice și fără ca să fie indentificate surse de acoperire financiară a proiectelor.
Slusari susține că MEI a inițiat mai multe proiecte de reabilitare a drumurilor fără ca să fie respectată legislația și să fie organizate licitațiile într-un regim transparent cu invitarea companiilor mari din Uniunea Europeană și alte țări.
În acest context, vicepreședintele Parlamentului, Alexandru Slusari, i-a expediat ministrului MEI, Anatol Usatîi, o solicitare, prin care i-a cerut „prezentarea informațiilor în regim de urgență pe marginea lansării acestor proiecte cu inițierea procedurii de achiziții publice de lucrări, care pot fi calificate (i) fără supraveghere tehnică, precum și cu (ii) încălcarea prevederilor legislației în vigoare, și anume a Legii Nr. 131 din 03.07.2015 privind achizițiile publice”.
Ulterior, ministrul Economiei și Infrastructurii, Anatol Usatîi, a declarat că licitațiile privind lucrările de reabilitarea a mai multor drumuri din R. Moldova nu pot fi publicate în Jurnalul Oficial al UE, așa cum spunea Slusari.
După reacția ministrului, Slusari l-a acuzat pe Usatîi că a mințit atunci când a declarat că licitațiile privind lucrările de reabilitarea a mai multor drumuri din R. Moldova nu pot fi publicate în Jurnalul Oficial al UE, încălcând astfel legislația. Slusari a solicitat explicații în scris de la ministru, afirmând că, în caz contrar, îi va cere demisia. Contactat de ZdG, Usatîi a precizat că va oferi documente.
„Ministerul nu se ocupă cu reacții la declarații. Asta nu-i normal. Răspundem formal, vom veni cu documente. Mai vedem, discutăm în echipă. Informația este și demult a fost prezentată, nu doar în emisiunea la care face referire, ci și în ședința de Guvern și cu alte ocazii. R. Moldova nu face parte din UE și în acest caz pot fi publicate numai proiectele care sunt finanțate sau cofinanțate din fonduri europene”, a declarat ministrul pentru ZdG.
Întrebat din ce bani vor fi reparate drumurile, ministrul MEI a spus că vor fi luați din bugetul de stat, după ce Federația Rusă va oferi un credit, fără a preciza când se va întâmpla acest lucru.
Așa cum creditul de la ruși încă nu a ajuns și nici nu se cunoaște când va ajunge în R. Moldova, nu este clar când anume „țara se va transforma într-un șantier”.
Guvernul a aprobat un pachet de proiecte sociale, anunțate de președintele Igor Dodon, după „ședința conducerii de vârf a țării”
- Acordarea unui sprijin financiar pentru sărbătorile de iarnă în sumă de 700 de lei pentru 625 de mii de pensionarii.
- Modificarea legislației, astfel încât indexarea pensiilor se facă de două ori pe an.
- Majorarea cuantumului pentru perioada rece a anului de la 350 la 500 de lei pe lună și extinderea numărului de beneficiari.
- Garantarea pensiei pentru un termen de cel puțin 5 ani, chiar și în cazul decesului prematur al beneficiarului.
- Creșterea alocațiilor veteranilor de la 100 la 300 de lei pentru circa 20 de mii de persoane.
- Mărirea indemnizațiilor pentru tinerii specialiști din medicină și farmaceutică de la 45 de mii la 120 de mii de lei, în cazul în care aleg să meargă să profeseze în localitățile rurale.
- Majorarea salariilor bugetarilor începând cu anul 2020, în medie cu 10%. Profesorii și educatorii vor ridica un salariu mai mare cu circa 18%, iar asistenții sociali cu circa 16%. Totodată, toți angajații vor ridica un premiu anual echivalentul a 50% din salariul lunar.
În 100 de zile de la învestire, Guvernul Chicu nu a reușit să stabilească o relație bună cu partenerii străini și să beneficieze de suport, iar pe cont propriu nu a obținut rezultate cu care ar putea să se laude, consideră unii experți cu care ZdG a discutat despre activitatea Cabinetului de miniștri.
Experți, despre cele 100 de zile de activitate a Guvernului Chicu, „dependent de mofturile lui Dodon”
Raportul integral de activitate al Cabinetului de miniștri condus de Ion Chicu pentru 100 de zile de mandat prezentat de Guvern:
În decembrie 2019, executivul a aprobat Planul de Acțiuni al Guvernului pentru anii 2020-2023. Documentul acoperă 12 sectoare principale și cuprinde în jur de 1000 de acțiuni. Printre obiectivele de bază se numără: integrarea europeană, echilibrarea politicii externe, consolidarea statului de drept și dezvoltarea economiei naționale.
Guvernul Chicu a fost învestit joi, 14 noiembrie, cu votul a 62 de deputați socialiști și democrați. Noul cabinet de miniștri a primit încrederea Parlamentului la doar câteva ore după ce președintele Igor Dodon l-a înaintat pe consilierul său în funcția de prim-ministru, pe care l-a însărcinat cu formarea unui guvern tehnocrat. Pa lângă Ion Chicu, în noua garnitură a Guvernului se regăsesc încă cinci consilieri ai șefului statului.
Un raport de activitate în primele 100 de zile de la învestirea Guvernului Chicu urma să fie prezentat pe 27 februarie, în Parlamentul de la Chișinău, însă mai mulți deputați susțin că acesta va fi prezentat astăzi, vineri, 21 februarie.
Componența Cabinetului de miniștri condus de Ion Chicu:
