Rădăcinile dezinformării, explicate bibliotecarilor de la Criuleni

Asociația Media-Guard, în parteneriat cu Ziarul de Gardă, a organizat marți, 28 mai, la Biblioteca publică orășenească din Criuleni, un eveniment în cadrul căruia au fost explicate rădăcinile dezinformării și importanța transparenței redacțiilor. Bibliotecarii și muzeografii din mai multe sate au aflat despre metodele de identificare a redacțiilor independente, care fac jurnalism de interes public, despre criteriile de evaluare a unei instituții media, dar și despre strategiile folosite de statele reziliente la dezinformare. 

Cele mai recente date arată că 5 miliarde de oameni se informează de pe internet. Totodată, în prezent, există circa 50 de miliarde de pagini web. Pentru mai mult de jumătate din cetățenii R. Moldova, sursa principală de informare este internetul, tot ea fiind și sursa de informare în care aceștia au cea mai mare încredere, potrivit datelor ultimului Barometru al Opiniei Publice,  realizat în august 2023. „Deși avem acces la toate sursele, azi este mai greu să ne informăm corect, pentru că așa cum mass-media care servește interesul public este liberă să publice informații, la fel și mass-media rău intenționată este liberă să publice articole care dezinformează”, a subliniat directoarea executivă a Ziarului de Gardă, Alina Radu. „Când deschidem o pagină web și citim un articol, trebuie să ne întrebăm, dar oare ea are redacție sau eu acum, citind, susțin un hoț?” – a îndemnat experta. 

Alina Radu a explicat în baza căror criterii poate fi delimitată o redacție care distribuie falsuri de una care servește interesul public și cât de importantă este transparența redacțiilor pentru încrederea publicului: „Pentru a avea încredere într-o pagină web și pentru a fi siguri că nu publică minciuni, trebuie să cunoaștem cine scrie acolo, care sunt datele de contact ale redacției ce stă în spatele paginii web, cine o finanțează și cui îi aparține.”

Press check și criteriile în baza cărora sunt monitorizate portalurile de știri

Experta a trecut în revistă cele mai populare surse de știri din țara noastră, conform măsurătorilor Gemius, companie internațională de cercetare și măsurare a audienței. De asemenea, a prezentat proiectul „Press Check”, relansat recent de Asociația Media–Guard, parteneră a ZdG, care presupune monitorizarea celor mai populare portaluri de știri din R. Moldova. 

Alina Radu a explicat care sunt criteriile în baza cărora sunt monitorizate portalurile: publicarea numelor proprietarilor și ale beneficiarilor finali, a datelor despre finanțări și finanțatori, a datelor de identitate ale redacției, a numelor autorilor și a rapoartelor de activitate; publicarea preponderentă a conținutului propriu de interes public (60% și mai mult); citarea corectă a surselor; evitarea conținutului senzaționalist, a dezinformării și corectarea erorilor; asumarea respectării deontologiei profesionale.

Experta a proiectat și un video explicativ elaborat de Ziarul de Gardă, în care se arată pași concreți, conform acestor criterii, cum pot fi analizate site-urile web pentru a înțelege dacă sunt de încredere sau manipulează, răspândesc dezinformare.

Participanții la eveniment au mai aflat cum pot să reacționeze când descoperă că un site de știri dezinformează, că pot face sesizări la Consiliul de Presă și care sunt pașii prin care pot să depună o plângere la structura națională de autoreglementare a activității instituțiilor mass-media și jurnaliștilor în cazul în care consideră că o redacție sau un reporter anume a încălcat prevederile Codului Deontologic al Jurnalistului.

Lecția finlandeză

În același timp, bibliotecarii și muzeografii din mai multe sate ale raionului Criuleni au aflat care sunt strategiile folosite de statele reziliente la dezinformare pentru educația mediatică, în baza exemplului Finlandei. 

„Finlanda este una dintre țările cele mai reziliente la dezinformare. Poți să te duci la cetățeanul finlandez cu orice minciună și nimeni nu o să citească. Acolo poți să creezi site-uri de știri false, dar nimeni nu le accesează, pentru că finlandezii sunt foarte bine instruiți încă de la școală. Educația mediatică este foarte bine pusă la punct. Finlandezul știe foarte bine cum să verifice informația, știe la ce să atragă atenția și atunci, nu ajunge să fie prostit și mințit și tot el să susțină aceste site-uri care promovează minciuni, făcându-le trafic”, a subliniat Alina Radu.