„Punctul comun al atacurilor – Irina Vlah”. Cum a fost supus unei campanii de intimidare fondatorul Nokta, Mihail Sirkeli, după ce a criticat-o pe fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah

Fondatorul portalului Nokta, Mihail Sirkeli, a fost supus unei campanii de intimidare la telefonul său mobil și pe rețelele de socializare după ce s-a solidarizat cu reportera ZdG, Natalia Zaharescu, și a criticat-o pe fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah. Jurnalistul consideră că ea stă în spatele sutelor de apeluri și amenințărilor în adresa sa.

Acum o săptămână, reportera Ziarului de Gardă, Natalia Zaharescu, a fost insultată de președinta Partidului Republican „Inima Moldovei”, Irina Vlah, și de membrii formațiunii sale, după ce jurnalista ZdG i-a solicitat fostei bașcane un comentariu despre faptul că mai multe persoane care au candidat anterior pe listele partidelor din grupul Șor sunt acum în formațiunea sa.

Mihail Sirkeli s-a solidarizat cu Natalia Zaharescu într-o postare pe pagina sa de Facebook. „Un partid de huligani care încearcă să vorbească despre inimă. Șapte persoane au înconjurat-o pe jurnalistă și, în loc să-i răspundă la întrebare, au început s-o insulte și s-o umilească. Jurnalista este singură, ei sunt șapte. Jurnalista îi pune o întrebare lui Vlah, iar ca răspuns toți cei șapte o atacă pe jurnalistă. Acesta nu este un partid – este o bandă de huligani”, se arată în postarea lui Mihail Sirkeli.

Contul său de Telegram a fost atacat de boți în aceeași zi. Potrivit Nokta, lui Mihail Sirkeli i-au scris „străini”, care l-au amenințat și insultat. Zeci de nume și sute de mesaje proveneau de la utilizatori fără avatare și cu nume generate aparent aleatoriu. Ulterior, atacatorii au început să atace e-mailul lui Sirkeli și să efectueze sute de apeluri de la numere străine către telefonul acestuia.

„Asta a durat circa 24 de ore. A fost un atac al boților pe telefonul mobil, pe Telegram, pe Viber și prin SMS. Pe Telegram eu am blocat atacul prin abonamentul Premium, care permite să blochezi mesajele din partea celor care nu au pachet premium pe Telegram, dar cu atacurile pe Viber și pe GSM nu am reușit, pentru că nu sunt instrumente tehnice pentru asta. Totul s-a terminat după 24 de ore. Eu cred că asta este o reacție la postarea mea pe Facebook în susținerea Nataliei Zaharescu, unde mi-am exprimat opinia față de Irina Vlah și am constatat faptul că este foarte tipic pentru ea cum s-a comportat cu Natalia Zaharescu. Noi am observat astfel de comportament din partea Irinei Vlah toți opt ani cât ea a fost la putere în Găgăuzia, cât a ocupat funcția de bașcan. Tot era vorba despre presiuni, intimidări, lipsă de răspunsuri clare la întrebări. În loc de răspunsuri – atacuri. Și eu am constatat acest fapt. Ea este mai puțin cunoscută din această parte pentru publicul larg, la nivel național, și Natalia Zaharescu, de fapt, a demonstrat cine este Irina Vlah”, a precizat Mihail Sirkeli pentru Ziarul de Gardă.

„Punctul comun al atacurilor – Irina Vlah”

Atacul asupra lui Mihail Sirkeli pare unul tras la indigo cu un atac asupra Ziarului de Gardă din toamna anului trecut, susține Anatolie Eșanu, managerul departamentului Video al Ziarului de Gardă.

„Ce a pățit Mihail Sirkeli îmi amintește de atacul asupra unui material video publicat pe canalul de Youtube al Ziarului de Gardă pe 18 octombrie 2024, în ajunul alegerilor prezidențiale și a referendumului. Era o investigație undercover care arăta că „voluntarii” Irinei Vlah erau, de fapt, zilieri plătiți din bani despre care exista bănuiala rezonabilă că nu erau declarați la CEC de către candidata Irina Vlah. Materialul video pornise tare pe youtube, înregistrând câteva zeci de mii de vizualizări în primele 24 de ore. Topul țărilor din care veneau vizualizările erau, ca de obicei, R. Moldova, România, Italia, Germania, Marea Britanie. Nimic neobișnuit până aici. Era un material de mare interes public, vizionat din Moldova și din țările europene în care sunt mulți cetățeni de-ai noștri”, a scris Anatolie Eșanu pe facebook, publicând și capturi de ecran.

„A doua zi însă, în sâmbăta alegerilor, au început să vină zeci de mii de vizualizări din țări din care ZdG nu mai avusese niciodată privitori. Falșii utilizatorii erau preponderent din India, dar și din Irak, Algeria, Tunisia, Iordania, Siria, Arabia Saudită, Liban, Maroc, Venezuela, Libia, Trinidad & Tobago, Mauritius, Filipine, Egipt, Argentina, Bolivia, Cambodgia, Columbia, Peru, Yemen, Namibia, Guyana etc.

Veți zice că e bine, că materialul video a făcut multe vizualizări datorită acestor zeci de mii de „fani” ai ZdG din țările enumerate mai sus, numai că totul a fost o operațiune organizată pentru a opri viralitatea naturală pe care materialul video o obținuse deja în R. Moldova și printre moldovenii de peste hotare.

Cum au „îngropat” investigația acele zeci de mii de vizualizări din toate colțurile lumii? Simplu. Toate aceste vizualizări aveau o durată extrem de mică, 2-5 secunde, pe când utilizatorii reali priveau materialul între 5 și 7 minute.

Ei bine, când timp de o zi zeci de mii de „oameni” intră pe un clip și privesc doar 2-5 secunde din el, algoritmul Youtube înțelege că acesta nu este interesant pentru privitori și încetează să-l mai recomande altor utilizatori. Altfel spus, clipul video nu mai este promovat de către youtube și încetează să mai adune vizualizări de la oameni adevărați.

În acest fel, o investigație foarte bună a fost „îngropată de vie” și nu a mai ajuns să fie văzută de oameni reali, care a doua zi aveau de pus ștampila pe buletinele de vot. Investigația s-a oprit la 95 de mii de vizualizări, cam jumătate dintre ele fiind cele create artificial, care au oprit-o din viralizarea ei naturală.

Cam așa procedează cei cărora nu le convine o investigație jurnalistică, iar cea căreia nu-i convenea acea investigație era Irina Vlah. Avea ea și echipa ei din Moldova priceperea și resursele necesare pentru a desfășura un asemenea atac pentru a anihila materialul video respectiv? Posibil. Dar la fel de posibil e că a primit ajutor de la alții mai pricepuți și mai cu bani”, conchidea Anatolie Eșanu pe pagina sa de facebook.

„Garanțiile speciale de protecție a mass-mediei consacrate în prezent în cadrul legal național sunt insuficiente și ineficiente”

Marți, 8 aprilie, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și alte organizații de presă au făcut apel către autoritățile R. Moldova să „fortifice, în regim prioritar, garanțiile legale privind siguranța și protecția jurnaliștilor pentru a redresa amenințările emergente la adresa presei și a contracara cultura impunității”.

Conform unei declarații publicate de CJI, în ultimele luni, se atestă o „escaladare alarmantă” a atacurilor împotriva reprezentanților presei, manifestate prin amenințarea cu moartea, cu vătămarea integrității corporale sau a bunurilor jurnaliștilor, prin acostarea jignitoare și intimidarea reporterilor care documentează proteste sau abordează politicieni pentru a obține răspunsuri, prin atacuri cibernetice și campanii coordonate de discreditare a imaginii unor redacții și jurnaliști.

„Constatăm cu regret că garanțiile speciale de protecție a mass-mediei consacrate în prezent în cadrul legal național – mai exact, art. 180/1 al Codului penal, care incriminează acțiunile de împiedicare intenționată a activității mass-media sau de intimidare a jurnalistului pentru critică – sunt insuficiente și ineficiente. Această constatare este sprijinită atât prin lipsa cazurilor de aplicare practică a acestui mecanism, cât și prin proliferarea impunității, în special în rândul unor categorii de făptuitori politizați cu atitudini ostile presei.

Cazul recent în care jurnalistul Mihail Sirkeli s-a confruntat cu un val enorm de atacuri coordonate și amenințări, dar și frecvența incidentelor înregistrate chiar de la începutul acestui an în care reporterii au fost atacați și insultați de membrii unor partide și de „protestatarii” asociați politicianului fugar Ilan Șor, denotă că abordarea problemei legate de insecuritatea jurnaliștilor trebuie să constituie o prioritate.

Urgența în soluționarea acestor „breșe” în sistemul de garanții legale rezultă și din obligațiile asumate de Republica Moldova, în calitate stat candidat la aderarea la UE. Printre responsabilitățile legate de ajustarea legilor naționale cu acquis-ul comunitar se numără implementarea: Recomandării UE din 2021 privind siguranța jurnaliștilor; Recomandării din 2022 privind protejarea jurnaliștilor și apărătorilor drepturilor omului împotriva acțiunilor în justiție vădit nefondate sau abuzive (procese strategice împotriva participării publice – SLAPP-uri); și a Actului European privind Libertatea Mass-Mediei (2024), în special în partea ce ține de utilizarea instrumentelor de supraveghere intruzivă împotriva jurnaliștilor”, se arată în declarație.

Acest material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Consolidarea rezilienței de sus în jos și de jos în sus în Republica Moldova”, co-finanțat de Uniunea Europeană. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.