Pretendenții la funcția de deputat ai AUR: Ce (nu) spune Vlad Bilețchi

Le-am verificat trecutul, le-am analizat prezentul și am ales să vă prezentăm detalii despre cei mai importanți candidați înregistrați pentru scrutinul parlamentar anticipat din 11 iulie 2021.

ZdG continuă publicarea celor mai importante detalii din carierele celor care în această campanie electorală vă cer votul și vă promit că, dacă vor ajunge în Parlament, vă vor reprezenta interesele și vor munci doar pentru binele țării. 

Pentru că sunt 23 de concurenți electorali, majoritatea cu câte 100 de persoane în listă, am decis să verificăm potențialii viitori deputați în baza sondajelor din ultimul an. Astfel, de la partidele care, conform sondajelor, au cele mai mici șanse de a ajunge în viitorul Legislativ am analizat profilurile primilor șase candidați, iar de la partidele cu cele mai mari șanse de a ajunge în următorul Parlament am analizat lista de candidați proporțional cu scorul pe care partidele lor sunt creditate că îl vor obține. 

• Pretendenții la funcția de deputat: Polițiștii din PACE și dosarele lui Gheorghe Cavcaliuc
• Pretendenții la funcția de deputat. Litigiul pentru o datorie de 10 mii de lei la energie termică a lui Marc Tkaciuk și veniturile de 4 mii de lei în doi ani ale lui Iurie Muntean
• Pretendenții la funcția de deputat. Dosarele și candidații lui Usatîi
• Pretendenții la funcția de deputat. Partidul „Șor”: candidați vizați în dosarul miliardului furat și „campioni” la traseism politic
• Pretendenții la funcția de deputat ai Partidului Acțiune și Solidaritate: profesori, foști PLDM-iști sau oameni care au lucrat cu Maia Sandu
• Pretendenții la funcția de deputat BECS: Averi de milioane și dosare penale fără finalitate
• Detalii despre candidații Partidului Mișcarea Profesioniștilor „Speranţa – Надежда”, al 7-lea din buletinul de vot pentru anticipatele din 11 iulie
• Pretendenții la funcția de deputat ai PDM: Procesele de judecată ale lui Filip cu foști colegi și litigiul pentru o datorie de 13 mii de lei la energie termică a lui Jizdan
• Pretendenții la funcția de deputat ai Platformei DA: Cinci actuali deputați, primii în lista formațiunii conduse de Andrei Năstase
• Pretendenții la funcția de deputat ai PUN. Detalii despre primii șase candidați din lista formațiunii conduse de Țîcu
• Pretendenții la funcția de deputat ai Partidului „Democraţia Acasă”: Cum explică acuzațiile de afiliere cu PDM-ul din perioada lui Plahotniuc și ce spune un candidat, cu rude în PDM și Partidul Șor
• Detalii despre Partidul Politic „NOI”, al 12-lea în buletinul de vot pentru alegerile din 11 iulie
• Pretendenții la funcția de deputat ai PDCM: Demisionari ai Guvernului Chicu și candidatul implicat în afaceri cu reprezentanți PDM și firmă amendată în Belgia pentru dumping social

Astăzi vă prezentăm primii șase candidați ai Partidul Politic Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), al 14-lea candidat din buletinul de vot.

Managera unei unități de cazare din Roma

Victoria Grosu-Vremeș este prima pe lista AUR. Născută în satul Lozova din raionul Strășeni, economistă de meserie, Victoria lucrează de mai mulți ani în Italia, fiind manageră la „Bye bye Roma”, o unitate de cazare din capitala Italiei. Înainte de a candida la funcția de deputat, Victoria a fost membră a mișcării „Acțiunea 2012”, care milita pentru Unirea R. Moldova cu România și care a fost inițiată și condusă de George Simion, deputat român și liderul AUR de la București, cu interdicție de a intra pe teritoriul R. Moldova. 

În declarația de avere depusă la CEC, Grosu-Vremeș a indicat că, în ultimii doi ani, a obținut venituri de 22,4 mii de euro (500 de mii de lei) de la unitatea de cazare la care activează, iar soțul ei, angajat și el la o companie italiană, a avut venituri de 39,2 mii de euro (800 de mii de lei). Candidata declară că deține o cotă de 50% dintr-un apartament de 67 de metri pătrați, cumpărat în 2009. 

Declarațiile din ultimele zile ale lui Vlad Bilețchi despre tatăl său și un document care demonstrează legăturile

Vlad Bilețchi, președintele AUR, este și președintele Asociației care se declară unionistă, „UNIREA – ODIP”. Profesor de meserie, Bilețchi, al doilea pe lista AUR, este angajat la Liceul „Gheorghe Asachi” din capitală. În 2019 a candidat la funcția de deputat în Parlament pe listele Partidului Liberal (PL), deși nu era membru de partid, fiind pe locul doi. PL nu a acces însă în Legislativ. 

În declarația de avere depusă pe proprie răspundere la CEC, Bilețchi a raportat venituri de 78 de mii de lei de la Liceul Gh. Asachi și de 6 mii de lei de la firma „Elitalux” SRL, unde a activat în calitate de manager. Compania gestionează site-ul tricou.md, care vinde tricouri personalizate. În această perioadă Bilețchi a obținut alți 50 de mii de lei de pe urma unei asigurări pe viață de la Grawe Carat Asigurări. El deține un Volkswagen Passat, fabricat în 2016 și cumpărat în 2019 cu 190 de mii de lei. În același an a contractat un credit în sumă de 100 de mii de lei, cu o rată a dobânzii de 0%. 

Bilețchi deține o cotă parte de 100% din compania „Liber Media Consulting”, firmă înregistrată în apartamentul mamei sale din Chișinău.  

Numele lui Vlad Bilețchi a figurat de-a lungul timpului în mai multe procese contravenționale, el fiind amendat pentru încălcarea regulamentului circulației rutiere sau pentru organizarea și participarea la acțiuni de protest care nu erau autorizate. În majoritatea cazurilor, amenzile care i-au fost aplicate de poliție au fost însă anulate de instanțele de judecată.  

Recent, în plină campanie electorală, publicația Podul.ro a scris că Vlad Bilețchi și-ar fi schimbat numele de familie, numele inițial al acestuia fiind Vladimir Doboș, după familia tatălui său, fostul director financiar adjunct al companiei de asigurări „Asito”, Ruslan Doboș, un personaj apropiat de Veaceslav Platon, condamnat anterior la 12 ani de închisoare pentru delapidarea averii străine și spălare de bani. Ulterior pedeapsa lui Doboș i-a fost redusă, acesta fiind eliberat din închisoare în 2018.

În aprilie curent, ex-procurora Adriana Bețișor a fost audiată într-un dosar penal deschis pentru faptul că ar fi cerut 50 de mii de euro de la Doboș, iar în schimbul acestei sume, urma să-i recalifice acțiunile și să-și retragă acuzațiile în dosarul aflat atunci pe rol la Curtea de Apel (CA) Chișinău.

Sursa citată preciza că Doboș și Platon ar sponsoriza activitatea politică a lui Vlad Bilețchi.

În cadrul unei dezbateri electorale de la Pro TV Chișinău, prezentate de jurnalista Lorena Bogza, Vlad Bilețchi a evitat să vorbească despre aceste circumstanțe, negând însă că Doboș ar fi tatăl său. 

Vlad Bilețchi: Este un fals sfruntat. Presa de propagandă inițial ne-a băgat în mâna lui Plahotniuc, după care în mâna lui Dodon, după care în mâna lui Șor. Mai nou ne bagă și în mâna lui Platon, Doboș, Bețișor, servicii speciale ruse. Toată mizeria și toate atacurile sfruntate posibile, toate sunt aruncate în capul nostru ca oamenii care încă nu știu despre noi să se sperie, să fugă de noi. Nu este adevărat, este un fals sfruntat și nici nu vreau să comentez, pentru că cine se scuză, se acuză. 

Lorena Bogza: Cine este și cu ce se ocupă tatăl dvs, precum și numele dânsului. 
Vlad Bilețchi: Nu vreau să răspund la această întrebare pentru că articolul este propagandă și este minciună. Răspunsul la această întrebare ar însemna să mă justific. 

Lorena Bogza: Odată ce nu ne răspundeți la această întrebare, vom rămâne cu niște îndoieli. 
Vlad Bilețchi: Vă spun foarte clar. Acel om nu este tatăl meu. Atât. Cred că este suficient. 

Datele publice la care ZdG a avut acces demonstrează însă că, anterior, actualul politician cunoscut cu numele de Vlad Bilețchi, cu patronimicul Ruslan, la naștere era, într-adevăr, Vladimir Doboș. Informațiile se regăsesc într-un document de la Cadastru, în care apare numele lui Vladimir Doboș Ruslan (Vlad Bilețchi), cu aceleași date de naștere, împreună cu cel al mamei sale, Elena și al lui Ruslan Doboș. Vlad Bilețchi este născut la 7 septembrie 1994.

Totodată, la începutul anilor 2000, Vlad Bilețchi (Vladimir Doboș), împreună cu mama sa, Elena și cu Ruslan Doboș au avut viza de reședință în același apartament, amplasat în sectorul Botanica al Capitalei. 

Vlad Bilețchi: „Eu vă pot da o declarație în exclusivitate. Eu de la cinci ani nu am tată. Alte declarații nu pot să dau. Voi reveni la acest subiect și la multe alte subiecte imediat după campania electorală… Așa e campania. Îmi pare rău de denigrările care se aduc. Atunci când nu ai furat și nu ai ucis, încearcă cumva să lege familia, bunica, bunelul, mama, tata… Nu am altceva să vă spun. Platon nu m-a finanțat niciodată. Pe Platon la pușcărie sper să-l vedem cu toții, am spus și spun asta dintotdeauna. Eu vă spun. De la vârsta de cinci ani, eu nu am tată. Nu, deloc, absolut (întrebat dacă a vorbit cu Ruslan Doboș de când este în viața publică, n.r.). Eu cred că dacă dvs o să-l sunați pe Ruslan Doboș sau cum îl cheamă, pe Bețișor sau pe Platon, ei o să vă spună foarte clar. Eu cred că ei posibil știu mai multe decât știu eu. Poate eu ceva nu știu… Eu de la cinci ani nu am tată. De la cinci ani. Trăiesc doar cu mama și doar cu buneii. Nu țin legătura deloc și asta știe toată lumea. Telefonați profesoara de clasele primare, educatoarea de la grădiniță, ele o să vă confirme că eu niciodată nu am ținut legătura cu nimeni și în general, de mic, copil, eu spun așa: eu nu am tată”. Bilețchi a menționat că site-ul care a lansat informțaia sa ar fi gestionat de un concurent electoral al AUR.

ZdG nu a reușit să discute la acest subiect cu Ruslan Doboș.

Valeriu Munteanu (3) este fostul președinte al partidului Uniunea Salvați Basarabia, care a aderat, înainte de campania electorală, la AUR. Munteanu este fost deputat PL și fost ministru al Mediului din partea acestei formațiuni. La alegerile parlamentare din 2019 a candidat, fără să fie membru de partid, din partea Blocului ACUM pe circumscripția Orhei-Călărași, dar nu a reușit să acceadă în Parlament. 

Munteanu a indicat în declarația de avere depusă la CEC că, în ultimii doi ani, a avut venituri salariale de 89 de mii de lei de la compania „Rebuscons”, la care este unicul fondator. Firma a fost fondată în ianuarie 2018 și se ocupă cu fabricarea și comercializarea betonului, ea fiind administrată de Igor Munteanu, unul dintre frații candidatului. Pe parcursul anului trecut, firma a participat și la mai multe licitații publice pentru livrarea betonului și a materialelor de construcție, câștigând contracte în valoare de 1,75 de milioane de lei. 

În declarația de avere depusă la CEC, Munteanu a declarat casa din Floreni, r. Anenii Noi și construcțiile accesorii, două terenuri, două mașini (Volvo CX 90 și Skoda Octavia) dar și o altă companie: „Calimara Fashion” SRL, fondată și administrată de soția sa. În 2019 și 2020, candidatul a contractat două credite în sumă totală de 220 de mii de lei. 

Dorin Chirtoacă (4) a fost primar al mun. Chișinău între anii 2007 – 2018, iar în ultimii ani a deținut funcția de președinte al PL, fiind acum consilier municipal în Chișinău din partea acestui partid. 

La 8 octombrie 2015, CNI a constatat că Dorin Chirtoacă a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese şi a favorizat compania „SC Delta ACM – 93” SRL la licitaţia pentru restabilirea a trei străzi din capitală, proiect ce valora 11,5 milioane de euro. Comisia a expediat actul de constatare Centrului Național Anticorupție cu propunerea de a-i aplica edilului o amendă contravenţională. Chirtoacă a rămas însă nesancţionat pe motiv că expirase termenul de prescripţie. Dosarul a fost încetat pe pe 29 octombrie 2015. Chirtoacă a acționat ulterior în judecată CNI, decizia fiind anulată.

Dorin Chirtoacă este judecat penal în dosarul parcărilor cu plată, unde este învinuit că a favorizat o companie participantă la licitație. Dosarul este pe rolul Judecătoriei Chișinău. 

Într-un alt dosar, Chirtoacă este acuzat că ar fi prejudiciat bugetul municipal cu peste 66 de milioane de lei după ce, în calitate de primar, a încheiat tranzacţii de împăcare cu persoanele care au prezentat acte executorii ale instanţelor judecătoreşti, prin care Consiliul Municipal Chișinău Municipal (CMC) era obligat să le asigure cu locuinţe, oferindu-le bani, în timp ce legea stipula că CMC era obligat să le acorde spaţiu locativ cu drept de folosinţă, dar nu mijloace financiare pentru procurarea spaţiului locativ care să fie trecut în proprietate privată. Ambele dosare nu au încă o finalitate, iar Chirtoacă le cataloghează ca fiind politice. 

În 2016, ZdG a scris că, fiind primar, Chirtoacă semna dispoziții „de excepție” prin care favoriza activitatea unor firme care gestionează gherete ce comercializează cafea pe străzile din Chișinău, firme afiliate fratelui său, Lucian Chirtoacă. 

În declarația de avere depusă la CEC, Chirtoacă a declarat că, în ultimii doi ani, a avut venituri de 291 de mii de lei de la PL, iar 35 de mii au venit de la CMC. Candidatul declară aceleași bunuri pe care le deține de mai mulți ani: casă, teren, garajuri și construcții accesorii în Colonița, municipiul Chișinău, dar și un apartament, obținut în 2014. El mai deține un BMW obținut în 2012 și un Opel, procurat încă în 2003, iar în conturi bancare păstrează aproximativ 290 de mii de lei. 

Tatiana Potîng (5) este cercetător la Institutul de Filologie Română. Anterior a fost viceprim-ministră pe probleme sociale și viceministră a Educației, fiind propulsată în aceste funcții de către PL. În ultimii doi ani, candidata a avut venituri oficiale de 445 de mii de lei. În declarația de avere depusă la CEC, Potîng mai indică o casă de locuit, obținută încă în 1996. Cu doar câteva luni înainte de a candidat pe listele AUR, Potîng, care este președinta Partidului Popular Românesc anunța că se retrage din politică. 

Igor Hîncu (6) este inginer de profesie, dar în ultimul an s-a remarcat în spațiul public prin faptul că firma sa a produs mai multe viziere și boxe pentru intubare, multe dintre ele fiind donate spitalelor din R. Moldova. Hîncu este proprietarul companiei „EduJoc”, care deține un magazin care comercializează jucării pentru copii. Este consilier sătesc în satul Floreni din Anenii Noi, ales pe listele USB, localitate de unde este originar și Valeriu Munteanu, fostul președinte al USB, candidat și el pe listele AUR. 

În ultimii doi ani, familia Hâncu a avut venituri oficiale de aproximativ 265 de mii de lei, conform informațiilor publicate de candidat în declarația de avere depusă la CEC. Familia deține o casă de locuit, primită cu titlul de donație în 2019, un teren, dar și trei automobile: Opel Combo (2007),  Ford Kuga (2014) și Toyota Prius (2013). În conturi bancare familia Hîncu păstrează aproximativ 400 de mii de lei și este fondatoare la două companii: „Edujoc” SRL și „Kubi Craft” SRL.