Pretendenții la funcția de deputat. Dosarele și candidații lui Usatîi

Le-am verificat trecutul, le-am analizat prezentul și am ales să vă prezentăm detalii despre cei mai importanți candidați înregistrați pentru scrutinul parlamentar anticipat din 11 iulie 2021.

În următoarele săptămâni, ZdG va publica cele mai importante detalii din carierele celor care în această campanie electorală vă cer votul și vă promit că, dacă vor ajunge în Parlament, vă vor reprezenta interesele și vor munci doar pentru binele țării. 

Pentru că sunt 24 de concurenți electorali, majoritatea cu câte 100 de persoane în listă, am decis să verificăm potențialii viitori deputați în baza sondajelor din ultimul an. Astfel, de la partidele care, conform sondajelor, au cele mai mici șanse de a ajunge în viitorul Legislativ am analizat profilurile primilor șase candidați, iar de la partidele cu cele mai mari șanse de a ajunge în următorul Parlament am analizat lista de candidați proporțional cu scorul pe care partidele lor sunt creditate că îl vor obține. 

• Pretendenții la funcția de deputat: Polițiștii din PACE și dosarele lui Gheorghe Cavcaliuc
• Pretendenții la funcția de deputat. Litigiul pentru o datorie de 10 mii de lei la energie termică a lui Marc Tkaciuk și veniturile de 4 mii de lei în doi ani ale lui Iurie Muntean

Analiza ZdG a fost făcută în ordinea cronologică înscrierii candidaților în buletinele de vot. În acest text vă prezentăm primii 20 de candidați din lista Blocului Electoral „Renato Usatîi”, al treilea partid din buletinul de vot la anticipatele din 11 iulie.

Renato Usatîi, capul de listă al blocului electoral care îi poartă numele, a ocupat în ultimii ani funcția de primar al municipiului Bălți. Prima tentativă a acestuia de a se implica în viața politică din R. Moldova are loc în 2014, când lansează o serie de declarații controversate. El declara că va construi o replică a Marelui Zid Chinezesc la frontiera R. Moldova cu România și că va „închide Ambasada SUA și voi face în loc un club de karaoke”. În 2016, urmare a dosarelor penale pornite pe numele său, Usatîi a fugit în Federația Rusă. Trei ani mai târziu, a revenit, fiind reținut de poliție în vama Sculeni, când a intrat în R. Moldova, din România. A fost escortat la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS), pe motiv că existau două mandate de arestare pe numele său, în aceeași zi, însă, a fost eliberat, urmând să fie cercetat în libertate. 

Usatîi era învinuit de contrabandă cu valută, tentativă de omor și atac raider, toate capetele de acuzare fiind comasate într-un singur dosar, care ulterior a fost clasat. Acum, Usatîi susține că are statut de învinuit într-un dosar penal privind deposedarea bancherului rus Gherman Gorbunțov de pachetul majoritar la banca Universalbank din Chișinău. În iulie 2020, Usatîi a fost anunțat în căutare internațională de către departamentul de investigații al Ministerului Afacerilor Interne de la Moscova, Federația Rusă, într-un dosar penal privind organizarea unei grupări criminale. 

Pentru ultimii doi ani, conform declarației depuse la CEC, Usatîi declară venituri salariale din funcția de primar în valoare de puțin peste 132 de mii de lei, dar și donații de aproape 5,9 milioane de lei din vânzarea bunurilor donate părinților în 2016, înainte să plece din R. Moldova și care, ulterior, au fost scoase la vânzare, iar banii i-au fost donați. Candidatul indică și peste 45,7 de milioane de ruble rusești, echivalentul a peste 11 milioane de lei, din vânzarea bunurilor mobile sau imobile deținute în Federația Rusă. El deține 10 bunuri imobile și 18 terenuri, toate amplasate în Federația Rusă. Alte cinci bunuri imobile, deținute de Usatîi, sunt amplasate în R. Moldova.

La capitolul autoturisme, acesta indică șase unități –  un automobil de model Mercedes, fabricat în 2020, a cărui valoare este de aproape 2 milioane de lei, un automobil de model Toyota Land Cruiser, din 2018, obținut în 2019 cu 1,4 milioane lei, un Lexus LX450D, fabricat în 2018, a cărui valoare indicată este de 4 milioane de ruble rusești, echivalentul a aproape 1 milion de lei, dar și un autoturism de model BMW 5X, fabricat în 2020 și care are prețul indicat de 235 de mii de euro. Ultimele două automobile aparțin surorii lui Usatîi, stabilită cu traiul în Germania, și i-au fost transmise în posesie, în baza unor procuri. Anul trecut, acesta a procurat și un mini-tractor pentru spălarea asfaltului, în valoare de 1,1 milioane lei, iar în 2021 și-a luat un scuter de apă, cu puțin peste 436 de mii de lei. Usatîi deține și trei ceasuri de marca Breguet, cu o valoare de 250 de mii de euro. 

Elena Grițco, a doua pe lista blocului electoral „Renato Usatîi”, s-a lansat în politică în 2014, după un scandal legat de plecarea ei de la Ministerul Justiției, acuzându-l pe ministrul Justiției de atunci, Oleg Efrim, că ar fi dat indicații să refuze înregistrarea Partidului Nostru, care anterior purta titulatura „Partidul Popular Republican”. În replică, Ministerul Justiției a acuzat-o de încălcarea statutului funcţionarului. Două luni mai târziu, Grițco a intrat în echipa lui Renato Usatîi. Din 2015, aceasta este consilier municipal în Bălți, din partea PN. Tot din 2015, este președinta Fundaţiei „Renato Usatîi”, de unde, în ultimii doi ani, conform declarației depuse la CEC, a ridicat un salariu de 66 de mii de lei. Grițco mai declară un apartament obținut în 2005, cu o valoare indicată de 77 de mii de lei și o Skoda Octavia, fabricată în 2016 și procurată în 2017 cu peste 16 mii de euro.

Ilian Cașu, al treilea pe listă, a debutat în politică în anul 2015, când a candidat din partea formațiunii PN la funcţia de primar general al mun. Chişinău, obținând 4,87% din voturile chișinăuienilor. După alegerile locale a obținut însă funcția de consilier municipal. A candidat și la alegerile locale din 2019, dar nu a obținut niciun mandat de consilier. Conform declarației prezentate la CEC, în ultimii doi ani, acesta a fost șomer, singurul venit al familiei Cașu fiind salariul de 330 de mii de lei al soției sale, care activează în cadrul Ambasadei R. Moldova la Viena, și o indemnizație de circa 327 de mii de lei. Din 2007, familia Cașu deține un apartament și un garaj în Chișinău, dar și un automobil de model KIA Sportage, fabricat în anul 2013 și cumpărat tot atunci cu 21 de mii de euro.

Nina Cereteu, a patra pe lista Blocului, s-a lansat în politică în 2014, fiind implicată și ea în scandalul în care a fost implicată și Elena Grițco. Este primară degrevată al orașului Drochia din partea PN. Numele ei a figurat într-un dosar penal pe care, în octombrie 2020, Procuratura Generală l-a recunoscut ca fiind deschis la comandă politică și a decis clasarea lui. Cereteu a precizat pentru ZdG că a aflat din presă despre dosar, atunci când a fost clasat. Dosarul avea la bază o dispoziție de eliberare de la locul de muncă a șefului Apă-Canal Drochia, Igor Moltov, semnată de Nina Cereteu, care a costat Primăria Drochia peste 203 mii de lei. Din funcția de primar, Cereteu a obținut, în ultimii doi ani, conform declarației depuse la CEC, un venit de aproape 225 de mii de lei. Alte 31 de mii de lei sunt trecute cu titlul de moștenire. Cereteu mai indică un automobil de model Skoda Octavia, fabricat în 2017 și procurat în 2020 cu puțin peste 15 mii de euro. La capitolul imobile, aceasta nu a indicat nimic. Candidata a declarat pentru ZdG că locuiește în casa mamei sale. 

Dumitru Ciubașenco, locul cinci pe lista blocului electoral „Renato Usatîi”, a ajuns în tabăra lui Usatîi în 2016, trecând pe la PLDM și Partidul Puterii Umaniste. În 2016, ZdG a constatat că Ciubașenco locuia într-o vilă cu două niveluri din comuna Stăuceni, neînregistrată la Cadastru. Atunci, Ciubașenco spunea că de 20 de ani construiește vila. La o lună după cele relatate de ZdG, vila familiei Ciubașenco a fost înregistrată la Cadastru. În declarația depusă la CEC, Ciubașenco nu indică niciun venit, iar soția acestuia a avut, în ultimii doi ani, un salariu modest de 36 de mii de lei de la Întovărășirea Pomicolă „Buruiana Coop”, pe care o administrează. Candidatul a mai trecut pe hârtie cota-parte din firma Panorama DC SRL, care gestionează ziarul de limbă rusă, Panorama, unde îl are drept partener pe Petru Burduja, deputat în ultima legislatură din partea PSRM. Familia Ciubașenco, care mereu a indicat venituri modeste, deține un automobil de model Subaru Forester, de 21 de mii de euro, două apartamente – de 79,5 metri pătrați și, respectiv, de 69,2 metri pătrați, și un garaj în Chișinău. 

Stela Onuțu, numărul șase în listă, este juristă de profesie și a fost membră a PCRM, la care a aderat în 2006. Anterior, ea a declarat pentru Moldova Curată că ar fi fost determinată să se înscrie în partid ca să poată fi angajată la serviciu. Din 2006 până în 2015, a lucrat în calitate de specialistă principală în cadrul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale. În 2015, a candidat din partea PN și a câștigat mandatul de primară al orașului Glodeni. În 2019, a mai câștigat un mandat de șefă a administrației acestui oraș. Încearcă, pentru a treia oară, în echipa lui Usatîi, să obțină un mandat de deputată. În declarația depusă la CEC, Onuțu declară un salariu de 260 de mii de lei și o pensie pentru copii în valoare de 42 de mii de lei. Ea nu are în proprietate nici locuință, potrivit declarațiilor de avere, și nici autoturism.

Victor Petrioglu, al șaptelea candidat al blocului, este primar degrevat al orașului Vulcănești în două mandate. A fost anterior deputat al Adunării Populare a autonomiei găgăuze, timp în care a susţinut desfăşurarea referendumului din 2014, declarat ilegal de Judecătoria Comrat şi nerecunoscut de autorităţile de la Chişinău prin care se vota independența regiunii față de R. Moldova și aderarea țării la Uniunea Vamală. A făcut parte din formaţiunea „Edinaia Gagauzia”, dar în 2010 a părăsit echipa lui Formuzal şi a devenit membru PDM. Trei ani mai târziu, pleacă și de la democrați. A optat pentru aderarea R. Moldova la Uniunea Vamală, deși deţine cetăţenie română. 

În octombrie 2020, Petrioglu a fost acuzat de corupție și suspendat din funcție pentru 10 luni, printr-o decizie a Judecătoriei Comrat. A atacat cu recurs, iar Curtea de Apel Comrat a trimis dosarul la rejudecare, într-un alt complet de judecători, care la 15 februarie 2021 a încetat procesul, pe motiv că acțiunile nu întrunesc elementele unei infracțiuni. În iunie 2018, Cornel Constanda, viceprimarul de Vulcănești de atunci, a depus o cerere la poliție prin care a reclamat că ar fi fost bătut de Petrioglu, la etajul trei al Primăriei.  

Candidatul raportează, pentru anii 2019-2020, venituri de peste 256 de mii lei din salariul de primar, donații de aproape 99 de mii de lei și 30 de mii de euro din vânzarea unei case de locuit. Acesta deţine un apartament şi are un magazin în oraşul Vulcăneşti, înregistrat pe numele soţiei. Din 2012, conduce un Volkswagen, fabricat în 2010, care costă puțin peste 283 de mii de lei, înregistrat pe numele soţiei.

Ivan Osoianu, numărul opt pe lista blocului, este economist de profesie, iar în 2015 a fost ales consilier municipal Bălți din partea PN. Tot atunci a fost numit director al Întreprinderii Municipale „Aprovizionare”, întreprindere care câștigă, pentru că doar ea participă, pe bandă rulantă toate contractele cu Primăria mun. Bălți în domeniul serviciilor de alimentare gratuită a elevilor din municipiu. În luna decembrie 2020, administratorul Osoianu a încheiat, după licitațiile organizate de Primăria Bălți, în numele ÎM „Aprovizionare” un contract în valoare de 13 milioane de lei. Aceeași întreprindere organizează alimentația copiilor la tabăra de odihnă Olimpieț din mun. Bălți, iarăși fiind singurul ofertant. În mai 2019, întreprinderea a câștigat un contract de 328 de mii de lei. 

Conform declarației depuse la CEC, Osoianu indică un salariu de circa 258 mii de lei, iar soția acestuia, angajată în calitate de bucătară la întreprinderea pe care o administrează, a ridicat un salariu de 76 de mii de lei. Deține un teren intravilan cumpărat în 2003, o casă de locuit de circa 343 de mii de lei și un apartament de 26,9 metri pătrați, care i-a fost donat în 2017, în valoare de aproape 64 de mii de lei. 

Natalia Băleanu a încercat, în 2015, să obțină un mandat de consilier în Consiliul municipal Chişinău, pe listele PN, dar nu a reușit. În același an, Renato Usatîi a contractat firma acesteia, „BPO Consulting” SRL, pentru un audit la Gospodăria locativ-comunală din Bălţi, în rezultatul căruia liderul PN spunea că „a deconspirat mafia” din cadrul instituției municipale. La prezidențialele din 2016, Băleanu a virat în conturile PN o donație generoasă de 70 de mii de lei. 

În declarația depusă la CEC, aceasta indică un venit de 136 de mii de lei, iar soțul ei, administrator la două firme, dintre care una în România, a avut un venit de aproape un milion de lei. Familia Băleanu mai declară peste 928 de mii de lei din dividende. Totodată, Băleanu declară trei apartamente, dintre care unul este închiriat cu 660 de euro lunar. Familia Băleanu deține și trei automobile, cel mai scump fiind un Mercedes GLK, a cărui valoare indicată este de 250 de mii de lei. 

Alexandru Severin este profesor de educație fizică, iar în 2015 a devenit consilier orășenesc la Fălești și consilier raional din partea PN. A candidat și la alegerile parlamentare din februarie 2019 din partea aceleiași formațiuni, însă nu a câștigat mandatul de deputat pe circumscripție. La alegerile locale din 2019 a câștigat mandatul de primar al orașului Fălești. În declarația depusă la CEC, Severin declară salariul din funcția de primar de 152 de mii de lei, iar din cea de profesor – de 112 mii de lei. În ultimii doi ani, familia Severin a obținut indemnizații în valoare de aproape 100 de mii de lei. Candidatul are în proprietate două terenuri agricole, trecute la valoarea de zero lei, și nu declară vreun bun mobil sau imobil.  

Igor Pohila este avocat de profesie și un sponsor generos al PN în campaniile electorale. A donat 190 de mii de lei în campania prezidențială din 2016 și circa 1,3 milioane de lei la alegerile parlamentare din 2014. Un an mai târziu, la alegerile locale, acesta a virat în conturile PN nu mai puțin de 900 de mii de lei. Pentru ultimii doi ani, indică un onorariu de 112 mii de lei de la firma BAA „Igor Pohila și Partenerii”, conform declarației depuse la CEC. Alte 2,5 milioane de lei le-a obținut din spațiul oferit pentru chirie reprezentanței companiei aeriene ruse S7. Are două apartamente și trei spații comerciale, iar din 2017 conduce un automobil de model Toyota C-HR, procurat cu 357 de mii de lei, în leasing.

Roman Ciubaciuc și-a început cariera politică în rândurile PCRM, fiind ales, în 2011 și 2015, primar al orașului Cantemir, pe listele acestui partid. În martie 2016, a schimbat barca politică, aderând la PN, formațiune cu care a mai câștigat un mandat de primar al acestui oraș, în 2019. Și-a încercat norocul și la alegerile parlamentare din 2019, dar a pierdut circumscripția nr. 42. În decembrie 2016, Ciubaciuc a fost amendat contravențional de către Judecătoria Cantemir pentru că, în urma unui control efectuat de Inspectoratul de Poliție pe strada Ştefan Vodă din or. Cantemir s-a constatat că „lipseau marcajele pietonale, care pun în pericol securitatea circulaţiei rutiere”. A obținut în ultimii doi ani, conform declarației depuse la CEC, un salariu de 256 de mii de lei. Soția sa a ridicat 68 de mii de lei pe an, fiind angajată la două locuri de muncă. Din 2018, familia Ciubaciuc deține un apartament, a cărui valoare nu este indicată, dar și două terenuri procurate în 2002 și, respectiv, în 2019. 

Olesea Vîrtosu nu s-a implicat până acum în politică, fiind economistă de profesie. În ultimii doi ani, a înregistrat un venit de 131 de mii de lei, activând în calitate de manager în cadrul unei companii private. Declară la CEC un apartament moștenit în 2010 și un Lexus RX 450 de 15 mii de euro. 

Eduard Pleșca este jurist la Academia de Teologie Ortodoxă din Moldova. În perioada 2015 – 2019, a fost consilier raional și orășenesc Fălești, din partea PN. În 2019, a încercat, fără succes, să obțină un mandat de deputat, candidând pe circumscripția nr. 2. În declarația de avere pentru 2019 – 2020, Pleșca a indicat venituri de 74 de mii de lei din salariu și indemnizații, precum și un automobil de model Dacia Duster, cumpărat cu 98 de mii de lei. Acesta nu declară vreo locuință sau vreun automobil.

Natalia Bayram nu s-a implicat în politică până în prezent, activând în calitate de avocată în cadrul unor ONG-uri specializate în domeniul drepturilor omului. În declarația depusă la CEC, aceasta indică un salariu de 188 de mii de lei de la Biroul Asociat de Avocați „Panțîru și Partenerii” și 21 de mii de lei de la Î.C.S „Serkan Plast” S.R.L. În martie curent, Bayram,  în calitate de avocată a Biroului „Panțîru și Partenerii”, a semnat o declarație prin care își declară voința în vederea Unirii R. Moldova cu România. Bayram deține un teren intravilan de 188 de mii de lei, un apartament de 543 de mii de lei, obținut prin abitație, și o vilă de 938 de mii de lei, obținută în 2005. Candidata este proprietara unui Vaz și a unei Toyota RAV4, fabricată și obținută în 2007, a cărei valoare indicată este de 30 de mii de euro. 

Nicolae Margarint este politolog de profesie, iar în trecut a făcut parte din aripa tânără a Partidului Naţional Liberal, condus de Vitalia Pavlicenco. Când Renato Usatîi s-a lansat în politică, Margarint a mers la PN, devenind membru de partid. Angajat la primăria mun. Bălți, Margarint a ridicat în ultimii doi ani, conform declarației depuse la CEC, un salariu de doar 17 mii de lei, iar alte 27 de mii de lei le-a obținut din calitatea de redactor-șef al ziarului de partid. Deține patru terenuri, toate obținute în 2011, o casă de locuit și trei construcții accesorii, moștenite şi ele în 2011. Din 2019, conduce un Volvo XC60 cu o valoare de 201 mii de lei, iar soția acestuia – o Toyota Rav4, trecută în declarație la valoarea de 10 mii de lei. 

Irina Blînda este operator comercial în cadrul unei companii de creditare și deține, din 2019, mandatul de consilieră în Consiliul raional Briceni, din partea PN. În 2015, a obținut, pentru prima dată, un mandat în acest Consiliu, dar la câteva luni și-a prezentat demisia. În ultimii doi ani, conform declarației depuse la CEC, a avut un venit de aproape 184 de mii de lei. Acesta mai indică un apartament și datorii la bancă de 232 de mii de lei. 

Daniela Motruc deține calitatea de consilieră în cadrul Consiliului municipal Bălți, din partea PN, care i-a adus, în ultimii doi ani, un venit de circa o mie de lei. Este economistă de profesie, nefiind însă angajată în câmpul muncii. Are în proprietate un apartament și se plimbă cu un Mercedes C200 CDI de 10 mii de euro. 

Dan Moraru este unul dintre cei mai tineri candidați ai Blocului electoral „Renato Usatîi”. Activează în cadrul Primăriei municipiului Bălți, de unde, în ultimii doi ani, a ridicat un venit de aproape 312 de mii de lei. Moraru conduce un Citroen C3, achiziționat în 2018 cu 15 mii de lei. Candidatul nu indică vreun bun imobil.

Viorica Stanciu este învățătoare de profesie și până în prezent nu s-a implicat în politică. În ultimii doi ani, indică în declarația depusă la CEC că a avut un venit de 287 de mii de lei din pedagogie și 46 de mii de lei din locațiunea unui apartament. Locuiește într-un apartament cu o suprafață de 55,3 metri pătrați din Chișinău și raportează peste 180 de mii de lei în trei conturi bancare. 

Lista completă a candidaților la funcția de deputat din partea Blocului Electoral „Renato Usatîi” poate fi văzută aici.

Joi, 24 iunie, ZdG vă va prezenta primii 20 de candidați din lista Partidului Șor, al patrulea partid din buletinul de vot la anticipatele din 11 iulie.