Pretendenții la funcția de deputat. Partidul „Șor”: Candidați vizați în dosarul miliardului furat și „campioni” la traseism politic
Le-am verificat trecutul, le-am analizat prezentul și am ales să vă prezentăm detalii despre cei mai importanți candidați înregistrați pentru scrutinul parlamentar anticipat din 11 iulie 2021.
În următoarele săptămâni, ZdG va publica cele mai importante detalii din carierele celor care în această campanie electorală vă cer votul și vă promit că, dacă vor ajunge în Parlament, vă vor reprezenta interesele și vor munci doar pentru binele țării.
Pentru că sunt 24 de concurenți electorali, majoritatea cu câte 100 de persoane în listă, am decis să verificăm potențialii viitori deputați în baza sondajelor din ultimul an. Astfel, de la partidele care, conform sondajelor, au cele mai mici șanse de a ajunge în viitorul Legislativ am analizat profilurile primilor șase candidați, iar de la partidele cu cele mai mari șanse de a ajunge în următorul Parlament am analizat lista de candidați proporțional cu scorul pe care partidele lor sunt creditate că îl vor obține.
- Pretendenții la funcția de deputat: Polițiștii din PACE și dosarele lui Gheorghe Cavcaliuc
- Pretendenții la funcția de deputat. Litigiul pentru o datorie de 10 mii de lei la energie termică a lui Marc Tkaciuk și veniturile de 4 mii de lei în doi ani ale lui Iurie Muntean
- Pretendenții la funcția de deputat. Dosarele și candidații lui Usatîi
Analiza ZdG a fost făcută în ordinea cronologică înscrierii candidaților în buletinele de vot. În acest text vă prezentăm primii 20 de candidați din lista Partidului Politic „Șor” , al patrulea partid din buletinul de vot la anticipatele din 11 iulie.
Candidați ai miliardului furat
Ilan Șor, fost primar de Orhei și actual deputat este cap de listă al Partidului Șor. Înainte de a se implica în politică, era un prosper om de afaceri graţie imperiului economic lăsat moştenire de tatăl său, Miron Şor. În ultimii ani, însă, numele lui Ilan Şor a devenit tot mai prezent în dosare penale și acuzații de corupție, totul culminând cu scandalul miliardului furat din cele trei bănci şi, în final, cu autodenunţurile care au dus la reţinerea și condamnarea ex-premierului Vlad Filat și a controversatului om de afaceri, Veaceslav Platon.
Numele lui Șor este legat și de privatizarea dubioasă a patrimoniului Sindicatelor, dar și de concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău, care a ajuns în gestiunea unei firme afiliate lui, în urma unui contract semnat în condiții suspecte cu Guvernul R. Moldova.
Reţinut în mai 2015, Ilan Şor a fost condamnat, în 2017, la şapte ani şi şase luni de închisoare pentru escrocherie şi spălare de bani, dar instanţa a dispus ca pedeapsa să intre în vigoare doar după ce va deveni definitivă. În februarie curent, s-au împlinit trei ani de când dosarul lui Şor se examinează la CA Cahul.
Ilan Șor este anunțat în căutare, după ce a părăsit R. Moldova, la scurt timp după ce PDM-ul condus de Plahotniuc a cedat guvernarea. Ulterior, Șor a rămas fără imunitate parlamentară, pe numele său fiind deschis un dosar penal pentru traversarea ilegală a frontierei de stat, dosar conexat cu o cauză penală aflată pe masa Procuraturii Anticorupție încă din decembrie 2014 și care vizează devalizarea sistemului bancar din R. Moldova, „prin sustragerea mijloacelor bănești în proporții deosebit de mari din activele Băncii de Economii, Băncii Sociale și Unibank”. La 23 august 2019, șeful oficiului INTERPOL din R. Moldova declara pentru ZdG că Ilan Șor se află în Israel, stat al cărei cetățenie o deține și că acesta nu poate fi extrădat.
Potrivit declaraţiei pe proprie răspundere depusă la CEC, primarul de Orhei nu este un om atât de bogat, el indicând afaceri şi venituri modeste. Practic, toate firmele lui Şor, reunite generic sub umbrela „Shor Holding”, sunt înregistrate pe numele unor persoane de încredere din anturajul acestuia, inclusiv membri ai familiei. Deși în declarația de avere de la CEC susţine că deţine doar o cotă-parte de 0,8931%, cu valoarea de cumpărare de 193,5 mii de lei la „Avantage” SRL, afacere administrată de Ilona Şor, mama sa vitregă, potrivit Raportului Kroll, în 2011, în componenţa „Shor Holding” intrau 10 firme, iar la 31 octombrie 2014, adică în doar trei ani, numărul acestora a ajuns la 39 de companii.
Marina Tauber, a doua pe lista Partidului Șor, este vicepreședinta formațiunii politice și actuala deputată. Înainte de a accede în legislativ, Tauber a exercitat, timp de aproape un an, funcția de primară a comunei Jora de Mijloc. Până în 2016, înainte de a se lansa în politică, a fost timp de șase ani, președinta Federației de Tenis din Moldova. Fosta colegă de școală a lui Ilan Șor figurează în ambele rapoarte Kroll privind furtul miliardului de la cele trei bănci. Potrivit raportului, Tauber, alături de alți acționari ai Unibank, ar fi acționat concertat în beneficiul lui Ilan Șor.
Marina Tauber a rămas fără imunitate parlamentară în 2019, fiind cercetată pentru că ar fi „favorizat fraudarea sistemului bancar”. Tauber a fost reținută, dar un an mai târziu, a fost scoasă de sub urmărire penală, pe motiv că faptele nu ar întruni elementele infracțiunilor imputate.
În 2020, averea candidatei a constituit pretext pentru două demersuri, în adresa ANI și PG. Atunci, autoarea demersului, deputata socialistă, Marina Radvan, preciza că datele din declarațiile de avere ale Marinei Tauber trezesc nedumeriri, făcând trimitere la accesoriile de lux etalate de parlamentară. Controlul nu are încă o finalitate.
În ultimii doi ani, potrivit declarației depuse la CEC, Tauber a avut venituri oficiale de aproximativ 550 de mii de lei. Candidata deține în proprietate un apartament moștenit în 2007 și estimat la 496 mii de lei. Totodată, Tauber mai indică că, din 2020, închiriază un alt bun imobil de circa 119 m.p., estimat la 241 de mii de lei. Aceasta conduce un Volkswagen Passat, fabricat în 2018 și dobândit în 2019, a cărui valoare este de circa 327 de mii de lei.
Tauber declară că, în ultimii doi ani, a primit, în total, la ziua sa circa 670 de mii de lei, dar și cadouri scumpe. Totodată, Marina Tauber are datorii de circa 1,7 milioane de lei față de mama vitregă a lui Ilan Șor, Ilona Șor.
Vitalie Balinschi, al treilea pe lista Partidului Șor, este vicepreședintele formațiunii. Jurist de meserie, Balinschi a fost în ultimii ani consilier municipal la Orhei. Pe când activa în calitate de șef al IFS Chișinău, Balinschi a figurat într-un dosar pentru neexecutarea intenționată sau eschivarea de la executare de către o persoană cu funcție de răspundere a hotărârii instanței de judecată. Instanța a decis însă încetarea procesului contravențional pe motiv că „nu există faptul contravenției”.
Balinschi a indicat în declarația pe proprie răspundere depusă la CEC că, în ultimii doi ani, a avut venituri oficiale de aproximativ un milion de lei, circa 73 de mii de lei fiind obținuți din donații sau cadouri. Familia Balinschi deține două terenuri intravilane, un apartament și o casă de locuit cu o valoare estimată la circa 1 milion de lei. Familia sa deține două automobile, marca BMW, iar în conturi păstrează circa 655 de mii de lei.
Denis Ulanov, candidatul cu numărul patru pe lista Partidului „Șor”, este membru al Consiliului politic național al formațiunii și actual deputat în Parlament.
Ulanov a fost unul dintre avocații lui Ilan Șor în dosarele penale ale acestuia. Numele lui Denis Ulanov figurează și în documentele legate de scandalul Panama Papers, după ce a prestat servicii juridice unor companii implicate în preluarea activelor statului din întreprinderea de stat „Aroma”. La 22 martie curent, Denis Ulanov a rămas fără imunitate parlamentară, fiind cercetat penal pentru „escrocherie” și „spălare de bani” în același dosar al fraudei bancare.
În ultimii doi ani, potrivit declarației depuse la CEC, familia Ulanov a avut venituri oficiale de aproximativ 11 milioane de lei, majoritatea banilor fiind obținuți ca dividende de pe urma activității companiilor familiei: SRL „Legalarte” (servicii juridice) și SRL „Stevart” (activități juridice și imobiliare), din vânzarea cotei-părți deținută într-o altă firmă sau din vânzarea unor automobile. Familia Ulanov mai declară patru apartamente, trei terenuri și cinci autovehicule, toate obținute între anii 2017 și 2020.
Petru Jardan, al cincilea pe lista Partidului Șor este deputat, iar anterior a ocupat mai multe funcții importante în afaceri afiliate lui Ilan Șor. Din 2013, a fost directorul companiei „Avia Invest”, cea care gestionează Aeroportul Internațional Chișinău, în urma unui contract de parteneriat public-privat încheiat în condiții dubioase cu Guvernul R. Moldova.
În martie curent, Petru Jardan a rămas fără imunitate parlamentară, iar la scurt timp a fost reținut pentru 72 de ore, el fiind cercetat pentru abuz de serviciu în proporții deosebit de mari în interesul unui grup organizat și în detrimentul intereselor Î.S. „Aeroportul Internațional Chișinău”, aflată în perioada concesionării. În prezent, candidatul este cercetat în libertate.
În ultimii doi ani, candidatul a raportat venituri de circa 2,2 milioane de lei. Jardan deține 11 terenuri agricole cu o suprafață totală de circa 9 ha, iar în acest an și-a cumpărat un apartament în valoare de aproape un milion de lei. În conturile bancare, candidatul deține 167 de mii de lei și o cotă de participare în cadrul firmei „Altotal-Cons” SRL.
Reghina Apostolova, a șasea pe lista Partidului „Șor”, este actuală deputată. Anterior a fost viceprimară la Orhei, dar și una dintre profesoarele lui Ilan Șor. Ea a fost şi consilieră municipală în Chișinău din partea PCRM. Candidata figurează și ea în ambele rapoarte KROLL privind „furtul miliardului”. În septembrie 2019, la fel ca și Tauber, Apostolova a rămas fără imunitate, fiind cercetată pentru că ar fi „favorizat fraudarea sistemului bancar”. Un an mai târziu, și ea a fost scoasă de sub urmărire penală.
În ultimii doi ani, Apostolova a declarat că a obținut venituri oficiale de circa 800 de mii de lei. Deși în declarația din 2019, candidata Partidului „Șor” declară o cotă-parte dintr-un apartament de 93 de metri pătrați, dobândit în 2018, în declarația pentru anul 2020, dar și în cea depusă la CEC, Apostolova nu indică niciun bun imobil. Totodată, deputata declară un teren și că are în folosință un autoturism de marca Volkswagen Passat, dobândit în 2019.
Vadim Fotescu, numărul șapte pe lista Partidului Șor, este jurist de profesie și deputat în actualul Parlament. Înainte de a intra în politică, Fotescu a activat în sectorul privat, exercitând funcția de jurist în cadrul a trei companii din holdingul gestionat de șeful său, Ilan Șor. În 2020, Vadim Fotescu a fost subiectul unui act de constatare a ANI privind respectarea regimului juridic al incompatibilităților, manifestat prin exercitarea mandatului de deputat concomitent cu activități remunerate în cadrul mai multor firme, dintre care companii afiliate lui Ilan Șor, însă controlul a încetat, pe motiv că încălcările nu s-au adeverit.
În ultimii doi ani, familia candidatului a raportat, din salarii și dividende, circa 3,7 milioane de lei. Soția candidatului este angajată la Avia Invest SRL, gestionara Aeroportului Internațional Chișinău. Cei mai mulți bani, 2,2 milioane de lei, familia candidatului i-a primit din dividendele obținute de la „Profistaff” SRL, firmă cu activități de consultanță. Familia sa are în proprietate două apartamente și două automobile, iar în conturile bancare păstrează aproximativ 77 de mii de lei.
Candidați „campioni” la traseism politic
Vladimir Vitiuc, al 8-lea pe lista Partidului Șor, este deputat în șase legislaturi consecutive, după ce în anul 2005 a ajuns în legislativ pe listele PCRM. Ulterior, a aderat la PDM, iar în mai 2020 a ajuns la Partidul Șor.
În 2010, Iniţiativa Civică pentru un Parlament Curat l-a inclus într-o listă neagră, formată din persoane incompatibile cu funcţia de deputat, întrucât, în anii 2004-2007, organizaţia teritorială Bălţi a PCRM, pe care o conducea, a folosit oficii publice fără a achita pentru chirie, dar şi pentru că, fiind deputat, a promovat mai multe legi sensibile la corupţie, potrivit Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei.
În ultimii doi ani, familia candidatului a raportat venituri oficiale de circa 630 de mii de lei. În declarația pe proprie răspundere depusă la CEC, Vitiuc declară că are în folosință din 2014 un automobil marca Mercedes GLK 280, fabricat în 2009.
Deși în ultimii ani Vitiuc a gestionat mai multe afaceri, printre care și un salon de frumusețe de pe strada Tănase Constantin 9 din mun. Chișinău, în declarația curentă candidatul nu declară nicio firmă și nici că și-a vândut cotele de participare. În prezent, soția deputatului administrează firma Aurant SRL, a cărei fondator era soțul acesteia și care gestionează salonul de frumusețe din sectorul Râșcani al capitalei.
Violeta Ivanov, a 9-a pe lista Partidului Șor, este actuala deputată. Anterior, a fost ministră a Ecologiei în perioada comunistă, iar ulterior, deputată pe listele formațiunii lui Voronin. În martie 2017, Ivanov a aderat la PDM, iar în mai 2020 a plecat și din acest partid, devenind parte a fracțiunii Pentru Moldova, afiliată lui Șor. La alegerile prezidențiale din noiembrie 2020, a candidat la funcția de președinte din partea Partidului Șor, acumulând 6,49% din voturi.
Deputata transfugă a fost vizată în două controale ale ANI privind averea pe care o deține, dar ambele controale au fost clasate. În 2016, ZdG scria despre casa de lux a familiei Ivanov, care, în acte, contrar spuselor deputatei, aparține fiicei acesteia. Tot atunci, ZdG relata despre două terenuri din Chișinău, gestionate, de peste un deceniu, de familia alesei poporului și folosite ca parcări, pe care le închiria pentru 20 de lei pentru o singură zi de la Primăria Chișinău.
Violeta Ivanov se regăseşte pe lista neagră a Iniţiativei Civice pentru un Parlament Curat 2010, pentru că în anii 2008-2009, pe când era ministră a Ecologiei şi Resurselor Naturale, ar fi favorizat primăriile conduse de reprezentanţi ai comuniştilor la repartizarea banilor din Fondul Ecologic Naţional în detrimentul altor localităţi.
Pentru ultimii doi ani, familia Ivanov a raportat venituri oficiale de circa un milion de lei. Ivanov declară că deține doar un apartament de 98 m.p, dobândit în 2017, a cărei valoare este de 445 de mii de lei, dar nu indică în declarație casa de lux din capitală în care locuiește.
Olga Romanova, candidata cu numărul 10 pe lista Partidului Șor este juristă de profesie, iar, în prezent, este contabilă. Pentru ultimii doi ani, Romanova nu declară venituri salariale, deși scrie că activează în cadrul Partidului Șor. În schimb, ea a avut venituri cumulative de aproape 297 de mii de lei din darea în locațiune, compensații și bani primiți la zile de naștere. Romanova declară că deține un apartament, un garaj și un spațiu comercial
Serghei Sîrbu, al 11-lea pe lista Partidului „Șor”, este actual deputat. Candidatul s-a remarcat prin faptul că timp de nouă ani a reușit să schimbe patru partide politice. În 2012, Sîrbu a ajuns în Parlament pe listele PCRM, iar la scurt timp a trecut la PDM. După ce democrații au pierdut puterea, Sîrbu a participat la crearea fracțiunii „Pro Moldova”. La distanță de câteva luni însă, părăsește și grupul parlamentar, iar peste câteva zile formează, împreună cu alți deputați plecați de la „Pro Moldova”, platforma parlamentară „Pentru Moldova”, la care s-au alăturat ulterior și deputații Partidului „Șor”.
În 2019, pe numele lui Sîrbu a fost pornită o cauză penală, acesta fiind bănuit de corupere activă în privința unui deputat comunist pentru a părăsi formațiunea. Ulterior, dosarul a fost clasat. Numele lui Sîrbu figurează într-o sesizare din august 2020, depusă la ANI de către deputatul socialist, Vasile Bolea. Atunci Bolea invoca faptul că Sîrbu și-ar fi ascuns mai multe averi. Controlul nu are încă o finalitate.
În ultimii doi ani, familia candidatului a avut venituri cumulate de circa 820 de mii de lei și donații de 20 de mii de euro. Pe lângă averea dobândită în 2020, familia deputatului mai are în proprietate două apartamente, estimate la 1,2 milioane de lei. În 2021, acesta a primit drept donație două automobile a căror valoare totală se ridică la 1 milion de lei. Mașinile erau deținute anterior în posesie de soții Sîrbu.
Igor Himici, al 12-lea pe lista Partidului Șor, este jurist de profesie și actual deputat. Înainte de a intra în politică, a fost muzician, fapt pentru care a fost decorat, în 2009, de președintele Vladimir Voronin cu titlul de „Artist Emerit”. Și-a început activitatea politică în 2016, atunci când a devenit consilierul în domeniul cultural al lui Ilan Șor, după ce acesta a câștigat alegerile la Orhei.
Pentru ultimii doi ani, familia Himici declară venituri în valoare de aproximativ un milion de lei. Soția candidatului este angajată la „Avia Invest”, firmă afiliată lui Ilan Șor. La fel ca și alți candidați ai Partidului Șor, și familia Himici declară că, în ultimii doi ani, a primit sume generoase la zilele de naștere: circa 314 mii de lei, în total. Familia candidatului declară ¼ cotă-parte dintr-un apartament și un automobil Mercedes GLE, fabricat și dobândit în 2020, care valorează circa 1,4 milioane de lei.
Ruxanda Glavan, a 13-ea pe lista Partidului Șor, este medic de profesie și, în timp, și-a dezvoltat o afacere în domeniul farmaceutic – „Glavirux” SRL. În 2013, a devenit viceministră a Muncii, Protecției Sociale și Familiei (MMPSF) pe filiera democrată. ZdG a constat că, în perioada în care activa la minister, firma sa a câștigat sute de licitații. În februarie 2015, a avansat în fotoliul de ministră a MMPSF, funcție din care a fost revocată în iulie 2017. Ajunge în Parlament în august 2019, pe listele PDM, dar în mai 2020 pleacă din partid și aderă la grupul Pro Moldova. În toamna anului trecut, ajunge la grupul afiliat lui Ilan Șor – Pentru Moldova.
Ajunsă la MMPSF, Glavan a devenit subiectul unor acuzaţii în mass-media, conform cărora ar fi implicată într-un sistem de contrabandă cu aparate pentru măsurarea nivelului de glucoză în fluidele organice. S-a judecat cu cel care a lansat acuzațiile. Atât prima, cât și a doua instanţă i-au dat câştig de cauză acesteia. În vara anului 2020, deputatul socialist Vladimir Odnostalco a acuzat-o că, atunci când era șefă la Sănătate, Glavan a încercat să preia forțat „Sanfarm-Prim”, cu 99% acțiuni de stat. Deși a spus că va depune un denunț la PG, socialistul nu a făcut-o.
Conform declarației depuse la CEC, Glavan a avut în ultimii doi ani un venit oficial de circa 546 de mii de lei de la Parlament. Soțul acesteia, care activează la BNM, a raportat venituri de circa 3,6 milioane de lei. Familia Glavan deține cinci terenuri, trei case de locuit, două automobile, dintre care o Toyota-LC150, achiziționată în 2021 cu circa 968 de mii de lei.
Grigore Repeșciuc, candidatul cu numărul 14 pe lista Partidului Șor, este fost inspector al poliţiei rutiere, ajuns, în anul 2011, primar independent al oraşului Căuşeni. În 2014, s-a înscris în rândurile PDM. În timp ce se afla la cârma primăriei, instituţia a încheiat contracte cu firma socrului şi cea a soţiei sale. Ajuns în 2019 deputat pe listele PDM, un an mai târziu s-a desprins de formațiune, a participat la formarea grupului „Pro Moldova”, pe care, câteva luni mai târziu, l-a părăsit în favoarea grupului afiliat lui Ilan Șor – „Pentru Moldova”.
O hotărâre a CSJ din 2013 arată că Repeșciuc a fost amendat contravențional de către Judecătoria Căușeni pentru neexecutarea unei hotărâri de judecată. A contestat decizia, iar ulterior litigiul nu mai apare în bazele de date ale instanțelor de judecată. La fel se întâmplă și într-un alt dosar în care este vizat candidatul. Dintr-o hotărâre a CSJ, emisă în anul 2014, aflăm că Grigore Repeșciuc a fost învinuit într-un dosar penal, legat de „schimbarea destinaţiei resurselor financiare alocate pentru alimentaţia copiilor din grădiniţe”. În decembrie 2018, ANI a pornit un control, la finalul căruia a constatat existența unui conflict de interese. Repeșciuc a contestat în judecată actul ANI, iar în prezent dosarul se examinează la Curtea de Apel Chișinău.
În declarația depusă la CEC, Repeșciuc indică un venit oficial de 600 de mii de lei de la Parlament, iar soția acestuia – venituri de 1,4 milioane de lei. În anul în care a schimbat partidele, Repeșciuc și-a sporit averea oficială cu un apartament, două spații comerciale de producție, unul dintre care este în posesie, iar altul – în proprietate, dar și cu două automobile – o KIA Sportage de 377 de mii de lei și un Mercedes, trecut în declarație la valoarea de 58 de mii de euro. Familia Repeșciuc mai are în proprietate un apartament și o casă de locuit.
Eleonora Graur, numărul 15 pe listele „Partidului Șor”, a fost propulsată, pentru prima dată, într-o funcţie publică în anul 2011, de PDM, după ce în campania electorală pentru referendumul din septembrie 2010 familia Graur a donat formațiunii 124 de mii de lei. S-a menținut la cârma raionului Rezina până în 2019, atunci când democrații au avut-o drept candidată pe circumscripţia nr. 13 – Rezina. Ajunsă în Parlament, aceasta adoptă tactica unor colegi democrați și trece la grupul „Pro Moldova”, ajungând, într-un final, în grupul afiliat lui Ilan Șor – „Pentru Moldova”. Graur a fost vizată în anchete jurnalistice din presa locală şi naţională. În 2018, ziarul regional „Cuvântul” a scris despre implicarea conducerii raionului Rezina în muşamalizarea unor lucrări de modernizare a unor instituţii şcolare din raion. Atunci, Graur a refuzat să comenteze faptele constatate de jurnalişti, făcând trimitere la „secretul comercial”.
Pentru ultimii doi ani, Graur indică în declarația depusă la CEC venituri oficiale de aproape 712 mii de lei și o donație de 11 mii de euro, obținută în 2019, în cadrul unui eveniment de familie. Pe numele Eleonorei Graur sunt trecute 10 terenuri agricole și 3 terenuri intravilane. La sfârșitul lunii februarie 2021, aceasta a primit donații de ½ cote-părți dintr-o casă de locuit și un teren, fără a indica valoarea acestora. Candidata conduce un autoturism de model Volvo XC60, a cărui valoare indicată este de 220 de mii de lei.
Corneliu Padnevici, al 16-lea pe listele „Partidului Șor”, este jurist de profesie și a fost o perioadă director al companiei care a deținut hotelul Codru, ajuns ulterior în mâinile fostului lider al PDM, Vladimir Plahotniuc. La parlamentarele din 2014, Padnevici a candidat pe listele PDM, dar a rămas în afara Parlamentului. Ajunge însă deputat patru luni mai târziu, după ce colega sa, Efrosinia Grețu, a renunțat la mandat. În scrutinul din 2019, câștigă cu democrații circumscripţia nr. 6 – Drochia, iar un an mai târziu părăsește formațiunea pentru grupul „Pro Moldova”. Nu zăboveşte mult aici și, în octombrie 2020, ajunge la grupul afiliat lui Ilan Șor – „Pentru Moldova”.
Candidatul raportează în declarația depusă la CEC venituri de la Parlament de aproape 640 de mii de lei. Alte 233 de mii de lei au fost obținute din vânzarea unui automobil Skoda Superb, luat în 2017 în leasing. Anul trecut, Padnevici și-a cumpărat un Nisan X Trail, de 290 de mii de lei, despre care spune că este „la mâna a doua”. Acesta mai deține șase terenuri în satul Țaul, Dondușeni și două apartamente, ultimul obținut în 2018, cu o valoarea cadastrală de 39 de mii de euro. La capitolul datorii, a indicat un împrumut bancar din anul 2019 de 150 de mii de lei.
Elena Bacalu, candidata cu numărul 17 din lista Partidului Șor a ajuns și ea deputată pe listele PDM. În mai 2020, ea a anunțat că pleacă din PDM și aderă la Pro Moldova, formațiune condusă de Andrian Candu, iar ulterior, la 11 noiembrie, ea a plecat și din Pro Moldova, aderând la fracțiunea Pentru Moldova, afiliată Partidului Șor.
Mutările succesive dintr-un partid în altul au avut loc pe fundalul unui dosar penal în care a fost vizat soțul ei, Vasile Bacalu. Acesta a fost numit șef al Postului vamal Cahul în 2017, în plină guvernare democrată. Peste doi ani, pe 31 iulie 2019, la o lună și jumătate după ce PDM a cedat guvernarea coaliției formată din Blocul electoral ACUM și Partidul Socialiștilor, Bacalu a fost reținut într-un dosar de contrabandă cu țigări. El a fost a fost eliberat însă din izolator după trei zile. Atunci, deputata susţinea că dosarul ar reprezenta o răfuială politică și că în ajunul reținerii i s-a propus să părăsească PDM.
În ianuarie 2020, soțul deputatei a fost restabilit în funcție, după ce, pe 15 noiembrie 2020, la câteva zile după ce ea a ajuns la Pro Moldova, procurorii l-au scos pe acesta de sub urmărire penală.
În declarația pe proprie răspundere depusă la CEC, Elena Bacalu a raportat faptul că familia sa a avut în ultimii doi ani venituri oficiale în sumă de 1,3 milioane de lei. Familia deține terenuri pe o suprafață de 3 hectare, un apartament, o casă și un spațiu comercial și trei mașini: un Mercedes ML 350, fabricat în 2010 și cumpărat în 2014, o Lada din 2009, cumpărată în 2020, și un BMW seria 3, fabricat în 2003 și cumpărat un an mai târziu.
Gheorghe Brașovschi, al 18-lea din lista Partidului Șor este actual deputat în cadrul fracțiunii „Pentru Moldova”, formată din deputații care s-au desprins, la începutul anului 2020, de Partidul Democrat, pe listele căruia au ajuns în Parlament. Ulterior, Brașovschi a aderat la Pro Moldova, pentru ca, în noiembrie 2020, să ajungă la „Pentru Moldova”, fracțiune care s-a unit cu cea a Partidului Șor. Dumitru Diacov, fostul președinte al PDM a dezvăluit „o întreagă mașinărie” care a pus la cale plecarea lui Brașovschi din partid, fapt negat de alesul poporului. Agronom de profesie, Brașovschi a participat la alegerile parlamentare din aprilie 2009 pe listele PCRM, el fiind anterior și primar al orașului Sângerei.
În ultimii doi ani, familia Brașovschi a raportat, în declarația pe proprie răspundere depusă la CEC, venituri oficiale de aproximativ 850 de mii de lei. Ea deține 5 hectare de terenuri, un apartament în Chișinău și o casă de locuit la Sângerei și două automobile: un Volvo XC 90, în posesie din 2012 și un Viper din 2007. Familia deputatului gestionează firma „KonstNordAgro”, specializată în comerț. În luna septembrie 2020, socialiștii l-au acuzat pe Brașovschi că a inclus informații contradictorii în declarațiile sale de avere și interese și au cerut ANI-ului și Procuraturii Generale cercetarea alesului poporului. Controlul inițiat nu are încă o finalitate.
Svetlana Ulanova, numărul 19 din lista Partidului Șor, este consilieră municipală la Orhei. Ea este soția deputatului Denis Ulanov, fostul avocat al inculpatului condamnat în prima instanță, Ilan Șor. La fel ca și soțul său, Svetlana Ulanova i-a reprezentat de mai multe ori interesele lui Șor, inclusiv la CEC, în 2015, când a depus actele în favoarea acestuia pentru a candida la funcția de primar al orașului Orhei.
Conform informațiilor din declarația pe proprie răspundere depusă la CEC, familia Ulanov a avut în ultimii doi ani venituri oficiale de aproape 11 milioane de lei, majoritatea banilor fiind obținuți ca dividende de pe urma activității companiilor familiei: SRL „Legalarte” (servicii juridice) și SRL „Stevart” (activități juridice și imobiliare), din vânzarea cotei-părți deținută într-o altă firmă sau din vânzarea unor automobile. Familia Ulanov mai declară patru apartamente, trei terenuri și cinci autovehicule, toate obținute între anii 2017 și 2020.
Valerii Klimenko, jurnalist de meserie, este al 20-lea pe lista Partidului Șor. Cunoscut ca un pro-rus convins, Klimenko a condus aproape 20 de ani Mișcarea Social-Politică „Ravnopravie”. În toamna anului 2010, „Ravnopravie” s-a înscris în cursa electorală pentru alegerile parlamentare cu sloganul „Pentru Moldova în componența Rusiei”. Între anii 1999 și 2011, Klimenko a fost consilier municipal în Chișinău. În 2016, partidul său s-a transformat în Partidul „Șor”, fiind preluat de controversatul afacerist Ilan Șor.
De-a lungul anilor, Klimenko a fost implicat în mai multe scandaluri mediatice. Ultima dată, în septembrie 2019, în ziua când colegele sale de partid, Reghina Apostolova și Marina Tauber erau reținute de oamenii legii, acesta a ignorat indicaţiile legale date de agentul de circulaţie de a opri vehiculul, continuând deplasarea. Inițial, în februarie 2020, Judecătoria Orhei l-a recunoscut vinovat și i-a aplicat acestuia o amendă în valoare de 20 de mii de lei, privându-l de dreptul de a conduce automobilul pentru șase luni. În luna martie 2020 însă, un complet de judecători de la CA Chișinău a admis recursul depus de avocatul lui Klimenko și a remis cauza la rejudecare. Astfel, în noiembrie 2020, „pe motiv că nu există fapta contravențională”, procesul contravențional a fost încetat. În 2016, Klimenko a fost sancționat, pentru că nu avea centura de siguranță cuplată, dar instanța i-a anulat și atunci sancțiunea. Anterior, el a fost obligat de instanță să-i achite despăgubiri totale de aproape 25 de mii de lei fostului deținut politic de la Tiraspol, Andrei Ivanțoc, după ce, în prealabil, i-a adus acestuia mai multe acuzații nefondate.
Conform declarației pe proprie răspundere depusă la CEC, familia Klimenko a avut în ultimii 2 ani venituri oficiale de aproape 460 de mii de lei din salarii, pensii, indemnizații și darea în arendă a unor terenuri. Familia Klimenko deține două terenuri, două apartamente și două automobile: un Mercedes E300 și un Hyundai Elantra. Familia sa gestionează firma „Pîine și tehnologii” din orașul Cahul, dar și compania „Aparate Exacte” SRL, care însă nu se regăsesc în declarația depusă de candidat la CEC.
Lista completă a candidaților la funcția de deputat din partea Partidului Politic „Șor” poate fi văzută aici.
Joi, 25 iunie, ZdG vă va prezenta primii 40 de candidați din lista Partidului Acțiune și Solidaritate, partid cu număr cinci în buletinul de vot la anticipatele din 11 iulie.
