Pretendenții la funcția de deputat ai PDCM: Demisionari ai Guvernului Chicu și un candidat cu firmă amendată în Belgia pentru dumping social

Le-am verificat trecutul, le-am analizat prezentul și am ales să vă prezentăm detalii despre cei mai importanți candidați înregistrați pentru scrutinul parlamentar anticipat din 11 iulie 2021.

ZdG continuă publicarea celor mai importante detalii din carierele celor care în această campanie electorală vă cer votul și vă promit că, dacă vor ajunge în Parlament, vă vor reprezenta interesele și vor munci doar pentru binele țării. 

Pentru că sunt 23 de concurenți electorali, majoritatea cu câte 100 de persoane în listă, am decis să verificăm potențialii viitori deputați în baza sondajelor din ultimul an. Astfel, de la partidele care, conform sondajelor, au cele mai mici șanse de a ajunge în viitorul Legislativ am analizat profilurile primilor șase candidați, iar de la partidele cu cele mai mari șanse de a ajunge în următorul Parlament am analizat lista de candidați proporțional cu scorul pe care partidele lor sunt creditate că îl vor obține. 

• Pretendenții la funcția de deputat: Polițiștii din PACE și dosarele lui Gheorghe Cavcaliuc
• Pretendenții la funcția de deputat. Litigiul pentru o datorie de 10 mii de lei la energie termică a lui Marc Tkaciuk și veniturile de 4 mii de lei în doi ani ale lui Iurie Muntean
• Pretendenții la funcția de deputat. Dosarele și candidații lui Usatîi
• Pretendenții la funcția de deputat. Partidul „Șor”: candidați vizați în dosarul miliardului furat și „campioni” la traseism politic
• Pretendenții la funcția de deputat ai Partidului Acțiune și Solidaritate: profesori, foști PLDM-iști sau oameni care au lucrat cu Maia Sandu
• Pretendenții la funcția de deputat BECS: Averi de milioane și dosare penale fără finalitate
• Detalii despre candidații Partidului Mișcarea Profesioniștilor „Speranţa – Надежда”, al 7-lea din buletinul de vot pentru anticipatele din 11 iulie
• Pretendenții la funcția de deputat ai PDM: Procesele de judecată ale lui Filip cu foști colegi și litigiul pentru o datorie de 13 mii de lei la energie termică a lui Jizdan
• Pretendenții la funcția de deputat ai Platformei DA: Cinci actuali deputați, primii în lista formațiunii conduse de Andrei Năstase
• Pretendenții la funcția de deputat ai PUN. Detalii despre primii șase candidați din lista formațiunii conduse de Țîcu
• Pretendenții la funcția de deputat ai Partidului „Democraţia Acasă”: Cum explică acuzațiile de afiliere cu PDM-ul din perioada lui Plahotniuc și ce spune un candidat, cu rude în PDM și Partidul Șor
• Detalii despre Partidul Politic „NOI”, al 12-lea în buletinul de vot pentru alegerile din 11 iulie

Astăzi vă prezentăm primii șase candidați ai Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), numărul 13 în buletinele de vot.

Mașină nou în 2021 și datorii de peste jumătate de milion de lei

Ion Chicu, primul pe lista PDCM, este liderul partidului înregistrat oficial a mijlocul lunii aprilie 2021. În ultimii doi ani, Chicu a fost ministru al Finanțelor în Guvernul Filip, consilier al președintelui Igor Dodon și prim-ministru susținut de PSRM. A fost propulsat de socialiști în fruntea Guvernului în toamna anului 2019, la câteva ore de la demiterea Guvernului condus de Maia Sandu. A demisionat după ce lidera PAS a câștigat alegerile prezidențiale.

În timpul mandatului de premier, Chicu a fost criticat dur pentru ineficiență în gestionarea crizei provocate de COVID-19, pentru că a jucat nunta fiului său în plină pandemie, despre care mai târziu a spus că a fost doar „o masă de sărbătoare”.

Cu o lună înainte de a ajunge premier, Chicu acuza UE de furtul miliardului de dolari, printr-un epic „Danke schon”. Mesajul a fost postat pe Facebook, iar ulterior șters.

„Eu cred că un «Danke schon» special trebuie să-l adresăm «comissarilor» europeni, care au scris și dictat «istoria de succes» după 2009, culminând cu jaful veacului. Anume un [Stefan] Fule, anume un [Dirk] Schuebel, și mulți alții, care se ofereau să facă poze cu «reformatorii» de aici, POARTĂ VINA PENTRU DEZASTRUL ÎN CARE A AJUNS Țara noastră! Unde-s toți acești funcționarași europeni? Iși asumă vreo răspundere? Nu cred.

P.S. Sper, noi moldovenii, să umblăm măcar la ”mintea cea de pe urmă”, dacă în acei ani nu am fost cu cap să înțelegem lucruri evidente. Să nu călcăm iar pe grebla, cu alte cuvinte”, a scris Chicu.

În mai 2020, acesta a avut un atac virulent în adresa europarlamentarului român Siegfried Mureșan, care a criticat modul în care autoritățile din R. Moldova gestionează criza coronavirusului. Chicu nu a ezitat să folosească termeni insultători sau cu rezonanță peiorativă, ca „ratați” și „băiețași”. Mesajul a fost postat pe Facebook, iar ulterior a fost șters.

A fost criticat și pentru că ar fi acționat la indicațiile președintelui de atunci Igor Dodon. A semnat cu rușii un credit controversat în valoare de 200 de milioane de euro, declarat, ulterior, neconstituțional. A promis și un nou aeroport internațional, dar promisiunea nu a fost realizată. 

În declarația depusă la CEC, candidatul indică un venit oficial de 440 de mii de lei pentru ultimii doi ani, iar soția sa, angajată în cadrul Centrului Republican de Diagnosticare, a obținut 217 mii de lei. Acesta are în proprietate trei terenuri agricole cu o valoare totală de circa 258 de mii de lei, o vilă în orășelul Durlești, în Întovărășirea Pomicolă „Struguraș”, în valoare de peste 700 de mii de lei și un apartament de 59,9 metri pătrați achiziționat anul trecut, cu aproape 380 de mii de lei. Vila indicată de Chicu este, de fapt, un duplex, pe care familia acestuia îl împarte, în baza unei hotărâri judecătorești din 2013, cu Aliona și Gheorghe Ursoi, sora și, respectiv, cumnatul său. În 2021, Chicu și-a cumpărat un automobil Nissan Qashqai cu aproape 470 de mii de lei. Acesta mai declară că are de achitat două credite în valoare de 740 de mii de lei, unul până în 2040. 

În 2020, Maia Sandu l-a acționat pe Ion Chicu în judecată, pe motiv că i-a adus acuzații false precum că pe timpul Guvernului Sandu a fost reeșalonată datoria pe care o avea „Avia Invest” față de stat, în 2013 ar fi votat pentru concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău, dar și a garanțiilor de stat după furtul miliardului. Următoarea ședință de judecată este programată pentru 21 octombrie 2021. Chicu se judecă și cu deputata transfugă Ruxanda Glavan, pentru calomnie, dar și cu fostul democrat Andrian Candu, următoarea ședință fiind programată pentru 14 iulie curent.  

Consiliera speaker-ului socialist Zinaida Greceanîi

Viorica Dumbrăveanu (2) este fostă ministră a Sănătății, criticată pentru modul în care a gestionat criza provocată de COVID-19, dar decorată cu „Ordinul de onoare” de fostul președinte Igor Dodon, în echipa căruia a fost consilieră pe domeniul dezvoltării sociale. A plecat din fruntea Ministerului odată cu demisia Guvernului Chicu din decembrie 2020 și  s-a ales cu funcția de consilieră a speaker-ului socialist al Parlamentului, Zinaida Greceanîi, însă la CEC raportează că este neangajată. 

În declarația depusă la CEC, Dumbrăveanu indică pentru ultimii doi ani venituri oficiale de circa 472 de mii de lei, iar soțul acesteia, angajat al Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr.9, a ridicat un salariu de aproape 360 de mii de lei în aceeași perioadă. Tot ea scrie că a obținut 43 de mii de euro din vânzarea unei case de locuit. Familia candidatei deține în proprietate 1,37 hectare de teren, două apartamente, dintre care unul donat și altul moștenit, iar din 2010 familia acesteia deține un automobil Mercedes C, care ar valora 60 de mii de lei.

În martie 2020, la începutul pandemiei de Covid-19, Dumbrăveanu a fost implicată într-un scandal, după ce a fost a fost fotografiată la un supermarket din Chișinău fără mască și mănuși de protecție. Tot ea a tăinuit, timp de cinci zile, în august 2020, că a fost infectată cu COVID-19.

Casa în construcție a lui Usatîi

Anatol Usatîi (3) este șomer, după ce a plecat din fruntea Ministerului Economiei și Infrastructurii odată cu demisia Guvernului Chicu. În ultimii 20 de ani a activat în sistemul public, excepție făcând perioada 2010-2015. El a avansat, treptat, în carieră ajungând în funcția de secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei pe când era condus de un democrat. Ulterior, a fost cooptat în staff-ul bașcanului Găgăuziei Irina Vlah, iar mai apoi este propulsat în funcția de ministru al Economiei în Guvernul Chicu. 

Candidatul indică în declarația depusă la CEC, pentru ultimii doi ani, venituri oficiale de aproape 500 de mii de lei, iar soția acestuia, angajată la „IGP Initiative” SRL, a ridicat un salariu de doar 73 de mii de lei. Usatîi indică faptul că deține, din 2014, un teren de 8,6 ari și o casă de locuit de doar 50 metri pătrați. De fapt, ministrul a trecut în declarație terenul și casa, demolată între timp, care era înregistrată pe acel lot în 2014, an în care le-a achiziționat, nu și construcția care se înalță acum pe acel lot – o casă de locuit, despre care Usatîi spune că nu este gata, dar că locuiește în ea. Usatîi conduce o Toyota RAV 4, fabricată și achiziționată în 2010. 

Veniturile de milioane ale candidatului cu numărul patru

Mihail Usatîi (4) este consilier în cadrul Consiliului raional Hâncești, dar și director al Asociației Internaționale a Transportatorilor Auto. Usatîi a fost un apropiat al PDM și implicit al oligarhului Vladimir Plahotniuc. Este președintele clubului de fotbal Petrocub Hâncești. 

Pentru ultimii doi ani, familia candidatului declară un venit oficial de 3,32 de milioane de lei. Soții Usatîi administrează mai multe companii. În una dintre ele – „Petrocub” SRL, Mihail Usatîi este partener cu Alexandru Botnari, primar al raionului Hâncești, fost deputat PDM. În 2019, firma a avut un profit net de 936 de mii de lei. Iar Galina Usatîi, soția candidatului, este parteneră de afaceri cu Svetlana Ambros, soția primarului democrat de Ungheni Alexandru Ambros, fiind fondatoare ale firmei „Luk&Co” SRL, care în 2019 a avut un profit net de 42,20 de mii de lei. Usatîi declară două apartamente și trei case de locuit, dintre care una cu o suprafață de 161,6  metri pătrați și o valoare cadastrală de peste 2,48 milioane de lei. Candidatul mai declară cinci terenuri, cu o valoare totală de circa 245 de mii de lei și nici un bun mobil. 

În ianuarie 2020, firmele din Iași și Hâncești ale lui Usatîi – „Avis MMS” SRL și „AVIS TRANS” SRL –  au fost amendate, de Tribunalul Provincial din Bruges, Belgia, cu aproape un milion și jumătate de euro pentru dumping social, după ce autoritățile belgiene au găsit ascunși într-un garaj 27 de șoferi români și moldoveni, cazul fiind anchetat încă din 2014. Administratorul celor două companii Alexandru Crăciun a fost condamnat la 12 luni de închisoare cu amânare și o amendă de 129 600 de euro. 

Candidatul cu cinci locuri de muncă

Ivan Gheorghiu (5) este secretar de stat în cadrul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării. El mai activează la Academia „Ștefan cel Mare” a MAI, Federaţia Moldovenească de Fotbal, dar și la Universitatea de Medicină „N. Testemițanu”. 

În ultimii doi ani, candidatul a obținut din aceste locuri de muncă venituri totale de circa 1,16 milioane de lei. A avut și o pensie de aproape 60 de mii de lei. Gheorghiu trece în declarația de avere trei apartamente, dintre care unul cu o suprafață de 71,7 metri pătrați procurat anul trecut cu puțin peste 57 de mii de euro. Candidatul mai declară un automobil Hyundai Santa Fe, fabricat și achiziționat în 2016 cu 500 de mii de lei, și o Toyota Auris din 2013, procurată în 2017 cu 200 de mii de lei. 

Salariu de 1 milion de lei al candidatei de pe locul șase

Iulia Costin (6) este directoarea Organizației pentru dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM). A fost secretar general de stat al ministerului Economiei și Infrastructurii, pe când Guvernul era condus de democratul Pavel Filip.

Candidata indică pentru ultimii doi ani, în declarația depusă la CEC, un salariu oficial de 1,02 milioane de lei de la instituția publică, adică aproape 43 de mii de lei lunar, și o indemnizație de aproximativ 95 mii de lei. Soțul acesteia, angajat în cadrul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, Moldova, a avut un venit de puțin peste 486 de mii de lei în aceeași perioadă. Alte 100 de mii de lei au intrat în conturile familiei Costin din vânzarea unui automobil Nissan Juke. Costin declară un apartament privatizat în 1994 și o casă de locuit cu o suprafață de 143 de metri pătrați, procurată în 2012, însă fără a indica prețul bunurilor. La capitolul bunuri mobile, aceasta trece un automobil Mercedes din 2013, procurat în 2017 cu 20 de mii de euro, o remorcă și o motocicletă. Anul trecut, Iulia Costin a contractat un credit bancar de 100 de mii de lei, la o dobândă de 11,06%, pe care trebuie să îl ramburseze până în 2026. 

Lista completă a candidaților la funcția de deputat din partea PDCM poate fi văzută aici.