Pot fi organizate alegeri parlamentare anticipate în cazul în care membrii CEC își dau demisia, iar Parlamentul este dizolvat? Ce spun unii membri ai CEC și ce prevede legea
După ce membrii Comisiei Electorale Centrale (CEC) au decis să nu mărească numărul de secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, pe mai multe canale de Telegram au apărut informații luni, 7 iunie, că membrii CEC care au decis deschiderea a 139 de secții de votare în străinătate și nu 162 de secții de votare așa cum prevedea proiectul inițial, sunt presați de socialiști să-și dea demisia și respectiv să creeze un blocaj în organizarea alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie. Tot luni, 7 iunie, liderul blocului electoral „Renato Usatîi” l-a acuzat pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, că ar sta în spatele deciziei CEC de a micșora numărul secțiilor de votare din străinătate.
Potrivit legislației, în cazul în care un membru CEC își dă demisia din propria inițiativă, demisia lui este prezentată Parlamentului, iar Legislativul printr-o hotărâre va numi un alt membru în comisie. În contextul în care Parlamentul R. Moldova este dizolvat, acesta poate emite hotărâri, declarații, însă nu și legi organice.
Ziarul de Gardă a contactat câțiva membri CEC și a consultat legislația în vigoare pentru a determina dacă pot fi organizate alegeri parlamentare anticipate în cazul în care membrii CEC își dau demisia, iar Parlamentul este dizolvat.
În contextul în care Renato Usatîi l-a acuzat pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, că ar sta în spatele deciziei CEC de a micșora numărul secțiilor de votare din străinătate, ZdG a solicitat o reacție de la purtătoarea de cuvânt a PSRM, Carmena Lupei. Aceasta ne-a spus că „Partidul Socialiștilor nu are nici intenția și nici posibilitatea să influențeze deciziile Comisiei Electorale Centrale”.
„Aceasta este o fabulație a domnului Usatîi. Partidul Socialiștilor nu are nici intenția, nici posibilitatea să influențeze deciziile CEC. Regretăm că unii oponenți politici utilizează minciuna pentru a se manifesta în campania electorală, în lipsa unor mesaje constructive și credibile”, a spus purtătoarea de cuvânt a PSRM.
Membru CEC: „Eu nu vreau să comentez zvonurile din târg”
Contactat de ZdG, membrul CEC Andrei Volentir califică drept „zvonuri din târg” informațiile distribuite pe mai multe canale de Telegram cu privire la eventuala demisie: „Eu nu vreau să comentez zvonurile din târg. Atât timp când nu cunosc de unde vin aceste zvonuri, eu nu vreau să le comentez”, ne-a spus Volentir.
Secretarul Cmisiei Electorale Centrale, Maxim Lebedinschi, care a propus ca la alegerile parlamentare din 11 iulie, în străinătate, să fie deschise 139 de secții de votare și nu 162 de secții, ne-a spus că în cazul în care va decide să demisioneze, va anunța despre această intenție.
Secretarul CEC: „Mi s-a solicitat demisia. Ce-am să fac, am să anunț”
„Mi s-a solicitat astăzi în public de către deputați și nu doar, demisia. Ce-am să fac, am să anunț (…) Referitor la protestul din fața CEC organizat de grupuri politice care ne-au cerut demisia, sunt grupuri politice care în mod deschis ne atacă, ne amenință, vin în sediul CEC și ne atenționează cu privire la hotărârea emisă (…). Din punct de vedere legal, în momentul în care un membru al Comisiei Electorale Centrale își dă demisia, Parlamentul în termen scurt de 10-15 zile urmează să numească alt membru. Membrii CEC se numesc prin hotărâri de Parlament. Actualul Parlament nu poate să adopte doar legi organice și constituționale, dar poate să adopte hotărâri și legi ordinare (…). Sunt atacuri directe la adresa mea personală și a altor colegi cu scopul de a ne determina să nu ne facem misiunea”, a spus Lebedinschi.
Mandatul actualei comisii expiră pe 17 iunie curent. Ce prevede Codul electoral
Potrivit articolului 17 din Codul electoral cu privire la componența și mandatul Comisiei Electorale Centrale, mandatul CEC este stabilit pentru 5 ani. La expirarea acestui termen, componenţa comisiei poate fi modificată. În cazul în care mandatul Comisiei Electorale Centrale expiră în cursul perioadei electorale, mandatul se prelungeşte de drept până la finele acestei perioade şi intrarea ulterioară în funcţie a noilor membri, dar cu cel mult 90 de zile.
Pe 17 iunie 2016, Parlamentul a votat actuala componență a Comisiei Electorale Centrale. Dat fiind faptul că mandatul CEC este de 5 ani, mandatul actualei comisii va expira pe 17 iunie curent. În contextul care R. Moldova se află în perioadă electorală, iar pe 11 iulie vor avea loc alegeri parlamentare anticipate, mandatul comisiei se va prelungi până la finele perioadei electorale.
Pe 5 iunie curent, Comisia Electorală Centrală (CEC) a aprobat deschiderea a 139 de secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, deși proiectul inițial prevedea deschiderea a 162 de secții de votare. Astfel, numărul secțiilor de votare care vor fi deschise în diaspora rămâne același ca și la alegerile prezidențiale din 2020, când mai mulți cetățeni nu au reușit să voteze din cauza numărului insuficient de buletine de vot.
Propunerea de a deschide doar 139 de secții a venit din partea lui Maxim Lebedinschi, membru CEC desemnat de Partidul Socialiștilor din R. Moldova (PSRM). Proiectul acestuia a fost susținut și de membrii CEC Vadim Filipov, Veaceslav Agrigoroaie, Andrei Volentir și Vasile Gafton.
Deși la cele mai recente alegeri – prezidențiale, desfășurate în toamna anului trecut, mii de cetățeni moldoveni aflați peste hotare nu au putut vota din cauza insuficienței de buletine după ce au stat la coadă ore în șir, majoritatea membrilor CEC au respins propunerile de majorare a numărului de secții de vot pentru parlamentarele din iulie.
Secțiile de votare vor fi constituite pe lângă misiunile diplomatice și oficiile consulare ale R. Moldova, dar și în alte localități, în baza numărului de alegători care au participat la scrutinul precedent, organizat în circumscripția națională, a datelor de pe urma înregistrării prealabile, precum și pe baza informațiilor obținute de către MAEIE de la autoritățile competente ale țărilor de reședință a cetățenilor Republicii Moldova privind numărul acestora și locul aflării acestora, anunță CEC.
După ce Comisia Electorală Centrală a respins propunerile de creștere a numărului de secții de votare în diaspora, reprezentanții Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) și ai Blocului electoral „Renato Usatîi” au contestat luni, 7 iunie, la Curtea de Apel Chișinău decizia CEC privind numărul secțiilor de votare în diaspora.
Citește și:
- VIDEO/ Protest la Frankfurt, față de decizia CEC de a nu majora numărul de secții în diaspora: „Vom ieși într-un număr și mai mare și vom vota împotriva criminalilor și corupților”
- DOC/ PAS a contestat la Curtea de Apel decizia CEC privind secțiile de votare în diasporă. Între timp, instanța de apel examinează, în acest moment, contestația blocului lui Usatîi
- DOC/ Blocul electoral „Renato Usatîi” a constestat la Curtea de Apel decizia CEC privind numărul secțiilor de votare în diasporă. Ședința – programată pentru ASTĂZI
- Maia Sandu, după refuzul CEC de a mări numărul de secții în diasporă: „O batjocură față de sutele de mii de cetățeni care vor să voteze și o încălcare sfidătoare a legii. Somez CEC să-și revadă imediat decizia”
