VIDEO Portretul unui șef de la ANP: Trăiește în casa mamei pensionare, primește donații de zeci de mii de euro de la rude și figurează într-un dosar pierdut de R. Moldova la CtEDO

Serghei Demcenco, cel mai longeviv dintre actualii conducători ai Administrației Naționale a Penitenciarelor, locuiește de mai mulți ani într-o casă dintr-o zonă selectă a Chișinăului, care nu se regăsește în declarațiile sale de avere. Directorul adjunct al Administrației Naționale a Penitenciarelor declară însă, începând cu anul 2014, „donații de la rude” în valoare de 60 de mii de euro.

Recent, Serghei Demcenco a fost declarat vinovat de admiterea unui conflict de interese, însă a fost achitat pentru că a intervenit termenul de prescripție. Într-o altă cauză în care figurează numele său, fiind acuzat de maltratarea unei persoane, Demcenco, de asemenea, nu a fost tras la răspundere de instanțele naționale, deși pe acest caz R. Moldova a fost condamnată la CtEDO, fiind obligată să plătească daune de aproape 30 de mii de euro. 

Demcenco mai figurează și într-o cauză penală deschisă în noiembrie 2019, fiind bănuit de intimidare și presiuni psihologice asupra unui subaltern.

Serghei Demcenco este director adjunct al Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) din mai 2018. Până atunci, mai bine de doi ani, a fost director adjunct al Departamentului Instituțiilor Penitenciare (DIP), predecesoarea ANP-ului. Înainte de a ajunge adjunct la DIP, Demcenco a activat în cadrul aceleiași instituții, în funcție de șef al Direcției securitate internă.

În timp ce directorii ANP s-au schimbat de mai multe ori în ultimii ani, Serghei Demcenco a reușit să se mențină în funcție, îndeplinind, periodic, și atribuțiile de director interimar.

De altfel, conform datelor din CV, întreaga carieră a lui Serghei Demcenco este legată de funcții de stat. În perioada 1993-2010, a activat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, iar în anii 2010-2012 – la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției, transformată ulterior în Centrul Național Anticorupție (CNA) unde, de asemenea, a activat în anii 2012-2014, înainte de a intra în sistemul penitenciar. Serghei Demcenco deține gradul special de comisar-șef de justiție.

Casa mamei construită pe terenul cumpărat de la fostul director al CNA

Serghei Demcenco locuiește de mai mulți ani într-o casă amplasată în inima sectorului Râșcani al Capitalei, pe o stradă cu case de lux, închisă cu o barieră și supravegheată non-stop de un agent de pază de la o companie privată.

Oficial, imobilul aparține mamei demnitarului, Galina Demcenco, născută în 1945 și originară din satul Prodănești, raionul Florești. ZdG a scris anterior că părinții lui Serghei Demcenco au cumpărat terenul de 6 ari, pe care ulterior a fost construită casa, de la Viorel Chetraru, fost director al CNA, în prezent vicepreședinte al Curții de Conturi. Chetraru obținuse terenul la preț normativ, în decembrie 2001, de la primăria mun. Chișinău, și l-a vândut familiei Demcenco un an mai târziu. 

Din cauza amplasării și a gardului înalt, construcțiile din curtea lui Serghei Demcenco nu sunt foarte vizibile din stradă. Pot fi observate însă cel puțin două imobile cu câte două niveluri.

Din actele cadastrale aflăm că imobilul principal din curte – casa individuală de locuit, are o suprafață oficială de 112 m.p.. Totodată, la Cadastru sunt înregistrate și două construcții accesorii: de 74 şi, respectiv, 37 m.p. Procesul-verbal de recepție a celor trei construcții datează din luna noiembrie 2017.

Una dintre construcțiile accesorii, dar și curtea casei, se extind, parțial, și pe un teren aferent, de 2 ari, proprietate municipală, pentru care abia în 2014 a fost încheiat un contract de arendă. Conform actelor de la Cadastru, terenul aferent a fost arendat de către mama lui Serghei Demcenco pentru o perioadă de 10 ani, până în 2024.

Mama lui Serghei Demcenco este și proprietara din acte a unui apartament de 45 m.p. din sectorul Buiucani, cumpărat în 2014.

Localnicii de la Prodănești, satul de baștină al lui Serghei Demcenco, ne-au comunicat că Galina Demcenco, mama demnitarului, a fost toată viața profesoară de limba franceză la școala din sat, iar tatăl, Mihail Demcenco, decedat între timp, a lucrat în fostul colhoz. Oamenii cu care am discutat ne-au mai spus că Galina Demcenco ar fi vândut casa din sat, care era una „obișnuită, pe malul unei râpi, fără niciun fel de comodități”. „Doamna nu trăiește acum în sat, am înțeles că e la fiică”, ne-a spus una dintre persoanele de la Prodănești cu care am discutat. 

Donații de 60 de mii de euro „de la rude”

Deși de mai mulți ani se bucură de confortul casei, imobilul nu se regăsește în niciuna dintre declarațiile de avere ale lui Serghei Demcenco, depuse din 2014 până în prezent, fapt ce contravine Legii privind declararea averii și a intereselor personale.

În schimb, Serghei Demcenco a indicat în declarațiile de avere, la capitolul bunuri imobile, un apartament de 56 m.p., dobândit în 1994, și 1/2 cotă-parte dintr-un teren intravilan de 6 ari, cumpărat în 2007. În declarația pentru 2019 Demcenco a indicat că deține în proprietate un autoturism Audi, fabricat în 2009 și achiziționat în 2019, o mașină de teren Chevrolet Tahoe, produsă în 2006, și o motocicletă din 1975.

În 2019, directorul adjunct de la ANP a ridicat un salariu de 254,6 mii de lei, adică peste 21 de mii de lei lunar. La acești bani se adaugă și pensia de 112,4 mii de lei, echivalentul a 9300 de lei pe lună.

Soția, care apare în declarația lui Serghei Demcenco ca fiind angajată la Agenția Servicii Publice, a avut anul trecut un salariu lunar de cca 11 mii de lei.

Totodată, în 2019, soții Demcenco au primit „donații de la rude” în valoare de 10 mii de euro. Și în anii precedenți rudele au fost darnice cu familia lui Serghei Demcenco. Din 2014, pe parcursul a șase ani consecutiv, Demcenco a indicat în declarațiile de avere că a primit donații de la rude, suma totală ridicându-se la 60 de mii de euro. Demnitarul nu a indicat însă și gradul de rudenie cu persoana sau persoanele care-i donează cu regularitate mii de euro anual. 

Declarațiile de avere depuse de Serghei Demcenco pot fi văzute aici: 2014, 2015, 2016, 2017, 2018, 2019.

Vinovat pentru admiterea conflictului de interese, dar nepedepsit

Printr-o hotărâre a Judecătoriei Chișinău din 27 martie, curent, publicată pe 7 mai pe portalul instanțelor, șeful adjunct al ANP a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției privind „nedeclararea conflictului de interese de către persoana care activează în cadrul unei organizații publice”. Mai exact, potrivit ordonanței care a stat la baza pornirii procesului contravențional, Serghei Demcenco, fiind director adjunct al ANP, „a exercitat presiuni asupra lui Mîrzac Sergiu pentru ca ultimul, în perioada decembrie 2018 – ianuarie 2019, să desfășoare concursul, formal, de promovare în funcția de șef al secției logistică și administrare a Penitenciarului nr. 8 Bender a angajatului ANP Papca Mihail”, nepotul lui Demcenco de pe soră. Procurorul de caz a invocat faptul că, potrivit legii, Demcenco era „obligat să informeze Autoritatea Naţională de Integritate (ANI) imediat, dar nu mai târziu de 3 zile de la data constatării, despre orice situație de conflict de interese real în care se află”. 

Cauza contravențională în care figura Serghei Demcenco a fost expediată spre examinare în instanța de judecată pe 22 noiembrie 2019, însă o hotărâre pe această cauză a fost emisă abia pe 27 martie 2020.

Deși instanța a stabilit că „vinovăția lui Demcenco Serghei a fost pe deplin probată”, procesul contravențional de acuzare a lui Serghei Demcenco a fost încetat în legătură cu survenirea prescripției tragerii la răspundere contravențională. În motivarea deciziei se constată că Demcenco a comis fapta la 18 ianuarie 2019, iar termenul de tragere la răspundere contravențională de un an a expirat la 18 ianuarie 2020. Astfel, deși a fost declarat vinovat, șeful adjunct al ANP a scăpat de pedeapsa contravențională, întrucât hotărârea de judecată a fost emisă mai târziu de un an de la comiterea faptei.

Recent, Serghei Demcenco a fost subiectul unui control efectuat de Inspectoratul de integritate al ANI. Controlul a fost pornit în baza unor sesizări în care se spunea că, în paralel cu funcția publică, Demcenco ar fi administrat două firme, lucru interzis de lege. Printr-un act de constatare din 6 februarie 2020, inspectorul de integritate de la ANI a stabilit că informațiile din sesizări nu s-au adeverit, iar procedura de control în privința lui Demcenco a fost încetată.

Maltratare cu implicarea lui Demcenco, soldată cu un dosar pierdut de R. Moldova la CtEDO

Numele lui Serghei Demcenco figurează și într-o cauză penală, mai veche, care s-a soldat cu o condamnare a R. Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO). Faptele imputate lui Demcenco își au originea în decembrie 2004, pe când acesta activa în cadrul MAI.

Mai exact, Demcenco era acuzat că, împreună cu un alt coleg polițist, l-au maltratat chiar în sediul MAI pe cetățeanul Dumitru Breabin, pentru a-l determina să recunoască falsificarea unor documente cu privire la vânzarea-cumpărarea unui apartament în Chişinău. 

Conform declarațiilor victimei și ale martorilor, declarații ce se regăsesc în hotărârea CtEDO din 7 aprilie 2009, Demcenco și colegul său polițist l-au bătut pe Breabin cu bastonul din cauciuc, aplicându-i lovituri inclusiv în cap. Conform rapoartelor de examinare medico-legală, victima s-a ales cu diverse leziuni corporale, traumatism la cap și surditate post-traumatică la urechea dreaptă.

„Potrivit legislației naţionale, vătămarea cauzată reclamantului a dus la o pierdere a capacității de muncă cu 25%”, se spune în hotărârea CtEDO.

Dosarul lui Dumitru Breabin a ajuns la CtEDO, după ce procurorii moldoveni i-au respins de câteva ori plângerile și au ignorat declarațiile celor doi martori care l-au văzut pe Breabin imediat după ce a fost bătut în sediul MAI. Ulterior, refuzurile procurorilor de a începe urmărirea penală au fost menținute și de instanțele de judecată, ceea ce a făcut posibilă adresarea la CtEDO. „Curtea a constatat numeroase deficiențe grave în cadrul investigației efectuate de către autorităţile naţionale”, se spune în hotărârea CtEDO.

În urma constatării încălcării drepturilor și libertăților petiționarului, CtEDO i-a admis plângerea împotriva R. Moldova și a dispus ca statul să-i achite 200 de euro drept cheltuieli pentru tratamentul leziunilor cauzate în urma maltratării la care a fost supus, 25 de mii de euro „cu titlu de prejudiciul moral, pentru durerile fizice grave suferite în urma maltratării și pentru faptul că și-a pierdut în totalitate auzul la urechea dreaptă” și 3 500 de euro pentru costuri și cheltuieli legate de plângerea la CtEDO. În total, potrivit hotărârii CtEDO, statul urma să-i achite lui Breabin 28 700 de euro.

„Dezgustul e mare și nu se prea vede capătul”

În vederea executării hotărârii CtEDO, pe 7 decembrie 2009, procurorul general adjunct de atunci, Igor Serbinov, a emis o ordonanță privind pornirea urmăririi penale în privința lui Serghei Demcenco.

Ulterior, Demcenco a depus plângere în instanță, solicitând declararea nulității ordonanței în care era vizat, ceea ce a și obținut în prima instanță, la 10 aprilie 2015. Procurorul a contestat decizia de anulare a ordonanței, iar dosarul a ajuns, într-un final, la Curtea Supremă de Justiție, care, în mai 2016, a decis irevocabil anularea ordonanței de pornire a urmăririi penale a lui Demcenco. Astfel, dosarul de maltratare a lui Dumitru Breabin în sediul MAI s-a încheiat după aproape 12 ani, fără ca cineva să fie pedepsit.

ZdG l-a găsit pe Dumitru Breabin, bărbatul bătut în sediul MAI de către Demcenco și colegul lui polițist. Victima ne-a povestit despre experiența sa cu sistemul de justiție din R. Moldova și despre felul în care CtEDO i-a dat dreptate în dosarul împotriva statului.

„Am depus plângere la Procuratură. Procedura s-a tărăgănat vreo trei ani. Eu mergeam singur și întrebam: – Ce-i cu plângerea mea? – Dar ce? Nu ați primit acasă? – Nu, n-am primit nimic. Și-mi dădea un răspuns din cancelarie, din arhivă. Apoi eu depuneam altă plângere și așa s-a tărăgănat până-n 2009. Și atunci am înaintat dosarul la CtEDO. A decurs foarte repede, o jumătate de an, practic. Foarte repede mi-au dat câștig de cauză. Sigur că mai întâi mi-au sugerat să mă împac cu statul R. Moldova. De la Ministerul Justiției au zis că: Ei, ce? Chiar te-au bătut așa de tare? Nu ne-am înțeles atunci și sigur că peste două luni a fost hotărârea definitivă care mi-a dat câștig de cauză”, susține Dumitru Breabin.

Bărbatul spune că a încasat de la stat pagubele morale și materiale indicate de CtEDO, iar peste 2-3 ani a fost chemat la Procuratura mun. Chișinău, unde i s-a spus că se mai fac verificări pentru ca persoanele care l-au bătut să poată fi trase la răspundere:

D.B.: Am fost, am depus iar mărturii, au fost examinate noi expertize pe cazul dat, pe mine, pe toate actele și, până la urmă, cazul a fost îngropat.
ZdG: Și cei care v-au bătut nu au mai fost pedepsiți…
D.B.: Nu, nu, nu. Nici nu au fost întrevederi, nici nu a fost tête-à-tête, să ne pună față-n față să discutăm dacă așa a fost sau n-a fost așa. Îi ăsta, ori nu-i ăsta. N-o mai fost nimic. 

Dumitru Breabin s-a arătat contrariat când a aflat că Serghei Demcenco ocupă în prezent o funcție de conducere în cadrul ANP. „Nu e de mirare pentru statul R. Moldova de astăzi. Cred că toți cunoaștem mai multe persoane care au săvârșit infracțiuni și sunt numiți în funcții înalte. Dezgustul e mare și nu se prea vede capătul, nu se schimbă nimic”, afirmă Dumitru Breabin.

Bănuit de intimidare și presiuni psihologice asupra unui subaltern

În prezent, șeful adjunct al ANP Serghei Demcenco are calitatea de bănuit într-o altă cauză penală de tortură. Conform informațiilor obținute de Ziarul de Gardă, cauza a fost pornită în noiembrie 2019 și se află în gestiunea procuraturii capitalei. Informația a fost confirmată de reprezentanții Procuraturii Generale.

„Este bănuit de acțiuni de intimidare și presiuni psihologice asupra unui subaltern care ar fi scos la iveală mai multe ilegalități admise în instituțiile de detenție”, se spune într-un răspuns al Procuraturii la solicitarea Ziarului de Gardă.

Fuga de microfonul ZdG 

Marți, 23 iunie, pentru a discuta cu Serghei Demcenco, am mers la adresa casei care, oficial, aparține mamei lui Serghei Demcenco, dar în care, de facto, locuiește demnitarul de la ANP.

Ajunși la fața locului, am constatat că accesul pe strada pe care se află casa este blocat de o barieră. Dintr-o cabină amenajată la intrarea pe strada plină cu case de lux a apărut un paznic, care, văzându-ne cu camera de filmat, ne-a întrebat ce vrem să facem și ne-a informat că acolo este un „sector privat”.

După aproximativ o oră de așteptare în fața barierei, în jurul orei 18, și-a făcut apariția și Serghei Demcenco, la volanul unui automobil Dacia Duster. Inițial acesta nu ne-a observat și și-a continuat drumul spre capătul străzii, acolo unde e situată casa sa.

Ne-am îndreptat și noi spre poarta lui Demcenco, în ciuda opoziției paznicului. Între timp, acționată de la o telecomandă, poarta casei lui Demcenco s-a deschis, iar acesta a coborât din mașină vorbind la telefon. Când a văzut că ne îndreptăm „dotați cu un microfon” spre el, a închis poarta din telecomandă, a urcat în grabă în mașină și a început a se deplasa înapoi.

Chiar dacă ne-am apropiat și am încercat să vorbim cu el, demnitarul a închis geamurile mașinii și a fugit de reporterii ZdG.

Întrebările rămase fără răspuns

După ce marți, 23 iunie, Serghei Demcenco a refuzat să discute cu noi, am încercat să-l contactăm din nou a doua zi, prin intermediul ofițerului de presă al ANP. Întrebările noastre, trimise prin email, au rămas însă și de această dată fără răspuns. Iată ce am fi vrut să-l întrebăm pe demnitar dacă nu ar fi fugit de microfonul ZdG:

— De ce nu indicați casa în care locuiți (str. Pajurii) în declarația cu privire la venituri și proprietăți? 
— Dat fiind faptul că imobilul în care locuiți este înscris oficial pe numele mamei dvs., Galina Demcenco, am vrea să ne comunicați care au fost sursele de venit ale dânsei și tatălui dvs. pentru achiziționarea terenului și construcția casei?
— Mama dvs. mai deține un apartament pe str. Sucevița. Din ce surse financiare a fost cumpărat și cine folosește în prezent acel apartament?
— Din 2014 și până în prezent, în fiecare an, ați primit donații de la rude. În total, suma donațiilor primite este de 60 de mii de euro. Cine sunt aceste rude care v-au donat bani? Care sunt sursele lor de venit?
—Recent Judecătoria Chișinău a stabilit că dvs. ați admis un conflict de interese. În hotărâre se spune că ați făcut presiuni asupra lui Sergiu Mîrzac, astfel încât nepotul dvs., Mihail Papca, să fie angajat la Penitenciarului nr. 8 Bender. Care e poziția dvs. cu referire  la acest caz?
— În 2009, R. Moldova a fost condamnată la CtEDO în cazul lui Dumitru Breabin, care acuza că a fost maltratat de dvs. și un coleg de-al dvs., tot polițist, chiar în sediul MAI, în decembrie 2004. Care este punctul dvs. de vedere în privința acestui caz? Nu aveți ceva să vă autoreproșați, ca să spunem așa, pentru că acest caz, cu implicarea dvs., a dus la o condamnare a R. Moldova la CtEDO?
— Mașina cu care ați venit acasă, Dacia Duster, C SG 149, este de serviciu? E legal să o folosiți pentru deplasarea spre și de la serviciu?