Pensiile deputaţilor – de patru ori mai mari decât ale altor cetăţeni

În R. Moldova, 73% din persoanele pensionate pentru limita de vârstă trăiesc sub limita minimului de existenţă (1566 de lei), iar pensiile mai mici de această sumă nu le oferă decât o singură opţiune – să lucreze şi după pensionare. Pe de altă parte, deputaţii pensionari care au salarii de zeci de mii de lei, indemnizaţii şi alocaţii de stat, sunt asiguraţi de stat cu o pensie medie de 4 ori mai mare.

La început de 2018, în R. Moldova, erau înregistrate 533 de mii de persoane pensionate pentru limita de vârstă, iar 73% dintre acestea au o pensie mai mică decât minimul de existenţă, care este în prezent de 1566 de lei. Ca să-şi asigure venituri suficiente pentru supravieţuire, aproximativ 70 de mii de pensionari continuau să lucreze la început de 2017, arată datele Biroului Naţional de Statistică, iar întrucât numărul pensionarilor s-a majorat în decurs de un an, continuă să crească şi numărul pensionarilor care muncesc.

Pensionată de la locul de muncă

Larisa Slivciuc este una dintre miile de pensionari din R. Moldova care a continuat să lucreze şi după ce a ieşit la pensie, în 2012, întrucât cei 1234 de lei, calculaţi de stat pentru 36 de ani de muncă, nu-i acopereau cheltuielile. Pensionara, în vârstă de 62 de ani, activa până acum o lună în calitate de casieră de bagaje la „Gara Sud-Vest” din Chişinău.

În 2017, a intrat în vigoare o lege nouă care presupune modificări în Codul Muncii. Aceasta stipulează că, în cazul în care salariaţii au ieşit la pensie, angajatorul decide dacă prelungeşte sau nu contractul individual de muncă cu aceştia. Noile modificări îi oferă angajatorului dreptul de a disponibiliza salariaţii care au statut de pensionar pentru limita de vârstă.

„Pensionarii trebuie eliberaţi, să aducem tineretul de la Europa”

La început de ianuarie, Ştefan Vieru, administratorul ÎS „Gările şi Staţiile Auto”, a semnat un ordin de disponibilizare din funcţie a Larisei Slivciuc pe motiv că este pensionară.

„Mi s-a spus că pensionarii trebuie eliberaţi, să aducem tineretul de la Europa, da’ eu i-am răspuns: oare la un salariu de-al meu, de 2700 de lei, va veni un tânăr din Europa care primeşte peste o mie de euro?”, spune Larisa, precizând că este gata să renunţe şi la pensie, doar să i se ofere posibilitatea de a lucra în continuare. „Tot mai bine mă descurc cu trei mii de lei, decât cu o mie”, zice pensionara.

Larisa Slivciuc spune că, cel mai mult, este indignată de faptul că funcţionarii publici, deputaţii sau judecătorii, deşi au salarii ce le permit o viaţă decentă, continuă să activeze şi după pensionare, fără vreun risc de a fi daţi afară ca şi în cazul altor cetăţeni. „Vreau să depun o plângere la toţi deputaţii din Parlament, deoarece nu s-au gândit că pensionarii trăiesc cu 1200 de lei. Eu ştiu că, în toate organizaţiile, şi în judecătorii şi în Parlament, lucrează pensionari, da’ ei încep reforma de la mine?”, se întreabă pensionara Slivciuc.

După o întrevedere cu secretarul ministrului Economiei, Chiril Gaburici, şi o negociere telefonică cu administratorul Ştefan Vieru, Larisei Slivciuc i s-a promis că-i va fi oferit un loc de muncă la Gara Centrală.

Printre deputaţii pensionari din Parlamentul de legislatura a XX-a nu există niciun parlamentar care ar avea o pensie anuală mai mică de 25 de mii de lei. ZdG a analizat declaraţiile de venit ale acestora din perioada 2015-2016 şi vă prezintă valoarea pensiilor şi a indemnizaţiilor deputaţilor, pe lângă salariile de zeci de mii de lei.

Pensiile deputaţilor PDM

Cei mai mulţi pensionari în actualul Parlament sunt în fracţiunea Partidului Democrat din Moldova (PDM), care numără 42 de membri. Din partidul de guvernământ fac parte 8 legislatori care s-au pensionat.

Dumitru Diacov are 66 de ani şi activează în Parlamentul R. Moldova de 24 de ani, după ce a fost ales deputat pe listele Partidului Democrat Agrar din Moldova, iar în perioada 2000-2009 a ocupat funcţia de preşedinte al PDM. La etapa actuală, Diacov este preşedintele de onoare al PDM şi a declarat, în 2015, un salariu de peste 162 mii de lei, o pensie de aproape 97 de mii şi 11 mii – indemnizaţie din Parlament. În decurs de un an, pensia deputatului a fost majorată cu 6077 de lei, iar în 2016 Diacov declara o pensie de aproape 103 mii de lei şi o indemnizaţie mai mare cu trei mii de lei.

Vladimir Hotineanu, 68 de ani, a devenit deputat în 2009 pe lista Partidului Liberal Democrat (PLDM), după care a fost ales ministru al Sănătăţii, ocupând acest fotoliu până la demisia Guvernului Filat, în 2011. În 2015, Hotineanu a obţinut un salariu de aproximativ 162 de mii de lei din funcţia de deputat, o pensie de aproape 72 de mii de lei, indemnizaţii de 13 mii şi alocaţii de peste şapte mii de lei. A activat ca deputat pe listele PLDM până în 2016, iar după ce şi-a acordat votul pentru învestirea Guvernului Filip, a fost exclus din partid.

În 2016, Hotineanu a indicat o pensie mai mică cu patru mii de lei şi nu a mai indicat nicio indemnizaţie de la Parlament. În 2016-2017, Vladimir Hotineanu a fost deputat neafiliat, iar în aprilie 2017 a aderat la fracţiunea PDM.

Din 2009, Petru Porcescu, 65 de ani, ocupă funcţia de deputat, fiind membru al fracţiunii PCRM, iar în perioada 2015-2017 – deputat neafiliat. Porcescu declara, în 2015, un salariu de peste 141 de mii de lei, o pensie de 78 de mii şi o indemnizaţie de 59 de mii de lei. În 2016, salariul deputatului s-a majorat cu 10 mii, pensia cu 4800 de lei, iar indemnizaţia cu peste opt mii de lei. În martie 2017, Porcescu a aderat la fracţiunea parlamentară a PDM.

Galina Balmoş, 56 de ani, este deputată din 2009, fiind membră a fracţiunii Partidului Comuniştilor până în 2015. În perioada 2015-2017, este deputată neafiliată. Balmoş a declarat, în 2015, un salariu de 151 de mii de lei, o pensie de peste 30 de mii de lei şi o indemnizaţie de 59 de mii de lei.

În martie 2017, fosta comunistă a aderat la fracţiunea PDM, iar în declaraţia de avere din 2016 indică o pensie de 104 mii de lei şi o indemnizaţie de aproape 67 de mii de lei.

Lidia Lupu, 64 de ani, fostă membră a fracţiunii Partidului Socialiştilor în 2014-2015 şi deputată neafiliată în 2015-2016.

În 2015, parlamentara declara un salariu de aproximativ 141 mii de lei şi cea mai mică pensie pentru limita de vârstă din Parlament – de 25 de mii de lei, plus o indemnizaţie de peste 58 de mii de lei.

În martie 2016, Lupu a aderat la fracţiunea PDM, iar în declaraţia de avere indica deja o pensie de 55 de mii de lei, plată compensatorie din Parlament de 67 de mii şi o indemnizaţie de peste două mii de lei.

Boris Golovin, 62 de ani, fost comunist, în prezent membru al PDM, a primit în 2015 un salariu 139 de mii de lei, o pensie de peste 32 de mii de lei şi indemnizaţii în valoare de peste 58 de mii. În 2016, salariul democratului a crescut cu 10 mii de lei, pensia cu patru mii, iar indemnizaţia cu opt mii de lei.

Valentina Stratan, 55 de ani, a fost aleasă deputată pe listele PDM în 2005, iar în 2008 – vicepreşedintă a partidului.

În 2015, Stratan a declarat peste 150 de mii de mii de lei salariu de deputat, aproape 40 de mii din activitatea de cercetător ştiinţific la Institutul Oncologic şi o pensie de 92 de mii de lei pentru accident la locul de muncă. În 2016, Stratan a declarat un salariu de deputat de aproape 120 de mii de lei şi o majorare a pensiei pentru accident la locul de muncă cu cinci mii lei.

Pensiile deputaţilor PSRM

Din fracţiunea parlamentară a socialiştilor fac parte şapte pensionari, doi dintre care au fost acreditaţi ca ambasadori în R. Belarus şi în Federaţia Rusă.

Eduard Smirnov, 78 de ani, cel mai vârstnic deputat din Parlament, este membru al Partidului Socialiştilor (PSRM) din 1997. Anterior, până la venirea lui Igor Dodon în partid, în 2011, a fost preşedintele formaţiunii. Smirnov a declarat în 2015 un salariu de aproape 193 de mii de lei şi o pensie aproximativă de 40 de mii de lei. În 2016, bugetul deputatului a crescut cu aproximativ cinci mii de lei din majorarea pensiei şi 67 de mii din indemnizaţie.

Zinaida Greceanîi, 62 de ani, preşedinta PSRM, declară un salariu de peste 161 de mii de lei, o pensie de 111 mii de lei, o indemnizaţie de 23 de mii de lei şi o alocaţie de stat de 5500 de lei. În 2016, pensia Zinaidei Greceanîi a fost majorată cu peste şapte mii de lei, alocaţia cu 500 de lei, iar indemnizaţia a scăzut cu nouă mii de lei, în raport cu anul trecut.

Anatolie Labuneţ, PSRM, 61 de ani. Pe lângă salariul de deputat în valoare de 140 de mii de lei, mai primeşte o pensie de peste 37 de mii de lei pe an. În 2016, Labuneţ a avut o majorare de salariu cu aproape 50 de mii de lei, şi de pensie cu cinci mii de lei.

Oleg Lipskii, PSRM, 57 de ani, indica pentru 2015 un salariu de 140 de mii de lei şi o pensie de aproape patru mii de lei, deşi în 2014 pensia acestuia a fost de peste 20 de mii de lei. În 2016, salariul deputatului a crescut cu peste nouă mii de lei, iar valoarea indemnizaţiei primite a constituit 67 mii de lei. În declaraţia de avere din 2016 nu era indicat ca Lipskii să fi primit vreo pensie.

Deşi Elena Hrenova, deputată PSRM, are 68 de ani şi este deja la pensie. Pe lângă un salariu de peste 140 de mii de lei, indemnizaţie şi premii în valoare de peste 58 de mii de lei, nici în declaraţia de venit din 2015, nici în cele din anii precedenţi nu este indicată suma pensiei primite. În 2016, Hrenova a primit un salariu cu 10 mii de lei şi o indemnizaţie cu opt mii de lei mai mare.

Fost deputat PSRM şi consilier prezidenţial, actualul ambasador al R. Moldova în Federaţia Rusă, Andrei Neguţa, 65 de ani, a declarat în 2015 un venit de 188 de mii de lei şi o pensie de 57 de mii de lei. În 2016, pensia deputatului a fost majorată cu patru mii de lei şi i s-a mai acordat o indemnizaţie de peste 66 de mii.

Şi fostul deputat din partea PSRM Victor Sorocean, 69 de ani, actualul ambasador al R. Moldova în R. Belarus, declara în 2015 o pensie de 34 mii de lei pe lângă salariul de deputat de peste 238 de mii de lei. În 2016, Sorocean a declarat o pensie mai mare cu aproape 2500 de lei, salariu cu 16 mii de lei şi o indemnizaţie de aproape 40 de mii de lei.

Pensiile deputaţilor PCRM

Patru dintre actualii şase deputaţi ai fracţiunii parlamentare a Partidului Comuniştilor sunt pensionari.

Lider printre deputaţii cu cele mai mari pensii este Vladimir Voronin, 76 de ani. Preşedintele Partidului Comuniştilor (PCRM) a declarat în 2015 un salariu de aproape 108 mii de lei, pensie de aproape 140 de mii de lei şi o indemnizaţie în valoare de peste 42 de mii de lei. În declaraţia de avere şi interese din 2016, se arată că salariul şi pensia nu au fost majorate, în schimb Voronin a încasat o indemnizaţie cu 20 de mii de lei mai mare decât în anul precedent.

Oleg Reidman, 65 de ani, deputat PCRM, a indicat, pe lângă un salariu de 153 de mii, o pensie anuală de aproape 60 de mii de lei, indemnizaţie de 60 de mii de lei şi o alocaţie de 600 de lei. În 2016, Reidman a avut un salariu de peste 186 de mii de lei şi o majorare a pensiei cu aproape patru mii de lei, fără să fie menţionate indemnizaţii sau alocaţii.

Maria Postoico, 67 de ani, a obţinut pentru funcţia de deputat PCRM un salariu de 150 de mii de lei şi peste 111 mii de lei proveniţi din pensie şi indemnizaţie. În 2016, Postoico a primit o pensie mai mare cu 7344 de lei.

Vasili Panciuc, 69 de ani, fost deputat PCRM, a acumulat un salariu de aproape 140 de mii de lei, pensie de 84 de mii de lei şi indemnizaţii în valoare de peste 60 de mii din Parlament şi de la Primăria Bălţi. În 2016, Panciuc a avut un salariu mai mare cu aproximativ 76 de mii de lei şi o pensie – cu 4153 de lei, dar fără indemnizaţii din Parlament. În noiembrie 2017, Panciuc şi-a depus mandatul de deputat, fiind înlocuit de Alla Mironic.

Alla Mironic, 77 de ani, deputată PCRM, declara în 2014 un salariu de peste 165 de mii de lei şi o pensie de peste 42 de mii de lei. Declaraţiile de avere pentru următorii ani nu au fost făcute publice pe site-ul Agenţiei de Integritate.

Câte un deputat pensionar în PL şi PLDM şi niciunul în PPEM

Cei mai puţini pensionari sunt în fracţiunile Partidului Liberal (PL) şi Partidului Liberal Democrat (PLDM).

Din cei nouă membri ai fracţiunii parlamentare a PL, doar Mihai Ghimpu, 66 de ani, are o pensie pentru limita de vârstă. Astfel, acesta indică în declaraţia de venit, pe lângă un salariu de 141 de mii de lei, o pensie anuală de aproape 66 de mii de lei, o indemnizaţie din Parlament de aproape 12 mii de lei şi o alocaţie pentru distincţia de stat de şase mii de lei. În 2016, a primit o pensie şi o indemnizaţie mai mare cu peste două mii de lei, dar şi alocaţia de şase mii de lei, care a rămas neschimbată.

Maria Ciobanu, 64 de ani, deputată din fracţiunea PLDM, a declarat un salariu de aproximativ 147 mii de lei, o pensie de peste 54 de mii de lei şi indemnizaţii de peste 11 mii. În 2016, pensia deputatei a crescut cu aproape cinci mii de lei.

În Grupul Parlamentar Popular European, format din nouă deputaţi, niciun membru deputat nu este pensionat pentru limita de vârstă.

Reforma pensiei avantajează inclusiv deputaţii

Până la 1 iulie 2017, persoanele s-au pensionat în condiţiile vechi, femeile – la 57 de ani, iar bărbaţii – la 62 de ani. De la 1 ianuarie 2017, odată cu reformarea sistemului de pensii, anual, vârsta de pensionare pentru femei se va majora cu jumătate de an, astfel încât, până în 2028, şi femeile, şi bărbaţii să fie pensionaţi la aceeaşi vârstă – 63 de ani, iar stagiul complet de muncă al femeilor să crească de la 30 la 34 de ani până în 2024.

Aceeaşi reformă stabileşte că persoanele care au un stagiu complet de muncă pot solicita stabilirea unei pensii anticipate, cu cel mult trei ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, fapt ce ar explica de ce unii deputaţi din Parlament primesc o pensie fără să fi ajuns la vârsta de 57 sau 63 de ani.

Legislaţia R. Moldova nu presupune recalcularea pensiei pentru anii lucraţi după pensionare

S-a votat pentru majorarea vârstei de pensionare, s-a votat pentru pensie anticipată, dar nu s-a votat pentru recalcularea pensiei în temeiul anilor lucraţi după pensionare.

„Legislaţia R. Moldova nu presupune recalcularea pensiei pentru anii munciţi de pensionari. Cred că suntem singura ţară ce nu permite recalculul pentru pensionarii care muncesc. Acest lucru, din perspectiva mea, e o mare problemă. Oamenii s-au pensionat, lor li s-a calculat valoarea pensiei, ei continuă să lucreze cinci sau şapte ani după vârsta de pensionare pentru că pensia este prea mică. Oamenii sunt determinaţi să muncească, iar statul nu le dă înapoi niciun ban”, spune Veronica Sandu, expertă în politici sociale a Centrului Analitic Independent „Expert-Group”.

Acelaşi lucru ni l-a confirmat şi reprezentanta Casei Naţionale de Asigurări Sociale (CNAS), Valentina Fedosenco, precizând că persoanele pensionate în anul 2017 și mai târziu pot cere o recalculare a pensiei o dată la doi ani, iar în funcţie de sursele bugetului de stat, pensia poate fi mărită.

Prin urmare, această recalculare a pensiilor o dată la doi ani este aplicabilă doar în cazul persoanelor care au ieșit la pensie după 2017, când a avut loc reformarea sistemului de pensii, dar nu și în cazul cetățenilor pensionați din 1999 până în 2017. Astfel, persoanele care au ieșit la pensie în 2017, pot cere o recalculare în 2019, iar corespunzător, cei pensionați în 2018 – vor cere recalcularea în 2020. Totodată, legislaţia nu prevede recalcularea pensiei în baza anilor lucraţi după vârsta limită de pensionare. Conform legislaţiei, pensionarul care continuă să lucreze are dreptul şi la pensie, şi la salariu.

Potrivit datelor oferite de CNAS, în R. Moldova sunt 260 de actuali şi foşti deputaţi care beneficiază de o pensie pentru limita de vârstă. Pensia medie a deputaţilor – 7193 de lei – este de patru ori mai mare decât valoarea pensiei medii a celorlalţi cetăţeni, care ajunge la 1456 de lei.

***

Indemnizaţia reprezintă o sumă de bani oferită în afara salariului şi a pensiei pentru diferite prestaţii sociale, de exemplu: să acopere cheltuielile făcute de un angajat în scopul îndeplinirii unei sarcini de serviciu, ca despăgubire pentru un prejudiciu, indemnizaţie de concediu, indemnizaţie unică la naşterea copilului, indemnizaţia de creştere a copilului până la vârsta de 3 ani, pentru integrare sau reintegrare profesională, incapacitatea temporară de muncă, în caz de deces al ambilor părinţi.

***

Alocaţia de stat la fel este un ajutor bănesc, fiind achitată lunar sau o singură dată persoanelor care nu îndeplinesc condiţiile pentru obţinerea dreptului la pensie, persoanelor invalide, persoanelor vâstnice care au atins vârsta standard de pensionare, dar nu au acumulat stagiul de cotizare necesar pentru stabilirea pensiei pentru limita de vârstă şi copiilor care au pierdut întreţinătorul. Totodată, se mai acordă alocaţii nominale pentru merite deosebite faţă de stat.

Citiți și:

Pensiile privilegiate ale judecătorilor: o pensie cât zece

Pensionar în R. Moldova: condamnat la sărăcie sau la luptă pentru supraviețuire