Miniştri de lux

Cine sunt, ce venituri declară și în ce imobile locuiesc noii membri ai Cabinetului de miniștri.

Noii miniștri din Guvernul Filip locuiesc în imobile de lux, pe care le declară în actele de avere depuse la Autoritatea Națională de Integritate. Silvia Radu și soțul său, Virgiliu Radu, dețin în proprietate o casă impresionantă în sect. Buiucani al capitalei, cu o suprafață de 220,6 metri pătrați. Totodată, aceștia declară alte două apartamente, trei mașini și afaceri în domeniul agriculturii. Nicolae Ciubuc, proaspăt ministru al Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, trece în actul de avere un imobil din orășelul Durlești, cu o suprafață de 108,3 metri pătrați. Potrivit datelor de la Cadastru, casa aparține cumnatului său, Iurie Racoviță, despre care Nicolae Ciubuc a declarat anterior că este stabilit împreună cu familia sa de peste 12 ani în Italia. Familia Ciubuc locuiește în imobilul respectiv în baza unui contract de comodat. Noul ministru susține că nu deține în proprietate niciun automobil, dar conduce un BMW 525 în baza unui act de posesie.

CV-ul şi averea noului ministru al Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului

Nicolae Ciubuc, care de doi ani deține funcția de director al Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură (AIPA), este noul ministru al Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului. Se întâmplă la o săptămână după ce numele său a fost enunțat de Vladimir Plahotniuc drept noua propunere a PDM pentru funcția de ministru, în locul lui Liviu Volconovici. Candidatura lui Ciubuc, originar din localitatea de baștină a șefului statului, Sadova, raionul Călărași, nu a fost acceptată de Igor Dodon, pe motiv că asupra acestuia „planează dubii privind integritatea”. Nicolae Ciubuc susține că nu deține în proprietate casă, automobil sau afaceri.

Nicolae Ciubuc are 37 de ani. Acesta s-a născut la 13 decembrie 1980 în comuna Sadova, raionul Călărași. În prezent, mama sa, Ecaterina Ciubuc, este secretară a consiliului local din Sadova.

Potrivit CV-ului publicat pe pagina instituției, Nicolae Ciubuc a absolvit Facultatea de Drept de la Universitatea de Stat din Moldova în 2003. Un an mai târziu a obținut primul loc de muncă, cel de consultant în Direcția Juridică și Armonizare a Legislației din cadrul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare. După trei ani, în 2007, Ciubuc a devenit șef adjunct al direcției respective și președinte al Consiliului de administrație al întreprinderii de stat „Moldagroteh”. Un an mai târziu, este desemnat președinte al Consiliului de administrație a ÎS „Centrul de standardizare și experimentare a calității producției din conserve”. În 2009, își ia titlul de magistru în management public, iar în 2010 își încheie activitatea la Direcția din cadrul Ministerului Agriculturii și devine director adjunct la Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură, funcție pe care o exercită până în 2016, când este numit director interimar, apoi director cu drepturi depline al instituției, prin ordinul ex-ministrului Eduard Grama. Între timp, în 2014, acesta devine membru al Consiliului de administrație al SA „Franzeluța” și consilier local la Nisporeni din partea PLDM. În declarațiile de avere pentru ultimii ani, Nicolae Ciubuc raportează venituri și din calitatea de membru al Consiliului de administrație al ÎS „Centrul Informațional Agricol” .

„De jure” aparține mamei soției mele, dar „de facto” – fratelui soției și familiei acestuia

În octombrie 2014, fosta Comisie Națională de Integritate (CNI) a inițiat un control sub aspectul eventualei încălcări a regimului juridic al declarării veniturilor și proprietății de către Nicolae Ciubuc, pe atunci director adjunct al AIPA, după ce presa a scris că acesta locuia într-un imobil de lux din orășelul Durlești și conducea un automobil BMW, bunuri pe care nu le indica în declarația de avere.

Contactat de reporterii deschide.md, Ciubuc declara atunci că imobilul este al cumnatului său, care este plecat peste hotare și care l-a rugat să aibă grijă de casă cât aceasta este în construcție, iar BMW-ul este al unui vecin, care i l-a împrumutat pentru că nu are un automobil.

La 19 februarie 2015, CNI a decis clasarea cauzei deschise pe numele lui Ciubuc, „în legătură cu lipsa încălcării intenționate a regimului juridic al declarării veniturilor și proprietății”. CNI a luat decizia după ce a audiat explicațiile lui Ciubuc și pe motiv că „omisiunile admise în conținutul declarației depuse, în opinia Comisiei, sunt neesențiale și nu s-au produs cu rea-credință”.

„Din iulie 2014, am trecut să locuim, temporar, în locuința de la Durlești, care aparține „de jure” mamei soției mele, dar „de facto” aparținând fratelui soției și familiei acestuia, care muncesc de mai mult de 12 ani în Italia”, a fost explicația lui Ciubuc pentru CNI în privința imobilului care în 2014 era proprietatea soacrei sale.

„Recunosc că, în perioada campaniei electorale, m-am implicat activ, fiind deseori nevoit să merg în raioanele republicii, în afara orelor de program, sau concediu ordinar anual. Astfel, în condițiile în care nu dispun de o mașină proprie, am fost impus de situație să apelez la ajutorul mai multor prieteni sau rude, de la care împrumutam un mijloc sau altul de transport. Astfel, în perioada respectivă, puteam fi văzut și la volanul unui AUDI (Q5), care aparține cumnatei mele (sora soției mele), a unui Mercedes (E 200), care aparține tatălui meu, a unui alt Mercedes, care aparține fratelui soției mele, etc. Or, acest lucru nu presupune că aceste mijloace de transport îmi aparțin. Recunosc, m-am deplasat de câteva ori și cu această mașină (BMW – n.r.), fiindu-mi încredințată de bunii mei prieteni din copilărie”, susținea Ciubuc la început de 2015.

În ultima sa declarație de avere și interese, cea pentru 2017, Nicolae Ciubuc arată că locuiește în același imobil din Durlești, nu are în proprietate mașini și nu deține afaceri. Potrivit datelor de la Cadastru, în iunie 2018, proprietar al imobilului a devenit cumnatul său, Iurie Racoviță, în baza unui certificat de moștenitor. Casa de 108,3 metri pătrați, ar valora 678 073 de lei.

Actualul ministru declară că nu are în proprietate vreun automobil, dar că, din 2017, conduce, în baza unui act de posesie, un BMW 525, fabricat în 2006, care ar valora cinci mii de euro.

Din 2014, familia deține, la fel în baza unui act de posesie, un teren intravilan de 0.0607 ha, care ar valora 154 594 de lei.

În 2014, ofițerii MAI au făcut percheziții în biroul lui Ciubuc

Anul trecut, familia Ciubuc a avut venituri de 419 725 de lei. Suma este formată din salariul lui Nicolae Ciubuc la AIPA, care constituie, în mediu, câte 26 148 de lei lunar, dividente în valoare de 28 174 de lei de la „Franzeluța” SA, salariul, de 5 400 de lei, în calitate de membru al Consiliului de Administrație al ÎS „Centrul Informațional Agricol” și indemnizația de 5 500 de lei pentru funcția de consilier local de Nisporeni. Soția sa, Evelina Ciubuc, angajată la Centrul Național de Verificare și Certificare a Producției Vegetale și Solului, a contribuit la bugetul familiei cu un salariu de 67 775 de lei.

Familia Ciubuc are de restituit până în 2020 două datorii, una în valoare de două mii de euro și alta, de 150 000 de lei.

În 2014, Infotag a scris că Nicolae Ciubuc, pe atunci vicedirector la AIPA, ar fi fost bănuit într-un dosar deschis pe numele unui agent economic, suspectat de tentativă de sustragere a banilor publici în proporții deosebit de mari din Fondul de subvenționare a agriculturii. Ex-directorul AIPA, Petru Maleru, confirma atunci că, la 25 iulie 2014, ofițerii Secției investigare a fraudelor a Ministerului Afacerilor Interne au efectuat descinderi în biroul lui Nicolae Ciubuc și că au ridicat blocul logic al computerului de serviciu.

Ofițerul de presă al Procuraturii Anticorupție, Anastasia Mihălceanu, a precizat pentru ZdG că descinderile din vara anului 2014 au avut loc într-un dosar penal deschis de Procuratura Generală pe faptul acordării subvențiilor în agricultură de la stat.

„Deoarece AIPA refuza eliberarea dosarelor de acordare a subvențiilor, au fost autorizate percheziții în vederea efectuării controlului acordării subvențiilor către agenții economici”, a declarat Mihălceanu, precizând că încălcări nu au fost depistate, iar dosarul a fost clasat.

Portretul Silviei Radu, noua ministră a Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale

Fosta primară interimară de Chişinău şi ex-candidata „independentă” la şefia statului (2016) şi la fotoliul de edil al capitalei (2018), Silvia Radu, este noua ministră a Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale (MSMPS). Deşi, acum patru luni, aceasta declara că nu va accepta vreo funcţie în Guvernul Filip, astăzi Silvia Radu susţine că şi-a schimbat opinia după ce a fost „chemată” la discuţii de premier. Abordată de ZdG imediat după inaugurarea sa în noua funcţie, Silvia Radu nu a oferit răspunsuri explicite, fiind întrebată de ce PDM a investit anterior în promovarea imaginii sale şi de ce cetăţenii ar trebui să creadă acum, când are sprijinul partidului de la guvernare, că reprezintă interesele oamenilor şi nu pe cele ale formaţiunii care a propus-o în funcţie.

„M-a chemat domnul Filip şi mi-a explicat că şi-ar dori un manager cu experienţă în funcţia de ministru”, a fost explicaţia Silviei Radu, imediat după învestirea în funcţie, întrebată de ZdG de ce şi-a schimbat declaraţiile făcute în campania electorală pentru Primăria Chişinău, când afirma că este un candidat independent, care nu are în spate niciun partid politic, şi că nu va accepta o ofertă din partea actualei guvernări.

În aceeaşi campanie electorală, Silvia Radu declara că contracandidaţii săi, promovaţi de formaţiunile politice, nu ar ţinti o funcţie de conducere decât pentru a realiza interesele politice şi nu pe cele ale cetăţenilor. Întrebată de reporterul ZdG, de ce trebuie să credem astăzi, când are sprijinul partidului aflat la guvernare, că reprezintă interesele cetăţenilor şi nu pe cele ale formaţiunii care a propus-o în funcţie, Silvia Radu nu a avut un răspuns exact şi a invocat că ea nu este membră de partid.

„Eu nu sunt membră de partid şi nu am fost membră a niciunui partid, de aceea, cred eu că, chiar dacă aş fi fost membră de partid, aş fi promovat, în aceeaşi măsură, interesele cetăţenilor şi acest lucru a fost demonstrat nu prin vorbe, ci prin fapte, în activitatea mea administrativă la Primăria Chişinău. Este ceea ce vreţi dvs să credeţi, fiindcă eu cred în fapte şi nu în vorbe”, a declarat Silvia Radu, promovată masiv de televiziunile liderului Partidului Democrat din Moldova (PDM), Vladimir Plahotniuc, atât în campania electorală locală, cât şi în cea prezidenţială, dar şi în timpul aflării sale la conducerea capitalei.

ZdG: Anterior, aţi negat cu desăvârșire susţinerea holdingului media a PDM. Acum, în discuţii cu PDM, aţi discutat motivele pentru care v-a promovat imaginea în campanie şi în timpul aflării la Primărie?

Silvia Radu: Eu am discutat cu ei motivul pentru care ei s-au gândit la mine. Motivele au fost că am o experienţa managerială care poate aduce anumite schimbări spre bine la MSMPS.

Solicitată să numească cel puţin trei obiective, asumate de instituţia la conducerea căreia a ajuns în Planul de acţiuni ale MSMPS pentru 2018, Silvia Radu nu a putut să le enunţe.

„Eu cred că voi prezenta aceste trei priorităţi nu astăzi, fiindcă ele există aşa cum au fost formulate până acum. Eu vreau să am opinia mea asupra acestui subiect şi când o voi avea, o voi prezenta”, a răspuns Silvia Radu.

Drept replică pentru şeful statului, care a refuzat în mod repetat numirea sa în funcţie pe motiv că nu deţine experienţa necesară pentru a prelua conducerea unui asemenea minister, Silvia Radu a declarat că Igor Dodon a fi luat decizia respectivă pentru a nu fi considerat un preşedinte de decor.

„Există experienţe destul de multe în UE, când un manager e adus în fruntea unui minister. […] Mai mult ca atât, sunt convinsă că, la minister, sunt specialişti şi experţi care sunt foarte buni, care ştiu ce trebuie de făcut”, a menționat Radu, care nu a exclus că ar putea participa la alegerile parlamentare din februarie 2019.

15 ani la „Red Union Fenosa”

Silvia Radu are 45 de ani, fiind originară din oraşul Hânceşti. Ea a studiat la Universitatea din Navarra, Spania, la Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Drept şi cea de Limbi Străine, dar şi la Academia de Administraţie Publică de pe lângă Guvernul R. Moldova (Relaţii Internaţionale). În 1995 Radu a fost angajată în Departamentul Energetică, Resurse Energetice şi Combustibil al R. Moldova, iar între 1998 şi 2000 a activat la întreprinderea de stat Moldtranselectro. Şi-a început cariera la compania spaniolă Union Fenosa la 1 mai 2000. Iniţial, ea a fost secretar general în Consiliul de administraţie al celor trei companii ale Union Fenosa, iar ulterior a fost promovată în funcţia de director corporativ. Din noiembrie 2003 ajunge vicepreşedinte, iar în aprilie 2008 a fost numită preşedintă a „Gas Natural Fenosa”. Ea a părăsit preşedinţia companiei spaniole care livrează energie electrică pe teritoriul R. Moldova în noiembrie 2015. În perioada în care Silvia Radu a condus compania, preţurile la energia electrică s-au dublat. În 2016, Radu s-a lansat în cursa electorală pentru fotoliul de preşedinte drept candidat independent, dar a obținut doar 0,37% din sufragii. În noiembrie 2017, viceprimarul Nistor Grozavu a numit-o pe Silvia Radu primară generală interimară a capitalei, funcţie pe care a deținut-o până în aprilie curent, când s-a lansat în campania electorală. În primul tur de scrutin, Silvia Radu a acumulat 17,65% din voturi şi nu a reuşit să se califice în turul secund.

Patru imobile, trei maşini

Fosta administratoare a companiei „Red Union Fenosa” deţine, în Chişinău, cel puţin patru bunuri imobile. Datele de la Cadastru arată că Silvia Radu şi soţul său sunt proprietarii unei case de locuit impresionante pe str. Milano din sect. Buiucani, Chişinău, pe care au cumpărat-o în anul 2004. În 2005, la un an de la procurarea casei, soţii Radu devin proprietarii unui apartament în inima Chişinăului, pe bd. Ştefan Cel Mare şi Sfânt. În 2011, soţii Silvia şi Vergiliu Radu devin proprietarii unui spaţiu nelocativ pe str. Octavian Goga din sect. Râşcani, cu o suprafaţă de 42,5. m.p. În 2014, Silvia şi Vergiliu Radu mai cumpără un apartament, pe str. Serghei Lazo, într-un bloc în care deţin apartamente familiile Ghimpu şi Chirtoacă. Locuinţa are 138,9 metri pătraţi. Toate bunurile familiei Radu au fost puse în gaj de-a lungul anilor pentru credite de milioane de lei.

Conform declaraţiei de avere şi interese pentru 2017, familia Radu este proprietara a trei automobile: Audi A8, Volkswagen Passat şi Ford Transit. Soţii Radu deţin acţiuni şi cote părţi în cinci companii, cea mai importantă afacere fiind „Radu-Agro” SRL, cu activităţi în agricultură. În 2017, veniturile lor au fost însă modeste: Silvia Radu a declarat 13,2 mii de lei de la Primăria mun. Chişinău, iar soţul său, 44,9 mii de lei de la „Radu-Agro” SRL. Jurnal TV a scris însă că, în declaraţia de avere pentru 2017, Silvia Radu nu ar fi indicat alte două companii înregistrate în străinătate.

Din declaraţia cu privire la venituri şi proprietate pentru 2014-2015, depusă de Silvia Radu la CEC în 2016, când candida la funcţia de preşedinte, aflăm că aceasta a ridicat în acea perioadă, fiind preşedintă a „Gas Natural Fenosa”, un salariu de 10,3 milioane de lei. Tot atunci, Radu indica venituri de 2,7 milioane de lei obţinuţi din depuneri la instituţiile financiare, inclusiv de peste hotare, dar şi 3,1 milioane de lei proveniţi din pensie, indemnizaţii sau premii, dar şi faptul că deţinea, alături de soţul său, 14 conturi de card pe care se păstrau 33,6 mii de lei şi 184,9 mii de euro, echivalentul a peste 4 milioane de lei. Conform declaraţiei de avere şi interese pentru 2017, familia Radu mai păstrează în conturi bancare la o instituţie financiară din Spania doar 22 de mii de euro.

Numiri şi flori la Primărie

După ce a ajuns primară interimară de Chişinău, Radu a promis transparenţă în activitatea instituţiei şi a anunţat concursuri pentru mai multe funcţii importante din cadrul aparatului Primăriei şi întreprinderilor subordonate. La scurt timp însă l-a numit pe Vladimir Maiduc, cel mai generos sponsor al PDM în campania electorală din 2016, în funcţia de şef al Direcţiei administrative din cadrul Primăriei. Maiduc şi-a dat însă demisia la scurt timp după instalare în funcţie. Un alt fost poliţist, Eugeniu Axentiev, cu trecut controversat, a fost numit şef la Regia „Autosalubritate”, iar Olga Ursu, consiliera Silviei Radu, a fost desemnată câştigătoare a concursului pentru funcţia de şefă a Direcţiei generale finanţe a Primăriei Chişinău. În luna aprilie 2018, Silvia Radu a ajuns în mijlocul unui scandal, după ce pentru „Covorul” de flori instalat în faţa Catedralei, Primăria Chişinău a plătit aproape 2 milioane de lei.