Miliardele din împrumuturi și granturi în perioada guvernării PAS: acuzații, speculații și cifre

În perioada anilor 2021-2024, timp în care la guvernare s-a aflat Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), R. Moldova a semnat 41 de acorduri de împrumut, în sumă totală de circa 2,82 miliarde de euro, echivalentul a aproximativ 55 de miliarde de lei. În aceeași perioadă, bugetul statului a fost suplinit cu aproape 436 de milioane de euro din granturi nerambursabile, echivalentul a 8,47 miliarde de lei. 

„Nu-i așa de simplu să primești acești bani. Aceste finanțe nu se dau de la bănci din R. Moldova, acolo sunt instituții serioase, guverne ale altor state. Suma împrumuturilor acordate este una destul de mare pentru R. Moldova, dar și mai mare este gradul de încredere care i-a fost acordat țării”, constată analistul Viorel Chivriga, după ce a analizat împrumuturile contractate de stat și granturile primite în ultimii patru ani.

În aceeași perioadă, statul a achitat integral opt împrumuturi externe, contractate încă în anii ‘90 sau în perioada guvernării comuniste, fiind rambursate peste 4,5 miliarde de lei. Datele au fost furnizate de către Ministerul Finanțelor la solicitarea Ziarului de Gardă. 

Instituțiile și țările care au oferit R. Moldova bani cu împrumut în ultimii patru ani

Conform datelor furnizate de Ministerul Finanțelor (MF) ce au fost analizate de ZdG, care nu includ informația privind memorandumurile încheiate cu Fondul Monetar Internațional (FMI), cele mai multe acorduri de împrumut în perioada anilor 2021-2024, câte opt, au fost semnate cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD). 

BERD este instituția de la care R. Moldova a luat cei mai mulți bani cu împrumut –  circa 960,8 milioane de euro (18,6 miliarde de lei). Franța, prin intermediul Agenției Franceze pentru Dezvoltare, este țara care a oferit în această perioadă cele mai multe împrumuturi pentru R. Moldova – circa 180 de milioane de euro (3,5 miliarde de lei). 

Acordurile de împrumut semnate între R. Moldova și Banca Europeană de Investiții (BEI) ajung, cumulativ, la circa 581,7 milioane de euro (11,2 miliarde de lei). Cu Asociația Internațională pentru Dezvoltare, R. Moldova a încheiat acorduri de împrumut în valoare de circa 205,6 milioane de euro (3,9 miliarde de lei). Uniunea Europeană a oferit până la 31 decembrie 2024 împrumuturi de 120 de milioane de euro (2,3 miliarde de lei). 

Suma totală a creditelor obținute de la BIRD ajunge la puțin peste 450 de milioane de euro (8,7 miliarde de lei). Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB) a contribuit cu credite în valoare de circa 106 milioane de euro (2 miliarde de lei). 

Pe lângă Franța, alte câteva țări au oferit în perioada 2021-2024 credite R. Moldova: Polonia – 25 de milioane de euro, Japonia – 13,5 miliarde de yeni, echivalentul a circa 83,3 milioane de euro și Canada – 120 de milioane de dolari canadieni sau circa 7,67 milioane de euro.  

Proiectele și domeniile spre care au fost direcționați banii 

Datele analizate de ZdG arată că în perioada 2021-2024, creditele au fost obținute  pentru „suport bugetar” – 782 de milioane de euro (circa 15 miliarde de lei), dar și pentru implementarea mai multor proiecte:

• lupta împotriva consecințelor COVID-19 – 24,8 milioane de euro (480 de milioane de lei);
• investiții în infrastructura feroviară – 105,9 milioane de euro (2 miliarde de lei);
• investiții în domeniul energeticii și eficienței acesteia – 251 de milioane de euro (4,8 miliarde de lei);
• investiții în infrastructura rutieră – 598 de milioane de euro (11,6 miliarde de lei); 
• proiecte privind securitatea aprovizionării cu apă și sanitație – 44 de milioane de euro (854 de milioane de lei); 
• proiecte privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale – 300 de milioane de euro (5,8 miliarde de lei); suplimentar, a fost semnat un acord de împrumut în valoare de 165 de milioane de euro (3,2 miliarde de lei), termenul  limită de rambursare fiind 1 august 2025;
• proiecte pentru suportul întreprinderilor mici și mijlocii – 52,5 milioane de euro (1 miliard de lei);
• proiecte în domeniul deșeurilor solide – 25 de milioane de euro (485 de milioane de lei);
• proiecte în  domeniul agriculturii – 50,1 milioane de euro (970 de milioane de lei);
• proiecte în domeniul educației – 36,5 milioane de euro (700 de milioane de lei);
• proiecte în domeniul medicinei – 122 de milioane de euro (2,3 miliarde de lei);
• proiecte în domeniul locuințelor sociale – 20 de milioane de euro (388 de milioane de lei);
• proiect privind plantarea pădurilor – 200 de milioane de euro (3,88 miliarde de lei).

Granturile oferite R. Moldova în ultimii patru ani: Uniunea Europeană, principalul donator

În perioada 2021-2024, R. Moldova a beneficiat de opt granturi nerambursabile, toate fiind utilizate pentru „suport bugetar”. Valoarea totală a granturilor acordate R. Moldova ajunge la circa 436 de milioane de euro (8,47 miliarde de lei), conform datelor MF.  

Conform informațiilor analizate de ZdG, majoritatea granturilor au fost oferite țării noastre de către instituțiile Uniunii Europene. Cel mai mare grant, în valoare de 105 milioane de euro (2 miliarde de lei), a fost oferit de Comisia Europeană în octombrie 2023 pentru „consolidarea statului și rezilienței”. Tot Comisia Europeană a oferit un  grant în valoare de 75 de milioane de euro (1,45 miliarde de lei), în timp ce prin acordul de grant dintre R. Moldova și Uniunea Europeană privind asistența macro- financiară, semnat la 22 iunie 2022, s-au oferit țării noastre 30 de milioane de euro (580 de milioane de lei), iar în 2023, printr-un acord adițional, s-au oferit alte 45 de milioane de euro (873 de milioane de lei). În aceeași perioadă, Guvernul Germaniei a acordat un grant de 40 de milioane de euro (776 de milioane de lei) „pentru asigurarea securității energetice a populației”. 

Prin alte contracte de grant semnate între anii 2021-2024 cu Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD) și Asociația Internațională de Dezvoltare,  R. Moldova a mai beneficiat de granturi în sumă de circa 150 de milioane de dolari SUA (2,7 miliarde de lei). 

În ultimii patru ani au fost rambursate opt împrumuturi

MF a informat ZdG că în perioada 2021-2024 au fost achitate integral opt împrumuturi de stat externe, contractate anterior de R. Moldova. Astfel, în această perioadă au fost rambursate integral trei credite acordate în anii 1992-1994 de către Commodity Credit Corporation din SUA, în sumă de 39,6 milioane de dolari (710 milioane de lei la cursul din 2025). Totodată, a fost achitat integral un credit din 2006, contractat de la Guvernul Germaniei, în valoare de 16,2 milioane de euro (314 milioane de lei la cursul din 2025), precum și un alt împrumut din partea Guvernului Japoniei, reeșalonat în 2006, în sumă de 1,82 miliarde de yeni, echivalentul a circa 11,2 milioane de euro (217 milioane de lei la cursul din 2025).

MF a informat că a fost achitat integral și un alt credit, contractat în 2007 de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, în sumă de 17,5 milioane de euro, dar și un alt împrumut, care data din 2010, din partea Fondului Monetar Internațional (FMI), în sumă de 95 de  milioane DST (valuta virtuală utilizată de FMI pentru a înlocui standardul aurului). Cel mai mare și recent împrumut rambursat în perioada anilor 2021-2024 a fost cel acordat de România în 2015, în sumă de 150 de milioane de euro (2,9 miliarde de lei).  

Conform datelor furnizate de Ministerul Finanțelor și analizate de ZdG, suma totală a împrumuturilor rambursate în perioada anilor 2021-2024 a fost de 231,4 milioane de euro (4,48 miliarde de lei) și 95 de milioane DST.

Moldova se „îngloadă” în datorii: speculații sau fapte?

Subiectul creditelor și granturilor obținute de R. Moldova în ultimii patru ani este unul constant dezbătut în spațiul public. Mai mulți politicieni din opoziție acuză constant faptul că prin creditele contractate, R. Moldova s-ar „îndatora” excesiv, că țara se „îngloadă în datorii”, banii sunt „aruncați în vântul promisiunilor și strategiilor efemere”, iar „datoriile făcute de ei vor trebui să le achităm noi, copiii, nepoţii şi strănepoţii noştri”.

ZdG a prezentat cifrele privind creditele și granturile de care a beneficiat R. Moldova în ultimii patru ani (date furnizate de MF) expertului economic Viorel Chivriga. Acesta le-a analizat și consideră că autoritățile trebuie să „găsească metode de informare mai bune privind asistența externă pentru a preveni speculațiile”. 

Expert: „Pe lângă aspectul financiar, vorbim de credibilitate”

„R. Moldova se poziționează pe locul doi dintre statele ex-sovietice, în afară de cele baltice, după mărimea împrumuturilor și granturilor oferite care au fost accesate. Acesta e un indiciu foarte clar – pe lângă aspectul financiar, vorbim de credibilitate. Nu-i așa de simplu să primești acești bani. Aceste finanțe nu se dau de la bănci din R. Moldova, acolo sunt instituții serioase, guverne ale altor state. Suma împrumuturilor acordate este una destul de mare pentru R. Moldova, dar și mai mare este gradul de încredere care i-a fost acordat țării. Sunt unele sectoare în care sunt vizibile mari schimbări, și asta datorită finanțării care a venit în R. Moldova. De exemplu, drumurile naționale, locale – sunt schimbări foarte mari. Un alt sector este medicina – echipamente noi, medici care sunt motivați, spitale renovate, cu alte condiții”, precizează expertul Viorel Chivriga.

„În cazul granturilor, riscurile pentru finanțatori sunt mai mari în ceea ce privește finalitatea investițiilor”

Viorel Chivriga menționează că împrumuturile pentru R. Moldova contribuie la responsabilizarea investițiilor. „În cazul granturilor, riscurile pentru finanțatori sunt mai mari în ceea ce privește finalitatea investițiilor. În cazul împrumuturilor, în prima perioadă, cei care implementează proiectul pot fi monitorizați. Acest lucru nu schimbă doar prisma monetară și obiectul investițiilor, dar și calitatea acestuia”, susține analistul, care constată că în ultimii ani, R. Moldova a fost supusă mai multor crize, care au adus mai multe riscuri economice. 

„Am trecut prin pandemie, suntem la hotar cu o țară intrată în război foarte acid, presiuni asupra exportului, criza refugiaților, doi ani la rând cu secetă severă. Au loc schimbări tectonice și aici, fără ajutorul din partea donatorilor e foarte complicat să reziști. Să înțelegem că baza impozabilă a bugetului rămâne aceeași sau se reduce.  Guvernul nu o să recurgă la majorarea taxelor și impozitelor, asta e sinucidere, dar oamenii și companiile trebuie susținuți. Am unele întrebări privind situația cu calea ferată. Au fost alocate resurse mari financiare acestui sector, dar acesta nu că stagnează, dar se năruie. Aici, instituțiile responsabile trebuie să vină cu unele explicații și date cu privire la aceste investiții”, atenționează Viorel Chivriga. 

Radu Marian: fără finanțare externă va fi greu să ne dezvoltăm rapid și să ajungem să trăim după standardele Uniunii Europene

ZdG a solicitat și opinia deputatului PAS și președintelui Comisiei economie, buget și finanțe, Radu Marian referitor la necesitatea și mărimea împrumuturilor accesate de R. Moldova în ultimii ani

„În 3 ani ai guvernării actuale, suma finanțărilor externe valorificate a fost de aproape 8 ori mai mare decât în timpul a 8 ani de guvernare comunistă și de 4 ori mai mare decât pe timpul guvernării PD (2016-2018). În pofida minciunilor spuse de propagandiștii pro-Kremlin, banii din afară se folosesc în beneficiul cetățenilor. Asta o arată datele pe care le-am descris mai devreme și asta se vede cu ochiul liber — drumurile și școlile care se repară, cele peste 1100 de proiecte realizate de guvernarea actuală, inclusiv proiectele din Satul European, dar și suportul social pe care l-am oferit oamenilor în ultimii ani prin compensații și pensii majorate”, a precizat Marian.

Deputatul a menționat că R. Moldova nu trebuie să fie dependentă întotdeauna de granturi și credite externe.

„Trebuie să înțelegem cu toții că fără finanțare externă va fi greu să ne dezvoltăm rapid și să ajungem să trăim după standardele Uniunii Europene. Suntem o țară mică, fără resurse naturale, cum ar fi petrol, gaze naturale, pe care să le vindem altor state. Vă dau doar un exemplu – ca noi să reparăm toate drumurile din țară doar din fonduri interne, nouă ne-ar trebui 50 de ani. Nu cred că cineva are timp să aștepte 50 de ani ca să se bucure de drumuri europene. România, care astăzi ca dezvoltare a depășit deja Portugalia, a beneficiat din momentul aderării la Uniunea Europeană de 90 de miliarde de euro sub formă de grant, echivalentul a 16 bugete naționale anuale ale Republicii Moldova. Și efectele se văd, în două decenii, numărul de kilometri de autostradă construiți s-a majorat de zece ori – de la 113 km la începutul mileniului la peste 1000 km acum. Astfel de proiecte majore de infrastructură nu pot fi făcute fără suport extern”, a declatat Radu Marian.

Sprijin de 1,9 miliarde de euro pentru R. Moldova, aprobat de UE

La 11 martie 2025 a fost aprobat de către Uniunea Europeană „Mecanismul de reformă și creștere pentru R. Moldova” în valoare de circa 1,9 miliarde de euro. R. Moldova urmează să recepționeze o prefinanțare, în sumă de 315 milioane de euro, la sfârșitul lunii aprilie. 

Între 2025 și 2027, mecanismul va oferi R. Moldova acces la 1,885 miliarde de euro, din care până la 1,5 miliarde de euro – sub formă de împrumuturi concesionale. Mecanismul oferă, de asemenea, granturi în valoare de 520 de milioane de euro, din care 385 de milioane de euro sub formă de sprijin financiar nerambursabil și 135 de milioane de euro – sub formă de rezervă pentru aprovizionarea împrumuturilor, ce sunt reținute în bugetul UE ca garanție pentru investitori. 

Conform unor informații publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM), la finele trimestrului IV al anului 2024, principalul creditor al statului era Fondul Monetar Internațional, cu o pondere de 31,7% în totalul datoriei publice (1,3 miliarde de dolari), urmat de Grupul Băncii Mondiale cu 25,2% sau peste un miliard de dolari (în care datoria față de Asociația Internațională pentru Dezvoltare a constituit peste 793 de milioane de dolari și datoria față de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare – peste 292 de milioane de dolari), Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare cu 10,6% (455,69 de milioane de dolari) și Banca Europeană pentru Investiții cu 10,5% (453,45 de milioane de dolari). Cifrele vizează întreaga datorie externă a țării, nu doar cea acumulată în perioada 2021-2024.