Mărturii din dosarul fraudei bancare: „În fiecare lună îmi dădea 100 de dolari ca să fiu mereu disponibil la telefon”
Trei beneficiari „din acte” ai unor companii anchetate în dosarul fraudei bancare pentru că ar fi adus un prejudiciu de peste 550 de milioane de dolari Băncii de Economii, Băncii Sociale și Unibank, au făcut pentru prima dată declarații despre implicarea lor în „furtul miliardului”. Aceștia au povestit despre cum au ajuns să gestioneze companiile care au beneficiat de milioane de euro obținute în temeiul unor contracte de credit.
Fondatorii și administratorii a trei companii care apar și în raportul Kroll au declarat în fața judecătorilor că nu cunoșteau nimic despre schema în care erau implicați și că erau remunerați lunar cu 100 de dolari, pentru a-și pune semnătura pe mai multe acte. Pe rând, reprezentanții companiilor „Caritas Group”, „Provolirom” și „Dracard” au declarat în instanță că „nu știu pe ce semnam”, „nu știu câte contracte am semnat” sau „nu știu despre ce sume era vorba”.
Beneficiarii din acte a trei companii prin care au fost scoși miliarde de lei din cele trei bănci implicate în frauda bancară, reținuți de procurori în vara anului 2020, au fost audiați în instanță. Aceștia au depus mărturii în cadrul procesului de revizuire a dosarului în care Veaceslav Platon a fost condamnat anterior, definitiv și irevocabil, la 18 ani de închisoare pentru că ar fi obținut, prin scheme ilegale, aproximativ 1 miliard de lei de la BEM, în urma unor credite acordate pentru firme conduse de persoane interpuse.
„Îmi pare că prin internet am aflat că sunt director al acestei firme”
Pe urmele stăpânilor de miliarde, în 2015, ZdG a încercat să ia legătura cu Andrei Nirauța, conducătorul „Caritas Group”, una dintre companiile afiliate lui Ilan Șor, prin intermediul căreia au fost scoși bani din băncile falimentate. Compania își avea sediul pe str. Ismail 52, dar acolo, periodic, venea doar un oarecare Ghenadie, pentru a prelua corespondența, și nu șeful, Andrei Nirauța. Tot în 2015, ZdG a reușit să discute cu tatăl lui Andrei Nirauța, care povestea că fiul său avea probleme cu drogurile.
Cinci ani mai târziu, ZdG a reușit să discute cu Andrei Nirauța, cel care administra în acte „Caritas Group”, după o ședință de judecată în procedura de revizuire a dosarului lui Veaceslav Platon. Acesta ne-a spus că nu cunoștea vreo persoană pe nume Ghenadie și că nu știa că firma pe care o administra avea un oficiu. Mai mult ca atât, Nirauța afirmă că nu știa în ce era implicat în 2014 și că a aflat ulterior că prin intermediul său au fost luate credite mari de la bănci: „Îmi pare că prin internet eu am citit despre „Caritas Group” și am aflat că sunt director al acestei firme”.
În cadrul ședinței de judecată în procesul de revizuire a dosarului lui Platon, Andrei Nirauța a relatat că a ajuns să își pună semnătura pe mai multe acte, despre care nu avea cunoștință, și care, de fapt, erau contracte de credit, atunci când l-a cunoscut pe un oarecare Alexandru Boiarschi. Totul s-a întâmplat în 2014, perioadă în care Nirauța declară că era consumator activ de droguri, unul dintre motivele din care nu-și amintește toate aspectele. Toată munca consta în a fi „mereu disponibil la telefon” și a semna niște documente, povestește Andrei Nirauța, precizând că Alexandru Boiarschi este cel care i-a propus acest job. Pentru servicii, era remunerat lunar cu 100 de dolari cash.
„Boiarschi mă suna și mergeam cu el undeva și semnam niște documente. Nimeni nu mi-a explicat ce semnam. Eu nici nu vedeam ce semnez. Mergeam în oficiu și ei îmi spuneau unde să pun semnătura. Nu știam pentru cine lucrez”, a declarat Nirauța în instanță, precizând că nu știe câte contracte de credit a semnat.
„Eu nu știam nici despre credite, nu știam nimic”
Printre locațiile în care trebuia să meargă pentru a-și pune semnătura erau bănci comerciale, dar și o locație de pe str. Tighina 12, acolo unde își au sediul mai multe companii afiliate lui Ilan Șor, dar și sediul Partidul „Șor”: „Boiarschi m-a dus pe str. Tighina și acolo am văzut fotografia lui Șor, dar nu știu ce era acolo”.
Potrivit lui Nirauța, tot pe str. Tighina 12, l-a cunoscut și pe un oarecare Vladimir Mihailovici, al cărui nume complet nu îl cunoaște: „Vladimir Mihailovici este un bărbat în vârstă, acum e în scaun cu rotile. Cu el mă întâlneam lunar. El îmi dădea câte 100 de dolari. Înțelegeam că asta era pentru ca să fiu mereu disponibil la telefon”.
Foto: stiri.md
Andrei Nirauța le-a mai spus judecătorilor că Vladimir Mihailovici este cel care i-ar fi făcut legătura cu un avocat, care l-ar fi instruit: „Vladimir Mihailovici mi-a spus atunci să discut cu acest avocat, dar să nu spun la nimeni. Se afla pe str. Ismail, intersecție cu Ștefan cel Mare și Sfânt. Am fost la avocat în acest an. El mi-a spus să nu zic nimănui că îl știu. Nici nu îi țin minte numele de familie, dar l-am recunoscut după fotografie în iulie 2020, când am fost reținut”.
Nirauța i-a povestit reporterului ZdG că a decis să accepte propunerea lui Boiarschi de a fi recrutat pe motiv că acesta avea „mașini frumoase și ei pe mine m-au încurcat și așa am nimerit sub influența lor”. Administratorul „Caritas Group” ne-a spus că de profesie este, de fapt, instalator și că s-a ocupat de asta în ultimii ani: „Când eram cu ei (Boiarschi și Vladimir Mihailovici, n.r.), nu prea lucram. Eu nu știam nici despre credite, nu știam nimic. Cei 100 de dolari îi primeam de la Boiarschi și apoi de la Vladimir Mihailovici, în fiecare lună, chiar dacă nu mai semnam documente”.
În afară de declarațiile depuse în instanță, în cadrul procesului de revizuire a dosarului Platon, Nirauța susține că a mai depus mărturii și în ședințele de judecată din cadrul dosarului lui Ilan Șor, care se află pe rol la Curtea de Apel Cahul. Totodată, administratorul „Caritas Group” a menționat că a fost audiat de către un procuror și în 2014, însă nu își amintește dacă și-a pus semnătura pe acele declarații.
„Atunci (2014 n.r.) nu m-au întrebat cum și de ce am devenit directorul companiei. Țin minte, avocatul mi-a creat o istorie și m-a învățat ce trebuia să spun. Am făcut atunci declarații în baza avocatului meu. El mi-a creat o istorie pentru salvarea mea”, povestește Nirauța.
„Mi-au spus că voi primi lunar 100 de dolari și evident că mie asta mi-a convenit”
După aceeași schemă ar fi activat și administratoarea unei alte companii care figurează în raportul Kroll. Este vorba de Ala Guțu, pe atunci Ala Lala, fondatoare a companiei „Provolirom SRL”, care la fel a beneficiat de împrumuturi de milioane de la Banca de Economii. Ala Guțu a relatat în instanță că a ajuns să administreze compania prin intermediul lui Alexandru Boiarschi, pe care l-ar cunoaște de mult timp.
„Cu Boiarschi eram în relații bune, prietenești. Aveam încredere deplină în el. În acea vreme, eram în concediu de maternitate și într-o situație mai dificilă. El mi-a propus să mă ajute temporar ca eu să activez în calitate de administrator la o firmă – „Provolirom”. Mi-a spus că o dată în lună va veni și mă va lua, vom merge undeva pentru ca să semnez ceva și după asta voi fi liberă. Mi-au spus că drept răsplată voi primite lunar 100 de dolari și evident că mie asta mi-a convenit. El mă suna, venea și mă lua cu mașina și mă ducea în diferite locații și eu semnam. Eu doar mă semnam pe documente, eu nu știu pe ce mă semnam. Mă lua cu automobilul și nu prea țin minte unde mă ducea de fiecare dată”, a relatat Ala Guțu.
Pe lângă Boiarschi, aceasta le-a spus judecătorilor că interacționa și cu o oarecare Rodica, al cărei nume nu îl cunoaște complet. Această Rodica ar fi fost persoana care îi prezenta documentele pe care trebuie să le semneze și tot ea ar fi fost cea care a însoțit-o, o dată, la sediul Băncii de Economii de pe str. Pușkin.
„Boiarschi mă suna și îmi spunea să mă prezint fără întârzieri la doamna Rodica. Pe str. Tighina era… Ea îmi dădea să semnez documentele. Pe str. Tighina am fost de mai multe ori. Eu nici nu mă gândeam că ceva putea fi ilegal”, a menționat Ala Guțu.
O altă locație la care ar fi fost însoțită de „doamna Rodica” este și sediul Global Business Center (GBC), fosta reședință a lui Vladimir Plahotniuc. Ala Guțu spune că a mers acolo la un notar, „o femeie blondă”: „La notar mi-au dat unde să semnez și după asta eu am plecat repede. Totul s-a întâmplat foarte repede. Nu mi-au dat să citesc ce documente erau. Eu aveam așa mare încredere în Boiarschi, încât nici nu puneam întrebări. Dacă îmi zicea ceva, înseamnă că totul era ok. Eu nu mă gândeam să verific, mai ales chestiuni pe care nu prea le înțeleg”.
Tot la GBC și-a avut sediul și „notara lui Plahotniuc”, Olga Bondarciuc, care a fost anterior implicată în autentificarea mai multor documente care vizau afacerile fostului lider al Partidului Democrat.
„El îmi spunea doar că este o afacere, dar nimic concret”
Ala Guțu a mai declarat că în acea perioadă nu avea motive să nu îl creadă pe Boiarschi, deși nu i s-a spus explicit în ce este implicată: „El îmi spunea doar că este o afacere, dar nimic concret”. Cu excepția lui Boiarschi și „doamna Rodica”, Ala Guțu a precizat în instanță că a mai interacționat cu alte două persoane, una dintre care era un oarecare Denis.
„El (Denis n.r.) mi-a dat trei mii de euro și mi-a mulțumit pentru lucrul făcut”, a povestit Ala Guțu. Întrebată la ce fel de lucru se referă, Ala Guțu a menționat că bănuiește că banii i-au fost oferiți pentru perioada în care și-a pus semnătura pe documente.
„Atunci nu am pus prea multe întrebări. I-am mulțumit și am plecat. El mi-a dat atunci și numărul lui de telefon, în caz că vor fi probleme”, a spus Ala Guțu, precizând că, ulterior, în timp ce era audiată de procurori, l-a recunoscut pe Denis după fotografiile ce i-au fost prezentate și a aflat că acesta este, de fapt, actualul deputat, Denis Ulanov, din fracțiunea Partidului „Șor”.
După cei 3 mii de euro pe care i-a primit de la Denis, Guțu le-a spus judecătorilor că ar mai fi interacționat cu încă un bărbat al cărui nume nu îl cunoaște, însă care a apelat-o și a rugat-o să se apropie la un schimb valutar de pe str. Bănulescu Bodoni. Ajunsă acolo, Ala Guțu a declarat că i-au fost înmânați 600 sau 700 de euro: „Eu nu l-am întrebat pentru ce. El mi-a spus că e de la firma „Provolirom”. Mi-a dat banii și atunci totul s-a terminat. După asta nu m-am mai întâlnit cu nimeni”.
Deși compania pe care o administrează în acte a fost vizată în raportul Kroll, Ala Guțu le-a spus judecătorilor că, până în 2020, când a fost reținută, nu a fost audiată sau citată pentru a se prezenta la Procuratură. Într-o reacție publicată pe pagina sa de Facebook, deputatul Denis Ulanov, care urmează a fi și el audiat în calitate de martor în procesul de revizuire a dosarului lui Platon, a scris că nu o cunoaște pe Ala Guțu și niciodată nu s-a văzut cu ea.
„Nici o tangență cu firma Provolirom nu am, nu i-am plătit careva bani și toate „faptele” expuse în privința mea reprezintă, evident, rezultatul „circumstanțelor dificile de viață” continue, pe care d-ei singură le recunoaște. Însă când ea „a fost rugată” să facă astfel de declarații, au uitat să o prevină despre răspunderea penală pentru fals în declarații”, a scris Ulanov ca, ulterior, la 21 decembrie, să depună la Procuratură o cerere privind atragerea la răspundere penală a Alei Guțu „în legătură cu declarațiile false făcute”.
„Știam că era vorba de credite, dar îmi dădeau asigurări că aceste credite sunt returnate”
O altă companie ce figurează în raportul Kroll, fiind inclusă în „grupul Șor”, este „Dracard SRL”, fondată în aceeași zi cu „Provolirom” – 14 iunie 2013. Conducător al companiei figura Tatiana Dolghina, care a fost reținută în vara anului 2020 împreună cu Ala Guțu și Andrei Nirauța. Până la reținerea sa din 2020, Doghina a declarat că nu a fost audiată sau citată la Procuratură. În 2015, contactată de ZdG, Tatiana Dolghina recunoștea că administrează „Dracard SRL”, însă declara că nu are vreo legătură cu creditele obținute de la Banca de Economii. În fața instanței, fiind audiată în procesul de revizuire a dosarului Platon, ea a declarat că, în acea perioadă, lucra la „holdingul Șor” și era transportată cu un automobil ce aparținea celor de la „Klassika Asigurări”, una dintre afacerile prospere deținute de familia Șor.
La fel ca și conducătorii „Provolirom” și „Caritas Group”, Dolghina le-a spus judecătorilor că afacerea era simplă – era remunerată cu 100 de dolari pentru a-și pune semnătura pe niște acte: „Semnam documente, dar nu le vedeam conținutul. Știam că era vorba de credite, dar îmi dădeau asigurări că aceste credite sunt returnate”.
Printre locațiile la care trebuia să ajungă la solicitarea lui Alexandru Boiarschi se număra și de această dată str. Tighina 12, dar și sediul GBC, unde, în hol, era pusă să semneze niște acte. Tatiana Dolghina a mai menționat în sala de judecată că a aflat că a fost implicată într-o afacere ilegală atunci când și-a auzit numele pronunțat, în 2015, de către Renato Usatîi, care a citit de pe o scenă instalată în scuarul Parlamentului numele mai multor persoane implicate în frauda bancară. Aceasta le-a spus judecătorilor că nu știa în ce a fost atrasă și că abia mai târziu și-a dat seama că era „implicată în acțiunile ilegale ale lui Șor”.
Procurorii nu ne-au comunicat dacă au identificat și audiat persoanele invocate în instanță de către martorii acuzării, și anume Alexandru Boiarschi și Vladimir Mihailovici, precizând că „urmărirea penală e în derulare”, iar la această etapă nu pot fi furnizate informații la subiect.
Mărturiile fondatorilor și administratorilor celor trei companii vizate în raportul Kroll au fost făcute în cadrul procedurii de revizuire a dosarului în care Platon a fost condamnat la 18 ani de închisoare. În procedura de revizuire, care a început în septembrie, curent, au avut loc, până în prezent, 17 ședințe de judecată dintre care doar 7 au fost lucrative. Examinarea dosarului se află la etapa cercetării judecătorești, având loc audierea martorilor acuzării.
În baza informațiilor din raportul Kroll, dar și a celor prezentate de Banca Națională a Moldovei, mai multe companii cunoscute ca fiind din cadrul „grupului Șor”, printre care și „Caritas Group”, „Provolirom” și „Dracard”, au extras, în 2014, din cele trei bănci implicate în „furtul miliardului” circa 15 miliarde de lei.
