Maia Sandu, prima femeie președintă a R. Moldova, împlinește astăzi 49 de ani

Maia Sandu, prima femeie aleasă președintă a R. Moldova, își sărbătorește astăzi, 24 mai, ziua de naștere. Șefa statului împlinește 49 de ani.

Anul trecut, Maia Sandu, şi-a sărbătorit ziua de naştere printr-un salt cu paraşuta.

CV-ul Maiei Sandu

Maia Sandu, 49 de ani, s-a născut la Risipeni, raionul Făleşti. Părinţii săi, Grigore şi Emilia, au activat în localitate, tatăl fiind director al complexului de porcine, iar mama – profesoară. După ce a absolvit Academia de Studii Economice, în 1994, la vârsta de 22 de ani, Maia Sandu a fost angajată în cadrul Ministerului Economiei (MEC), în calitate de consultant şi apoi specialist principal al Direcţiei colaborare şi organizaţii economice internaţionale.

Ulterior, devine şefă adjunctă de direcţie. În 1995, fiind angajată la MEC, Sandu a fost înmatriculată la Academia de Studii în Domeniul Administrării Publice de pe lângă Guvernul R. Moldova, la secţia cu frecvenţă redusă. A studiat acolo până în 1998.

Cariera președintei Sandu

Din 1998 şi până în 2005, Maia Sandu activează în calitate de economistă în cadrul Oficiului Băncii Mondiale din Moldova. Ulterior, revine la MEC, unde, în 2005—2006, lucrează în calitate de directoare a Direcţiei generale politici macroeconomice şi programe de dezvoltare.

În acea perioadă, instituţia era condusă de Valeriu Lazăr, şi nu de Igor Dodon, aşa cum s-a vehiculat în presă. Maia Sandu a renunţat la minister cu câteva luni înainte ca la şefia MEC să fie învestit Igor Dodon, contracandidatul său din actualul scrutin prezidenţial.

După ce a plecat de la MEC, Maia Sandu s-a „înrolat” în cadrul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în calitate de coordonatoare de program, iar ulterior, conform CV-ului, a fost consultantă pe reforma administraţiei publice locale. În 2009-2010, Sandu obţine masterul la Harvard Kennedy School of Government din SUA. A rămas peste ocean, în Washington DC, devenind, în 2010, unul dintre consilierii Directorului executiv al Băncii Mondiale.

A stat acolo până în 2012, atunci când este numită de Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) în funcţia de ministră a Educaţiei, succedându-l pe Mihail Şleahtiţchi. Maia Sandu s-a regăsit în guvernele conduse de Vladimir Filat, Iurie Leancă şi Chiril Gaburici, toate formate de PLDM, partid cu care a cochetat până în vara anului 2015.

În iulie 2015, Maia Sandu a fost desemnată de PLDM drept candidată la funcţia de prim-ministru, doar că Partidul Liberal şi Partidul Democrat au refuzat să discute candidatura ei, după ce Sandu a venit cu mai multe precondiţii pentru a accepta funcţia. După acest episod, ea nu s-a regăsit nici în guvernul PLDM-ist condus de Valeriu Streleţ, votat tot în iulie 2015. În decembrie 2015, Maia Sandu s-a distanţat definitiv de PLDM, anunţând că fondează Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS) alături de mai mulţi membri din echipa cu care a lucrat la Ministerul Educaţiei (ME).

Maia Sandu devine prima femeie președintă a R. Moldova

La 15 noiembrie 2020, are loc cel de-al doilea tur de scrutin pentru alegerile președintelui R. Moldova. Cetățenii R. Moldova și-au ales președintele dintre doi candidați care au obținut cele mai multe voturi în primul tur: Maia Sandu, candidata Partidului Acțiune și Solidaritate și Igor Dodon, candidat independent, susținut de Partidul Socialiștilor din R. Moldova.

Astfel, Maia Sandu a câștigat la un scor categoric alegerile prezidențiale din Republica Moldova, potrivit rezultatelor oficiale, comunicate de Comisia Electorală Centrală. Ea devine astfel prima femeie președinte din Republica Moldova. La alegerile din 15 noiembrie 2020, cetățenii R. Moldova din străinătate au înregistrat un record absolut privind prezența la vot.

• Maia Sandu – 57,75 la sută
• Igor Dodon – 42,25 la sută

Apartament din 2003, maşină din 2012

În declaraţiile de avere și interese Maia Sandu declară un apartament de 74,5 m.p. pe str. Alba Iulia din Chişinău, cumpărat în 2003, un automobil Toyota Rav 4, fabricat în 2007, achiziţionat în 2012 cu 170 mii de lei, sumă echivalentă în acel an cu aproximativ 10 mii de euro. Sandu mai susţine că deţine în conturi bancare din SUA 74,9 mii de euro şi 400 de lei, în bănci din R. Moldova. În 2013, când abia revenise din SUA, Maia Sandu declara că deţine, în aceleaşi conturi, puţin peste 133 mii USD.

Candidata PAS la funcția de președinte, actuala președintă a R. Moldoba, a declarat și în campania electorală din 2016 că şi-a cumpărat apartamentul din banii câștigați în perioada când activa la oficiul Băncii Mondiale din R. Moldova, iar automobilul – din banii obținuți la Washington, acolo unde a activat în cadrul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, dar și în calitate de consilieră a directorului executiv al Băncii Mondiale.

Maia Sandu, candidata PAS la alegerile prezidențiale, actuala președinta a R. Moldova, nu a deținut în ultimul an nicio funcție publică. Sandu a fost demisă de la șefia Guvernului pe care l-a condus între iunie și noiembrie 2019, după o moțiune de cenzură înaintată de socialiști și votată împreună cu deputații Partidului Democrat, după ce Guvernul și-a asumat răspunderea pentru un proiect de lege care i-ar fi permis premierului să facă preselecția candidaților pentru funcția de procuror general. Socialiștii și democrații au acuzat-o de faptul că guvernul ar fi încercat să politizeze procuratura.

Conform informațiilor din declarația de avere și interese depusă în 2020 la Comisia Electorală Centrală (CEC), Maia Sandu a primit, în cele șase luni cât a fost prim-ministră 111,7 mii de lei. Înainte de asta, în perioada februarie-iulie 2019, Sandu a fost deputată, obținând venituri de aproximativ 50 de mii de lei.

În 2016, atunci când a candidat pentru prima dată la funcția de președinte de țară, Sandu declara că deținea într-un cont bancar de la o bancă din străinătate 75 de mii de dolari. În 2020, Sandu mai păstrează în acel cont  24,2 mii de dolari. 

Datele de la Cadastru confirmă faptul că Maia Sandu deţine în proprietate un apartament pe str. Alba Iulia din Chişinău. Locuinţa are două camere şi suprafaţa, conform „documentului de drept”, de 78,5 m.p. Estimat la 440,1 mii de lei, apartamentul a intrat în posesia candidatei la funcţia de preşedinte în urma unui contract de investiţie semnat în iunie 2002 între ea, pe atunci angajată a Oficiului Băncii Mondiale din Moldova, şi SA „Agenţia Municipală de Ipotecă din Chişinău” (AMIC), care gestiona construcţia blocului. Imobilul, cu preţ de piaţă de 2-3 ori mai mare decât valoarea sa cadastrală, a fost finalizat în 2003. La Cadastru, acesta a fost înregistrat pe numele proprietarei abia în 2006.

Astăzi, niciun membru al familiei Sandu nu deţine firme active. Datele de la Camera Înregistrării de Stat reţin că, prin 1994, Grigore Sandu, tatăl candidatei, decedat între timp, a fondat o întreprindere individuală cu activităţi în „creşterea animalelor şi cultura vegetală”.

Întrebată de ZdG, Maia Sandu afirmă că şi-a cumpărat apartamentul din banii câştigaţi în perioada când activa la oficiul Băncii Mondiale, iar automobilul – din cei obţinuţi la Washington: „Am lucrat la oficiul Băncii Mondiale mai mulţi ani. Am avut un salariu bunicel acolo, nu ca cel de la Washington, dar bunicel. Din acel salariu mi-am cumpărat apartamentul. Automobilul l-am cumpărat deja din resursele pe care le-am câştigat la Oficiul Central al Băncii Mondiale”.

Maia Sandu a devenit cunoscută opiniei publice după ce a ajuns în funcția de ministră a Educației. Atât cât a condus Ministerul Educaţiei, Maia Sandu s-a remarcat prin implementarea unor reguli severe la examenele de bacalaureat, inclusiv a camerelor video, optimizarea şcolilor, prin închiderea instituţiilor în care învăţau copii puţini, prin promovarea unui nou Cod al Educaţiei care prevedea, printre altele, alegerea şefilor instituţiilor de învăţământ prin concurs, dar şi mai multă independenţă pentru rectorii universităţilor.