Mai poate sau nu Parlamentul ales la 24 februarie 2019 să se întrunească în ședințe și să adopte legi, după ce președinta R. Moldova a semnat decretul de dizolvare? Ce spune Constituția
Curtea Constituțională (CC) a decis miercuri, 28 aprilie, că instituirea stării de urgență de către majoritatea PSRM – ȘOR este neconstituțională, iar în aceste condiții președinta R. Moldova, Maia Sandu, a semnat decretul pentru dizolvarea Parlamentului de la Chișinău și a anunțat că alegerile parlamentare anticipate vor fi organizate la 11 iulie curent.
Potrivit decretului emis, Parlamentul de Legislatura a X-a a fost dizolvat la data de 28 aprilie.
În aceste condiții, potrivit Constituției, odată dizolvat, Parlamentului nu mai poate emite și aproba nicio lege organică.
EXPERT: Actualul Parlament există doar formal
Analistul politic Ion Tăbârță a declarat pentru Ziarul de Gardă că în condițiile în care decretul cu privire la dizolvarea Parlamentului, semnat de președinta R. Moldova, Maia Sandu, a intrat în vigoare la data emiterii, actualul Parlament de la Chișinău s-ar mai putea întruni, însă doar pentru a adopta anumite declarații, dar nu și proiecte de legi.
„Parlamentul se poate întruni, poate lua decizii, anumite declarații, dar nu poate emite legi organice. Anumite Hotărâri, ce ține de aspecte de gestionare – da, dar să adopte legi – nu. Aceasta este norma esențială. Pe anumite chestiuni mai poate dezbate, mai poate adopta anumite declarații, dar legi organice Parlamentul nu mai poate emite, adopta, odată ce el este dizolvat. Actualul Parlament este deja dizolvat. Acum, actual Parlament există doar formal. (..). Anumite declarații să facă – da, acest lucru îl poate face. Se poate întruni, dar deja nu mai poate adopta nicio lege”, ne-a comunicat expertul.
Tot expertul politic susține că în aceste condiții, actualul Parlament nu ar mai avea pentru ce să se întrunească în ședință, întrucât, acum, partidele sunt preocupate de alte aspecte, cum ar fi începerea campaniei electorale pentru anticipate.
Potrivit legii, alegerile deputaţilor se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului precedent.
Parlamentul se alege prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau catastrofă.
Curtea Constituțională (CC) a decis miercuri, 28 aprilie, că instituirea stării de urgență de către majoritatea PSRM – ȘOR este neconstituțională, iar în aceste condiții în R. Moldova pot fi organizate și desfășurate alegeri parlamentare anticipate, în contextul în care la 15 aprilie curent CC a constatat că există circumstanțe care justifică dizolvarea Parlamentului de la Chișinău.
După decizia CC, tot miercuri, la scurt timp președinta R. Moldova, Maia Sandu, a anunțat că a semnat decretul privind dizolvarea Parlamentului de la Chișinău și data la care urmează să fie organizate alegeri parlamentare anticipate – 11 iulie 2021.
