VIDEO Justiție în blocaj. Culisele impasului de la Consiliul Superior al Magistraturii

De aproape 3 luni, activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, instituție responsabilă de organizarea și funcționarea sistemului judecătoresc din R. Moldova, se află în blocaj. În acest răstimp, a avut loc o singură ședință ordinară deliberativă, celelalte fiind anulate din lipsă de cvorum.

Totodată, unele hotărâri ale Consiliului au fost contestate în judecată, iar instanța a dispus suspendarea lor.

Fără cvorum a fost și ședința Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) din 3 decembrie, curent, care avea pe agendă 32 de subiecte. Primul subiect viza sesizarea procurorului general privind eliberarea acordului la reținere, aducere silită, percheziție și arestare a judecătorului de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), Oleg Sternioală. S-au prezentat însă doar 7 membri, minimul necesar pentru o ședință deliberativă fiind de 8 membri.

Ministrul Justiției, absent la ședința CSM

Printre cei absenți la ședință a fost și noul ministru al Justiției, Fadei Nagacevschi, unul dintre membrii de drept ai CSM.

„Cu dl ministru Nagacevschi am avut două întrevederi, ne-a comunicat că o să plece la Comisia de la Veneția, o să se clarifice cu situația creată și apoi o să revină și o să vină la ședințele CSM. L-am așteptat astăzi la ședință, nu cunosc din care motiv nu s-a prezentat”, ne-a declarat, după ședința eșuată, Dorel Musteață, președintele interimar al CSM.

Fosta ministră a Justiției, Olesea Stamati, îl acuză pe actualul ministru, Fadei Nagacevschi, că, prin absența sa de la ședințele CSM, ar încerca să-l protejeze pe judecătorul Oleg Sternioală, anchetat pentru îmbogățire ilicită, în privința căruia CSM urma să elibereze, la solicitarea procurorilor, acordul de reținere, aducere silită, percheziție și arestare.

Fadei Nagacevschi, însă, printr-un răspuns pentru ZdG, a motivat absența sa la ședința CSM prin participarea la o altă ședință „urgentă”. „Săptămâna trecută a avut loc un incident legat de automutilarea unui deținut. Despre acest caz am aflat azi dimineață și am avut o ședință urgentă la temă, care a durat aproximativ până la 9:20. Am încercat să iau legătura cu un reprezentant al CSM pentru a-l informa că mă rețin, dar nu mi-a răspuns”, ne-a vorbit Nagacevschi.

Procurorul general: „Noi nu putem stopa activitatea sistemului judecătoresc”

La ședința CSM din 3 decembrie participat, pentru prima dată, noul procuror general, Alexandr Stoianoglo, și el membru de drept al CSM. După ce președintele interimar al CSM a anunțat că ședința nu are loc din lipsă de cvorum, membrii CSM au continuat să discute cu procurorul general, cu ușile închise, aproximativ două ore.

La ieșire, procurorul general a declarat jurnaliștilor că a avut „un schimb de opinii” cu membrii CSM pe marginea situației din justiție.

„Cred că trebuie să adresăm un apel instituțiilor statului, în primul rând președintelui țării, președintelui parlamentului. Trebuie să avem o discuție deschisă. Președintele trebuie să știe situația reală din CSM, trebuie să știe poziția lor. Cred că, dacă avem dorință, dacă avem voință, putem rezolva toate problemele. Am înțeles că situația care s-a creat a fost susținută de niște politicieni și situația asta trebuie rezolvată, noi nu putem stopa activitatea sistemului judecătoresc”, a declarat Alexandr Stoianoglo, numit în funcția de procuror general la sfârșitul săptămânii trecute.

Un fotoliu în CSM și zeci de funcții de judecători, neocupate de câteva luni

Lipsa de cvorum de la ultimele ședințe ale CSM a fost facilitată de mai mulți factori printre care demisia președintelui CSJ, Ion Druță, care era membru de drept al CSM, dar și numirea fostului membru al CSM, Serghei Țurcan, în funcția de judecător la Curtea Constituțională, la sfârșit de iulie, curent.

Un alt membru al CSM, Ion Postu, a renunțat recent la mandatul său. Astfel, câteva fotolii în CSM, sunt neocupate. Locurile lui Serghei Țurcan și Ion Postu urmau a fi ocupate de alți membri, desemnați de Parlament din rândul profesorilor de drept, însă procedura de selectare abia începe.

„Cred că o să dureze o săptămână-două, cât o să considere parlamentarii că e nevoie să examineze. Ceea ce ține de atribuțiile mele și ale colegilor mei, noi procedăm justificat în orice caz și procedăm legal”, a declarat Dorel Musteață despre cei doi membri care trebuiau să fie numiți de Legislativ.

Musteață susține că și numirea în funcție a mai multor judecători întârzie de aproximativ 5 luni, pe motiv că decretele nu sunt semnate de președintele Igor Dodon.

„În iulie, CSM a înaintat președintelui R. Moldova un demers pentru numirea a 31 de candidați la funcția de judecător. Sunt și în jur de 10 persoane propuse pentru promovare în funcții administrative sau judecători promovați la Curtea de Apel. Toate hotărârile sunt expediate la Președinție, dar până în prezent decretele nu sunt semnate”, afirmă Dorel Musteață, care precizează că, potrivit legii, procesul de numire a judecătorilor urma să aibă loc în cel mult 45 de zile și că singurul răspuns primit de la Președinție în tot acest timp a fost că propunerile „necesită verificare”.

Adunarea care a declanșat criza în sistem

Primele semne ale unui blocaj în sistemul judecătoresc au apărut încă în septembrie, odată cu solicitarea unui grup de 87 de judecători către CSM de a organiza Adunarea generală extraordinară a judecătorilor pentru a fi discutate două subiecte: problemele din sistem și ridicarea mandatelor actualilor membri ai CSM. Pentru că CSM a amânat examinarea subiectului, grupul de magistrați s-a adresat în instanță și a obținut hotărâri favorabile la Curtea de Apel Chișinău și CSJ privind organizarea Adunării la 27 septembrie.

Printre cei care au gestionat din culise desfășurarea Adunării s-au numărat Oleg Sternioală, unul dintre judecătorii CSJ care au autorizat desfășurarea Adunării, și Vladislav Clima, președintele Asociației Judecătorilor din Moldova.

Cu o întârziere de peste 4 ore și cu semne mari de întrebare privind existența cvorumului, Adunarea din 27 septembrie a fost declarată deschisă, iar judecătorii prezenți au decis ridicarea mandatelor actualilor membri ai CSM. La acel moment, oamenii din sistemul judecătoresc și opinia publică era împărțită în două tabere: cei care recunosc și cei care contestă legalitatea convocării adunării și, respectiv, a hotărârilor luate.

Adunarea din 27 septembrie a creat o altă problemă cu care se confruntă acum CSM: contestarea în instanță a hotărârilor adoptate după 27 septembrie pe motiv că membrii CSM desemnați din partea judecătorilor, șase la număr, ar fi revocați din funcție.

Hotărârile CSM: contestate, dar nu toate

Totuși, contestarea hotărârilor CSM este una selectivă, vizând doar anumite hotărâri, în timp ce altele au rămas în vigoare până în prezent.

Astfel, după ședința din 24 octombrie a CSM, au fost emise 15 hotărâri, însă doar 7 dintre ele au fost contestate și, ulterior, suspendată executarea lor printr-o încheiere a Curții de Apel Chișinău.

La fel s-a întâmplat și după o altă ședință a CSM-ului, de această dată una extraordinară, care a avut loc pe 4 noiembrie, când au fost adoptate două hotărâri: una cu privire la eliberarea acordului la pornirea urmăririi penale a judecătorului Oleg Sternioală și alta cu privire la desemnarea judecătorului Vladimir Timofti pentru exercitarea funcţiei de preşedinte interimar al Curții Supreme de Justiție.

În timp ce hotărârea care-l viza pe judecătorul Sternioală a fost contestată și apoi suspendată de judecătorii Curții de Apel Chișinău Vladislav Clima, Ala Malîi și Ecaterina Palanciuc (ultimele două fiind și printre judecătorii care au dispus organizarea Adunării generale a judecătorilor din 27 septembrie), cealaltă hotărâre, de numire a președintelui interimar de la CSJ, nu a fost contestată de nimeni și este în vigoare, lucru confirmat pentru ZdG chiar de către judecătorul CSJ Vladimir Timofti.

Deși unele hotărâri ale CSM au fost suspendate pe motiv că șase dintre membri ar fi revocați din funcție, noul procuror general, Alexandr Stoianoglo, devenit și el membru al Consiliului prin prisma funcției pe care o ocupă, declară că recunoaște actuala componență a CSM. „Dacă eu sunt prezent acum aici, atunci da, eu recunosc”, a declarat Stoianoglo după ședința CSM din 3 decembrie.

Expertă: „Este un haos creat cu scopul de a scinda sistemul judecătoresc”

Nadejda Hriptievschi, expertă în cadrul Centrului de Resurse Juridice, consideră că, în interiorul sistemului judecătoresc, are loc o luptă între câteva grupuri cu interese diferite. „E un haos creat în scopul scindării sistemului judecătoresc, pentru a obține controlul asupra sistemului judecătoresc. Senzația mea este că, în ultimele câteva luni, sistemul judecătoresc, de fapt, s-a împărțit în câteva grupuri: cei care, cu adevărat, înțeleg ce înseamnă justiție independentă, cei care luptă pentru independență, și cei cărora le convenea status quo-ul și doar vor să-și schimbe, cumva, afilierea. Eu văd soluționarea problemelor prin discuțiile în interiorul sistemului. CSM ar putea și ar trebui să convoace o Adunare Generală a Judecătorilor. Și Asociația Judecătorilor ar putea, deoarece are exact competențe similare privind Adunarea Judecătorilor, să-i adune, să discute și să vină cu argumente de ce nu este corect, de ce revocarea nu este legală, să ajungă la o înțelegere cum să depășească lucrurile”, afirmă Hriptievschi.

Ion Malanciuc, judecător, cofondator al Asociației „Vocea Justiției”:

„Este o stare de fapt care trezește serioase semne de îngrijorare. Este inadmisibilă, ca idee, sistarea activității organului de autoadministrare în sistem, deoarece aceasta generează consecințe foarte drastice. Și nu mă refer la examinarea sesizărilor cu privire la atragerea la răspundere penală a unui sau altui judecător, deoarece acestea reprezintă cazuri rar întâlnite în practica CSM-ului, ci la situații ordinare cum ar fi numirea în funcție, transferul sau promovarea, înaintarea spre numire până la atingerea plafonului de vârstă, acordarea unui concediu pentru îngrijirea copilului sau încetarea acestuia etc.

Dacă aruncăm o simplă privire asupra agendei ședințelor CSM-ului observăm că aceste chestiuni tot se adună și, respectiv, rămân în aer. Iar aceasta se răsfrânge atât asupra magistraților concreți, cât și a justițiabililor.

Dacă s-ar merge pe ideea că blocajul este generat de un anumit grup care urmărește anumite scopuri, atunci răspunsul ar fi clasic – urmăriți cine este în câștig în urma lui. Și aici versiunea cea mai evidentă (care de obicei este și cea mai aproape de adevăr) ar fi că acest conflict le este benefic celor care doresc să zădărnicească orice schimbare și să rămână status quo-ul existent.

Însă aceasta ar fi o abordare foarte simplistă. Totuși, eu sincer sper că-n spatele acestui blocaj stau, pe de o parte, o coincidență fenomenală de împrejurări nefericite (îmbolnăviri subite ale membrilor CSM-ului, producerea unor evenimente extraordinare care să necesite intervenția urgentă a ministrului justiție și, ca efect, să nu se poată prezenta la ședințe etc), iar pe de alta, o lipsă de concentrare la maxim a tuturor posibilităților, din partea tuturor actorilor, în vederea depășirii situației.

Căci, dacă la mijloc stau acțiuni concertate a vreunui grup de rea credință, de blocare a activității CSM-ului pentru realizarea unor interese proprii, atunci situația este foartă gravă. Asta ar însemna că se poate bloca cu ușurință activitatea uneia din cele trei puteri în stat, dacă există o astfel de dorință. Iar asta, la rândul său, ar atesta un pericol iminent pentru securitatea și existența statului”, susține judecătorul.

Miercuri, 4 decembrie, ZdG a obținut un document potrivit căruia a fost demarată colectarea de semnături pentru convocarea unei noi Adunări Generale extraordinare a Judecătorilor, la 13 decembrie 2019, în cadrul căreia ar urma să fie aleși șase membri noi ai CSM din partea judecătorilor.

Joi, 5 decembrie, Parlamentul a aprobat un proiect de modificare a Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii. Astfel, numărul membrilor CSM va fi extins de la 12 la 15. De asemenea, este prevăzută o nouă modalitate de selectare a membrilor CSM de către Adunarea Generală a Judecătorilor din rândul judecătorilor. Patru membri urmează a fi selectați din rândul judecătorilor care activează la nivelul de prima instanță, 2 membri – din rândul judecătorilor care activează la nivelul instanței de apel și 1 membru – din rândul judecătorilor Curții Supreme de Justiție.