În căutarea monopolului de pe piața metalelor

O companie înregistrată în Rezina, „BPM-Trade”, dar cu oficiu la Chișinău, este acuzată că întreprinde acțiuni de acaparare a pieței deșeurilor de metale, dominată, până nu demult, de compania de stat Metalferos.

Guvernul de la Chișinău este acuzat, la rându-i, că ar favoriza apariția acestui monopol, după ce a trimis o scrisoare în adresa unor instituții europene, solicitând reluarea exporturilor de deșeuri metalice din UE către R. Moldova, export sistat în octombrie anul trecut, după ce a fost aprobat un nou regulament privind exporturile de deșeuri nepericuloase. 

ZdG a solicitat explicații la acest subiect de la Comisia Europeană, de la autoritățile de la Chișinău, de la experți în domeniu, dar și de la compania vizată, acuzată de legături cu fostul deputat democrat Vladimir Andronachi, cel care anterior, gestiona, prin intermediari, activitatea companiei de stat Metalferos.

La sfârșitul lunii ianuarie 2022, în spațiul public au apărut informații că Guvernul de la Chișinău a trimis o scrisoare instituțiilor europene, solicitând reluarea exporturilor de deșeuri metalice din UE către R. Moldova. Exportul fusese stopat în octombrie 2021, dar despre asta s-a aflat abia după ce presa a semnalat despre scrisoarea respectivă, iar opoziția și unii oameni de afaceri au atenționat asupra unui nou monopol pe piața metalelor.

Comisia Europeană explică de ce a fost oprit exportul de deșeuri de metale din UE spre R. Moldova

Într-un răspuns oferit pentru ZdG de către Serviciul de relații cu presa al Comisiei Europene, se explică faptul că Regulamentul privind exporturile de deșeuri nepericuloase în vederea valorificării către țări non-OCDE este actualizat periodic. Ultima actualizare a fost inițiată de Comisia Europeană în 2019, iar în aprilie 2019 autoritățile de la Chișinău au transmis răspunsul la solicitările oficialilor europeni. 

Noul Regulament a fost adoptat și publicat în octombrie 2021. Ulterior, Direcția Generală Comerț a Comisiei Europene a primit notificări de la autoritățile moldovenești că Regulamentul (UE) nr. 2021/1840 „nu a reflectat în mod corespunzător legislația în vigoare din R. Moldova cu privire la deseurile clasificate la codul B1010”, după cum se arată în răspunsul Comisiei Europene pentru ZdG. Codul B1010 se referă la deșeuri de metale și aliajele acestora în formă metalică, nedispersabilă. 

Astfel, Direcția Generală Comerț a Comisiei Europene anunță că „și-a exprimat disponibilitatea față de R. Moldova să ia în considerare corectarea Regulamentului pentru a reflecta cu exactitate situația. În prezent, este în desfășurare un proces de corectare a Regulamentului pentru a rectifica neconcordanțele aduse în atenția Comisiei Europene”, precizează serviciul de presă al Comisiei Europene. Cu alte cuvinte, interdicția de export de deșeuri de metale din UE către R. Moldova nu a fost ridicată, iar în prezent se examinează solicitările Guvernului de la Chișinău. 

Prim-ministra Natalia Gavrilița a invocat „interesul național”

Într-un comunicat al Ministerului Mediului, s-a precizat că, la ajustarea Regulamentului respectiv ar fi fost comise erori tehnice, fapt ce a cauzat sistarea exportului de metal uzat spre R. Moldova. Potrivit Ministerului Mediului, Comisia Europeană a solicitat R. Moldova să adreseze o scrisoare oficială pentru a rectifica noul Regulament. 

Astfel, în contextul în care unica întreprindere care prelucrează deșeuri de metale este Uzina Metalurgică de la Rîbnița, unul dintre cei mai mari contribuitori la bugetul regiunii separatiste transnistrene, autoritățile de la Chișinău au fost acuzate de faptul că ar susține, indirect, administrația de la Tiraspol, prin acest demers către instituțiile europene. 

Prim-ministra Natalia Gavrilița a vorbit despre „interesul național care prevede protejarea pieței R. Moldova și crearea de oportunități în R. Moldova”. Ea a justificat demersul Guvernului făcând trimitere la „investitori” care ar fi gata să investească în domeniul prelucrării metalelor în dreapta Nistrului. 

Platforma DA și un om de afaceri atenționează că s-ar contura un nou monopol

În acest context, unul dintre liderii Platformei DA, Alexandr Slusari, a lansat acuzații publice față de compania „BMP-Trade”, că ar fi controlată de fostul deputat al Partidului Democrat, afaceristul Vladimir Andronachi, învinuit în dosarul fraudei bancare, și că s-ar pune la cale acapararea și monopolizarea pieței de deșeuri metalice.

El a denunțat faptul că fostul director al companiei de stat Metalferos, Igor Cujbă, s-a angajat în calitate de director comercial la „BPM-Trade”, și a atras după sine pe mai mulți angajați. Alexandru Slusari mai atenționa că Metalferos ar fi pe cale să falimenteze, având și conturile blocate.  

„Guvernul nostru se comportă foarte straniu în raport cu această Uzină Metalurgică. Când examinezi un fragment, îți pare că este o coincidență, dar când încerci să vezi în ansamblu, apare schema: Metalferos care a rămas fără oameni și cu conturi blocate, se duce spre faliment și, practic, lipsește de pe piață. BPM a intrat pe piață cu forța în ultimele câteva luni și câștigă toate licitațiile, achizițiile publice și înlătură toți concurenții. Și această scrisoare care se trimite la Uniunea Europeană și care nu se publică…”, conchide Slusari. 

Omul de afaceri Valentin Eșanu, care deține firme ce colectează deșeuri metalice pe teritoriul R. Moldova, a negat fapul că firma sa, „Omnisteel”, care urmează să deschidă o uzină de prelucrarea deșeurilor de metale, a cerut Guvernului să se adreseze instituțiilor europene pentru a fi ridicată interdicția de export de deșeuri metalice din UE.

„Noi nu avem nevoie de importuri deoarece în R. Moldova se colectează anual peste 360 de mii de tone de metale. Pentru funcționarea „Omnisteel” este nevoie de 100 de mii de tone”, a spus Valentin Eșanu.

Autoritățile de mediu nu au acces la Uzina Metalurgică din Rîbnița

Ministerul Mediului a confirmat faptul că Uzina Metalurgică de la Rîbnița a depus cerere pentru a obține autorizație de mediu, care i-ar permite să importe metal uzat din UE. În acest scop, inspectorii de mediu trebuie să efectueze o vizită la fața locului, fapt care nu este posibil, deoarece nu li se oferă acces în stânga Nistrului. Astfel, cererea este în prezent suspendată, au precizat pentru ZdG reprezentanții Ministerului Mediului. 

Potrivit unui răspuns oferit ZdG de către Agenția de Mediu, Uzina din Rîbnița a depus, la 14 ianuarie 2022, cererea și setul de acte necesare pentru eliberarea Autorizației de emisii a poluanților în atmosferă de la surse fixe, dosarul fiind în proces de examinare. De asemenea, Uzina a solicitat, la 27 ianuarie 2022, eliberarea autorizației pentru exportul/tranzitul deșeurilor de cruste de țunder (un deșeu provenit din prelucrarea termică a oțelului) spre Ucraina. 

„Termenul de examinare al ambelor cereri a fost suspendat în temeiul prevederilor  art. 60 alin. (5), art. 81 și 87 din Codul administrativ al Republicii Moldova nr. 116/2018, pentru o perioadă ce nu va depăși 90 de zile, pînă la obținerea informațiilor necesare pentru eliberarea actelor permisive de la Inspectoratul pentru Protecția Mediului”, precizează Agenția de Mediu.

Uzina de la Rîbnița vrea să „conlucreze”, dar conducerea de la Tiraspol politizează subiectul, susține Biroul de Reintegrare

Totodată, Biroul de Reintegrare a precizat, la solicitarea ZdG, că administrația Uzinei de la Rîbnița ar fi dispusă să „conlucreze” cu Chișinăul, în timp ce conducerea de la Tiraspol politizează acest subiect. 

„Tiraspolul blochează accesul la fața locului a inspectorilor de mediu pentru a evalua starea și calitatea proceselor tehnologice și corespunderea acestora exigențelor de activitate în domeniu, or, autorizațiile de profil se emit anume în rezultatul acestor măsuri de verificare-constatare, și aceasta are loc în timp ce conducerea întreprinderii manifestă deschidere pentru conlucrare cu Chișinăul, în timp ce factorii de la Tiraspol restricționează această interacțiune directă și politizează excesiv procesele”, se arată în răspunsul Biroului de Reintegrare. 

Instituția precizează că, potrivit prevederilor legislației în vigoare a R. Moldova, Uzina de la Rîbnița beneficiază, ca și toate întreprinderile din regiune, de un șir de facilități fiscal-vamale, subliniind, totodată, că „uzina respectivă este unul din cei mai mari poluatori de mediu din R. Moldova”.

„BPM-Trade” – parte a unui grup de companii al familiei Babii

Compania „BPM-Trade” a fost înregistrată în 2013 și se prezintă ca fiind „cel mai mare comerciant de metal din Moldova și distribuitorul exclusiv al Uzinei Metalurgice Moldovenești”. Fondator unic este Oleg Babii, iar din decembrie 2019, firma este administrată de Vladimir Boldețchi, ambii originari din Rîbnița.  

Adresa juridică a companiei este în orașul Rezina, într-o clădire a statului, în care se află și oficiul Inspectoratului Fiscal. La aceeași adresă sunt înregistrate câteva companii fondate de tatăl lui Oleg Babii, Piotr Babii: „BPM-PLus”, „BPM-Stroy”, „BPM-Ciment Grup” (acronimul BPM provenind de la numele Babii Piotr Mihailovici) și „Cement Invest Group”.

Fostul director al Metalferos – angajat la firma acuzată că monopolizează piața metalelor

Oficiul „BPM-Trade” se află, însă, în Chișinău. La sediul de pe strada Uzinelor din Capitală am văzut intrând și ieșind mai multe autocamioane cu logo-ul companiei. Aici l-am întâlnit și pe fondatorul Oleg Babii, precum și pe fostul director al Metalferos, Igor Cujbă, care este în prezent angajat al „BPM Trade”, fiind șef al unei secții, după cum a precizat el însuși, negând că ar fi directorul comercial al companiei. 

Cei doi au refuzat să facă declarații oficiale, dar au negat toate acuzațiile care le-au fost aduse în spațiul public. Oleg Babii a respins alegațiile potrivit cărora firma sa ar fi noul monopolist pe piața metalelor din R. Moldova, menționând că ar fi doar una dintre companiile care colectează metal uzat și care îl vinde Uzinei de la Rîbnița, această activitate fiind practicată de alte 14 firme.

Oleg Babii a respins și acuzațiile conform cărora „BPM-Trade” ar opera prin mai multe firme intermediare, precum și orice afiliere cu fostul deputat democrat Vladimir Andronachi. Fondatorul „BPM-Trade” mai susține că firma sa nu importă metale uzate din UE, ci doar oferă servicii de transport altor companii care efectuează asemenea tranzacții, iar în prezent afacerea sa are de suferit din cauza interdicției impuse de UE pentru exportul spre R. Moldova.

Oleg Babii s-a arătat dispus să ofere o declarație oficială în scris, dar nu a mai revenit cu răspunsuri la întrebările ZdG. 

Igor Cujbă a recunoscut că, odată cu el, la „BPM-Trade” au venit și alți doi foști angajați ai Metalferos, dar a negat că ar atrage clienții companiei de stat de partea firmei pentru care lucrează acum. De asemenea, a negat faptul că ar avea legături cu Vladimir Andronachi, imputate lui inclusiv pentru faptul că a fost anterior șef al Comisariatului de poliție în raionul Nisporeni, localitatea de baștină a fostului deputat PDM. 

Achiziții de milioane de la Calea Ferată a Moldovei

ZdG a aflat că „BPM-Trade” a achiziționat recent aproape 500 de tone de deșeuri de metale de la Calea Ferată a Moldovei — mai exact două loturi de axe și roți de vagoane, achitând circa 3,8 milioane de lei. Compania a fost unicul agent economic care a participat la licitație, în contextul în care Metalferos era, până acum, compania care achiziționa metalele uzate de la CFM. În acest context, Andrei Ivancov, actualul director al Metalferos, nu a dorit să ofere niciun comentariu pe marginea acuzaților că întreprinderea ar fi prost gestionată și că ar pierde din cota sa de piață în favoarea unei companii private.

„BMP-Trade” nu doar cumpără de la stat, dar și vinde. În septembrie 2021, a câștigat o licitație publică organizată de Regia Transport Electric, căreia i-a vândut țevi de metal în valoare de circa 465 de mii de lei. De asemenea, în anii trecuți, firma s-a judecat cu mai multe companii pentru recuperarea datoriilor, solicitând și insolvabilitatea unora dintre ele. Iar în 2015, „BMP-Trade” a fost sancționată contravențional pentru faptul că la depozitul său de pe strada Uzinelor se comercializa metal, fără a dispune de autorizație de funcționare. 

Ex-vicepremier pentru Reintegrare: „Metalferos a fost substituită de o altă companie, de un SRL controlat de la Rîbnița”

Alexandru Flenchea, fostul vicepremier pentru Reintegrare constată și el că, în prezent, Uzina Metalurgică de la Rîbnița este în proces de preluare a monopolului pe piața fierului uzat. „Monopolul deținut până în 2019 de compania de stat Metalferos a ajuns pe mâinile uzinei de la Rîbnița. Aceste interese s-au mutat de la Chișinău, la Rîbnița și la Tiraspol. Anterior, Metalferos era singura companie de pe malul drept al Nistrului care putea vinde fier uzat Uzinei Metalurgice de la Rîbnița, care dicta prețurile.

Acum oricine poate vinde fier uzat Uzinei de la Rîbnița, însă Uzina de la Rîbnița nu cumpără de la oricine, ci cumpără printr-un intermediar care e singurul autorizat să-i vând fier vechi. Deci, Metalferos a fost substituită de o altă companie, de un SRL controlat de la Rîbnița — „BPM-Trade”, atenționează fostul vicepremier pentru Reintegrare. 

„O problemă mult mai mare pentru UE și pentru R. Moldova constă în faptul că această uzină își produce oțelul utilizând gaz pentru care nu plătește sau plătește un preț derizoriu. Asta, pe de o parte, crează probleme pentru compania Moldovagaz și pentru R. Moldova, duce la acumularea datoriei de peste 8 miliarde de dolari pentru gazul consumat. De asemenea, se creează concurență neloială. E ușor să produci oțel ieftin atunci când nu plătești pentru energie”, conchide Alexandru Flenchea. 

Alecu Reniță: „Dacă este o poluare la Rîbnița, poate ajunge în orice parte a Europei”

Ecologistul Alecu Reniță consideră că Uzina de la Rîbnița nu ar trebui să primească autorizație de mediu, în contextul în care autoritățile de la Chișinău nu au acces acolo. 

„O unitate economică de felul Uzinei Metalurgice de la Rîbnița poluează un spațiu foarte vast, în general, tot bazinul aerian al R. Moldova. Noi nu știm exact în ce măsură, pentru că nu avem acces acolo. Dacă este o poluare la Rîbnița, poate ajunge în orice parte a Europei. Astfel, UE a interzis exportul de metale vechi la Uzina Metalurgică din Rîbnița. UE a făcut un lucru foarte bun pentru noi, pentru că Uzina de la Rîbnița nu dă niciun leu în bugetul R. Moldova, iar populația din preajmă respiră aerul poluat de această uzină. Politic vorbind, Uzina Metalurgică este principalul sponsor al regimului separatist de la Tiraspol. Totodată, utilizând gazul ieftin la prelucrarea metalului, a devenit un concurent total neloial. I-a anihilat pe toți eventualii metalurgiști din regiune, pentru că prețurile lor sunt cu 30 la sută mai mici decât ale celor care plătesc impozite. E un fel de piraterie sub drapelul regimului separatist. Eu sunt categoric împotrivă să se dea autorizație de mediu într-un câmp neconstituțional ”, opinează Alecu Reniță.

Promo-LEX atenționează că la Rîbnița se fabrica anterior armament

Asociația Promo-LEX a lansat anterior un apel în care și-a exprimat indignarea față de faptul că autoritățile de la Chișinău s-au implicat atât de activ în soluționarea acestui caz, fără a discuta problema drepturilor omului în stânga Nistrului, după cum a subliniat Alexandru Postică, reprezentantul organizației. 

„Este evident că Guvernul R. Moldova nu ar fi trimis la Bruxelles anumite demersuri fără să discute nemijlocit cu reprezentanții regimului de la Tiraspol. Ne-a indignat că în cadrul acestui dialog nu s-a pus problema deținuților politici, dar și problemele sistemice: funcționarea școlilor, accesul la terenurile agricultorilor, condițiile de detenție. Indignarea a fost cu atât mai mare, deoarece sponsorilor regimului de a Tiraspol li s-a dat undă verde fără ca să se condiționeze de rezolvarea unor probleme sistemice”.

Asociația Promo-LEX a atras atenția și asupra faptului că în hotărârea CEDO referitoare la cazul Ilașcu se menționa că la Uzina de la Rîbnița se producea armament. „„Noi nu am mers mai departe, pentru că nu avem niciun argument sau probe care să ne permită să menționăm că, și în continuare, se produce armament acolo. Dar s-ar putea să existe anumite probleme în ceea ce privește produsele care se fac acolo, pentru că nimeni nu a avut niciodată acces acolo. Am menționat acea hotărâre CEDO, pentru ca autoritățile să fie mai precaute”, a subliniat Alexandru Postică. 

Și guvernarea PDM a intervenit în favoarea Uzinei de la Rîbnița

ZdG a solicitat un comentariu și de la Uzina Metalurgică de la Rîbnița, fără a primi vreun răspuns. 

Până în 2015, Uzina de la Rîbnița era proprietatea holdingul rusesc „Metallinvest”, deținut de omul de afaceri Alişer Usmanov. După ce a întâmpinat mai multe probleme economice, Uzina a fost vândută autorităților nerecunoscute de la Tiraspol. 

Uzina se află sub jurisdicția autorităților constituționale de la Chișinău, dar, de facto, este controlată de administrația separatistă și face parte din așa-numita „proprietate de stat”, după cum notează Rise Moldova. Aceeași sursă a dezvăluit că în 2019, premierul democrat Pavel Filip i-a solicitat președintelui ucrainean de atunci, Petro Poroșenko, să elimine embargoul impus uzinei în 2018. 

UPDATE:

În pofida faptului că Uzina Metalurgică nu deține autorizație de mediu, mai multe camioane cu fier uzat au fost filmate pe podul de la Rezina, pe direcția Rîbnița. Înregistrarea video a fost distribuită, pe 17 februarie 2022, de fruntașul Platformei DA, Alexandru Slusari. Potrivit lui, cu o zi înainte, „serviciile speciale au oprit camioanele cu fier uzat, care s-au deplasat la Rîbnița, anume din cauza lipsei autorizațiilor la uzina metalurgică. Dar a venit o directivă de sus să fie permisă transportarea deșeurilor peste Nistru”.

Deputatul PAS, Radu Marian, a precizat, în acest context, că ar fi vorba de metale colectate pe teritoriul Republicii Moldova, și nu din UE. Ministerul Mediului, pe de altă parte, a precizat pentru ZdG că Uzina nu poate prelucra deșeuri metalice fără autorizația de mediu, pe care nu a obținut-o, deoarece inspectorii de mediu nu au acces acolo. 

Totuși, reprezentanții instituției mai spun că nu se cunoaște exact ce anume transportă camioanele și dacă agenții economici respectivi dețin sau nu autorizație de gestionare a deșeurilor, care le-ar permite transporte metalul uzat. În aces sens, a fost inițiată o procedură de documentare, pentru a clarifica aceste aspecte, a mai precizat Ministerul Mediului, pentru ZdG. 

Ulterior, Ministerul Mediului a publicat un comunicat de presă, în care a subliniat că „nu intervine cu favorizări în cazurile când sunt depistate încălcări de legislație de mediu și nu intenționează să faciliteze acțiunile ce duc la poluarea mediului”.